Ati observat ca oamenii care cred in creatie arata involuati, nedezvoltati?
http://www.youtube.com/watch?v=rd2QYxE-UWA
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
"...dezvoltarea creierului nu are de a face cu ceea ce crezi sau nu crezi! "Cum nu? Credinta e strans legata de cpacitatea de a constientiza realitatea,deci de inteligenta.
Cum iti explici credinta copiilor mici in Mos Craciun,iar apoi odata cu varsta disparitia ei?
Daca (,) inteligenta nu ar avea legatura cu credinta atunci faptul ca toti oamenii cand cresc nu mai cred in Mos Craciun ar fi doar o coincidenta, dar nu este asa.
Cand nu poti constientiza diferenta dintre realitate si imaginar crezi in lucrri fantastice (prietenii imaginari la copii mici, Mos Craciun, Zana Maseluta), cand incepi sa constientizezi realitatea nu mai crezi.
Si te intreb iar: Daca (,) credinta nu are legatura cu psihicul, inteligenta, atunci de ce daca copii cu varste de la 10 ani in sus, daca mai cred in prieteni imaginari, sunt dusi la psiholog? Eventual psihiatru?
))
Tu principial ai dreptate, dar mintea umana a fost prea mult timp pervertita pentru a se putea curata de credinta. Iata ce spune un studiu:
Structura minţii umane este mai înclinată spre religie decât spre ştiinţă, arată un nou studiu
O echipă de cercetători din cadrul departamentului de psihologie din cadrul Universităţii Boston a descoperit că, în ciuda faptului că au trecut printr-un proces îndelungat de educaţie ştiinţifică, chiar şi fizicienii, chimiştii sau geologii de la Harvard, MIT sau Yale nu pot evita crezul că fenomenele naturale există cu un scop.
Deşi explicaţiile teleologice (conform cărora orice are un scop) sunt omniprezente în religiile lumii, un exemplu fiind ideile creaţioniste referitoare la originea Pământului, acestea sunt de obicei discreditate de către ştiinţă. Atunci când oamenii de ştiinţă au timp să analizeze motivele pentru care obiectele naturale şi evenimentele naturale există, aceştia resping în mod explicit ipotezele teleologice, preferând explicaţiile cauzale. Cu toate acestea, studiul efectuat de Deborah Kelemen şi de echipa sa a arătat că în momentele când oamenii de ştiinţă trebuie să gândească sub presiune, având la dispoziţie o perioadă limitată de timp, iese la iveală tendinţa umană de a atribui naturii un scop. Rezultatele acestei cercetări reprezintă cea mai convingătoare dovadă în favoarea ipotezei ce susţine că mintea umană prezintă o preferinţă înrădăcinată spre explicaţiile teleologice, preferinţă care se manifestă încă din cele mai timpurii stagii ale dezvoltării umane.
Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au întrebat un grup de oameni de ştiinţă de la cele mai prestigioase universităţi americane să judece un set de afirmaţii, precum „copacii produc oxigen pentru ca animalele să poată respira" sau „Pământul are un strat de ozon pentru a se proteja de razele ultraviolete". Un grup de cercetători era nevoit să judece aceste afirmaţii într-un timp rapid, pe când specialiştii din grupul de control aveau timp nelimitat la dispoziţie.
Cercetătorii au descoperit că oamenii de ştiinţă care erau nevoiţi să răspundă sub presiunea timpului prezentau un grad mult mai mare de acceptare a afirmaţiilor nonştiinţifice, ce explicau fenomenele naturale în funcţie de scop, decât colegii lor care aveau timp nelimitat la dispoziţie şi care respingeau explicaţiile telelologice.
Un alt studiu efectuat ulterior de echipa lui Kelemen a arătat că, în ciuda faptului că beneficiaseră de ani de educaţie ştiinţifică, chimiştii, geologii şi fizicienii erau la fel de predispuşi la acceptarea afirmaţiilor nonştiinţifice ca profesorii de engleză şi de istorie, ale căror cunoştinţe ştiinţifice erau mult mai reduse.
„Rezultatele acestor studii sunt cu adevărat surprinzătoare", a comentat Kelemen. „Chiar dacă educaţia ştiinţifică avansată reduce nivelul de acceptare a afirmaţiilor nonştiinţifice, teleologice, ea nu poate elimina această tendinţă umană, înrădăcinată încă din primii ani, de a căuta un scop în natură. Se pare că minţile umane sunt în mod natural mai înclinate spre religie decât spre ştiinţă", a concluzionat cercetătoarea.
„Acest studiu interesant arată cum, în ciuda educaţiei ştiinţifice, oamenii tind să dorească să dea un înţeles şi un scop acţiunilor lor şi ale celorlalte persoane. Cel mai probabil, acest lucru se datorează dorinţei noastre de a avea un control asupra vieţii noastre şi dorinţei ca viaţa să aibă un scop. De aceea tindem spre o religie sau alta, pentru o explicaţie asupra vieţii şi morţii, chiar dacă această explicaţie nu are nicio bază ştiinţifică sau logică", a explicat psihologul Dr. Hugh Koch.
Studiul este publicat în ediţia din luna octombrie a publicaţiei ştiinţifice Journal of Experimental Psycholo
Nu. Videoul respectiv nu e chiar filozofico-argumentativ sau analitic. E doar nostim. Punct.
-
anonim_4396 întreabă:
1 răspuns
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
