Avem pe aici oameni care nu sunt nici atei nici crestini? Ce v-a facut sa alegeti alta religie?

Da, suntem oameni care nu se identifică nici cu religia creștină, nici cu ateismul. Fiecare are dreptul la propria opinie și convingere religioasă.
Când vine vorba de a alege o altă religie, unii oameni pot fi atrași de un anumit sistem de valori sau principii spirituale care rezonează mai mult cu ei decât religia în care au fost crescuți.
Uneori, experientele de viață, educația sau expunerea la alte culturi și ideologii pot influența alegerile religioase ale unui individ.

Dap, eu cred in Dumnezeu, dar nu in religie. Credinta mea in Dumnezeu e filosofica, nu religioasa.

De ce?

Pentru ca m-am convins ca asa-numitele carti sfinte au fost scrise de oameni care nu aveau niciun acces la parerile lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu vorbeste cu oamenii, altfel nu s-ar fi spus atatea nerozii in numele lui.

Nu, scuze. De ce crezi în Dumnezeu?

Pentru ca m-a convins Einstein cu cartea lui "Cum vad eu lumea".

Mai eu cred ca crestinii se indreaptau catre alte religii din doua motive:
- voiau sa para excentrici, exotici;
- realizau ca s-a taiat asa mult din crestinism, incat nu mai gaseau raspunsuri la intrebarile lor

Și care a fost argumentul lui Einstein?

Eu...cred in sfantul alcool desinfectatul.

Argumentul este o conceptie despre lume si viata adaptata la datele stiintei moderne. De exemplu, din moment ce domnesc legile naturii, Creatorul nu poate indeplini rugaciuni. Pentru ca a implini rugaciuni presupune incalcarea legilor naturii.

Nu am o religie sau credinta. Nu am nimic. Nu am nevoie de ceva de genul pentru a-mi trai viata.

Religia e o aberatie pentru ca daca ai 2 neuroni observi ca a fost facuta pentru control, pentru statut si bani.

Credinta e o aberatie pentru ca tu crezi de fapt in ceva ce ti-au spus altii. Daca ai fi trait intr-un beci si biblia iti spunea ca menirea vietii e ca la 16 ani sa faci copii cu taica-tu, acum erai si mama si bunica.

Asadar, nu are sens sa crezi in religie, cand vezi clar ca e doar o modalitate de a-i face pe unii sa obtina bani si putere si nu are sens sa crezi in Dumenzeu ca s nu ai nicio dovada ca lucrurile in care crezi au cel mai mic sens.
Da, credinta nu are nevoie de dovezi. Dar de ce nu crezi ca exista undeva cineva care se joaca sims cu toata planeta? Care e difetenta dintre a crede asta si a crede in Dumenzeu? O carte lasata din generatie in generatie si o poveste cu bau bau?

Asadar, nu cred in nimic si totodata nu exclud posibilitatea in existenta a orice.
Un lucru stiu sigur. Ca daca cineva e la nivelul la care sa fi creat acest univers, cu siguranta ca intelegerea notiunii de bine si rau pe care o avem noi cu ceea ce intleege el, e la un nivel absurd de mare.

Ce sustin insa, e ca oricum ai lua-o, sa faci rau, prin orice mijloc, unei alte fiinte, fara un motiv intemeiat (supravietuire) e ceva ce nicio entitate nu ar considera lucru bun. Deci faptul ca nu stim ce e bine si rau, nu inseamna ca putem sa ne batem joc de ce ar fi putut crea cineva.

Sa crezi exista un Dumenezeu care se supara pe tine ca ai purtat o rochie peste genunchi la biserica, sau ca nu i-ai multumit azi pentru ca ti-a dat viata, nu e doar stupid, ci o jignire adusa lui.

Nu ma, care au fost argumentele lui Einstein pentru existenta unei divinitati? Ca tu ai zis ca te-a convins Einstein sa crezi in divinitate. Bun, care au fost argumentele lui? Ce te-a convins? Ma refer ca alternativa la ateism

Eu eram crestin, dar mi-am dat seama ca Dumnezeu nu poate fi Dumnezeul descris de crestinism. Deci eram deja convins ca exista o divinitate, singura problema fiind: care divinitate e reala? Dupa ce mi-am dat seama ca multe sustineri ale Bibliei sunt falsuri, prin eliminare, am ajuns la concluzia ca Dumnezeul lui Spinoza este cel mai apropiat de realitate. Iar cartea lui Einstein mi-a oferit o perspectiva coerenta despre Dumnezeul lui Spinoza.

Pai si ce te-a convins ca exista o divinitate?

E greu de spus, deoarece credinta religioasa nu este o treaba rationala. Din punct de vedere rational ce religie ai (inclusiv ateismul) este o treaba perfect subiectiva.

Lol. Lmao chiar.

Ba 100% credinta religioasa este o treaba rationala. Eu sunt creștin. Sunt creștin pentru că m-am convins pe căi raționale că paradigma mea descrie cu cea mai mare acuratețe realitatea. Absolut tot ce ține de credința mea religioasă este rațional și dacă n-aș fi n-aș crede în ea. Nu doar eu gândesc așa ci foarte multi alti oameni. Nu pricep cum pot unii sa aiba niste credinte pe care nu le pot justifica rational.

Imi pare rau, din punct de vedere epistemologic credinta ta este dogmatism in sos biblic. *Orice* religie e o credinta subiectiva, cu de la Immanuel Kant si Kierkegaard citire.

Nope. O religie este o paradigma ca orice alta paradigma.

Ideea că creștinismul este adevărat în mod obiectiv este epistemologic rizibilă. E totuși o diferență între Adevăr Absolut și cunoașterea obiectivă.

Kierkegaard era creștin fundamentalist, dar nu era un prost.

Unii creștini cred că a nu fi prost este păcatul contra Duhului Sfânt.

Ideea ca crestinismul este adevarat in mod obiectiv nu are nicio contradictie cu epistemologia

Ba are, pentru ca *prin definitie* credintele religioase sunt subiective. De ce? Pentru ca asa a definit Kant obiectivitatea, iar crestinul fundamentalist Kierkegaard i-a dat perfecta dreptate.

Vezi "subjective truth" pe https://books.google.nl/books?id=bJFCAwAAQBAJ&pg=PA900

Si https://digitalshowcase.lynchburg.edu/......ontent.cgi

Ai un limbaj mult prea elevat pentru capacitatea ta de a intelege concepte filosofice de baza (elementare). Oamenii discuta de epistemologie si paradigme dupa ce inteleg ca religia este o caracteristica subiectiva, face parte din subiectivitatea ta, asa ca adevarurile religioase nu pot fi adevarate in mod obiectiv. Daca ar fi adevarate in mod obiectiv n-ar fi religie, ar fi stiinta. Adevarurile religioase sunt adevarate sau false functie de apartenenta subiectului la o religie. Daca subiectul isi schimba religia, isi schimba si adevarurile religioase odata cu ea.

Dacă ar fi asa cum zici nu ar exista nicio posibilitate sa existe spre exemplu Dumnezeul creștin, dar cei care cred in El considera ca El exista in realitate, pe bune.

Ce numim noi stiinta este de fapt studiul lumii naturale ori Dumnezeu nu tine de lumea natura ci de cea metafizica, deci nu, n-ar fi neaparat "stiinta".

Inca o data: folosesti termeni mult prea elevati, termeni pe care nu-i poti pricepe.

Si daca vrei sa stii, conform lui Kant, metafizica nu poate fi cunoastere obiectiva.

Cu alte cuvinte, metafizicienii pot demonstra atat faptul ca Dumnezeu exista cat si faptul ca Dumnezeu nu exista. Ambele demonstratii fiind la fel de logice si de valabile.

De exemplu, profesorul meu de metafizica, Ilie Parvu, este ateu materialist. In timp alt profesor al meu, specializat in metafizica, Alexandru Surdu, crede in Dumnezeu si in fenomene spirituale (mistice).