Bună, de cateva zile am ganduri urate despre Dumnezeu si sunt foarte stresata pentru ca am 12 ani si deja sa fi comis pacatul de neiertat...am citi carti, am spus rugaciuni, dar tot am gandurile acelea. Va rog sa ma ajutati sa ma linistesc, imi este foarte frica... Mereu am crezut in Dumnezeu si nu am avut astfel de ganduri niciodata, imi doresc sa fiu ca inainte, fara sa ma gandesc ca am facut pacatul de neiertat.

Elena, daca ai ganduri urate, inseamna ca ele sunt justificate.

Si asta ce inseamna? Ca am comis pacatul de neirtat?

Aceste gânduri sunt normale și nu e nici o problemă, deci nu se întâmplă nimic. Asemenea gânduri apar pentru că omul e rațional, poate să gândească și își dă seama că a citit niște povești neadevărate care intră în contradicție cu realitatea.

Dumnezeu e un personaj imaginar care nu face nimic.
Dacă Dumnezeu era adevărat, atunci nu mai exista omul păcătos, mincinos, hoț și tâlhar, nu mai existau boli, neștiință sărăcie și războaie, pentru că un Dumnezeu adevărat, bun, drept, inteligent și atotputernic făcea un om puternic, cinstit, drept și bogat.

Credința nu e adevăr. De credință e nevoie atunci când nu există dovezi. Un Dumnezeu atotputernic poate produce dovezi și nu are nevoie de credință. De credință are nevoie doar omul mincinos pentru a-i fi crezute minciunile în lipsa dovezilor, deci credința e drumul spre minciună și înșelăciune.

În concluzie nu există păcat, Dumnezeu, Rai, Iad, pedeapsă, recompensă sau ajutor din partea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu e o minciună așa cum e Bau-Bau și Zâna Măseluță.

De ce l-ai făcut, fiindcă ai vrut? Apoi de ce te tot gândești la asta? Fiindcă vrei, sau fiindcă așa îți vine? Tu le faci și apoi tot ție îți este frică. Nu ai nimic cu ce să te joci, cu ce să te ocupi, cu altceva?

Nu inseamna nimic. N-ai comis nimic, ca nici daca credeai in Zana Maseluta nu ti se intampla nimic.

Imi vine fara sa vreau, nu ma mai gandesc la el un timp dar ma gandesc la trecut si spun: " daca Dumnezeu nu ma va ierta pentru gandurile mele negre?" Si tot asa pana intru in depresie...cei care nu s-a confruntat cu asa ceva nu au de unde sa stie, dar nu doresc nimanui! Ma simt atat de vinovata deoarece mereu am fost si inca sunt si voi fi cu Dumnezeu si dintt-o data din cauza la niste ganduri necurate sa imi distrug oarecum viata si sa te gandesti doar la asta... Eu nu sunt sigura daca am comis pacatul cel de neiertat si sper din tot sufletul sa nu, dar ma gandesc la trecut si intru in depresie!

Dumnezeu e un fel de Bau-Bau folosit pentru prostirea naivilor creduli și neștiutori. Asemenea povești absurde sunt scrise special pentru inducerea sentimentului de vinovăție.
Dacă Dumnezeu era real, atunci fiind atotputernic vorbea cu tine și îți spunea dacă vrea ceva de la tine, deci nu mai era invizibil și mut.
Ce scrie un om într-o carte are valoarea zero dacă nu se verifică în realitate.

De asta avem 4000 de religii
https://www.shtiu.ro/......22916.html
pentru că Dumnezeu nu există și oricine poate scrie orice într-o carte despre el.

Cere consult la psihiatrie. Nu o zic ca sa te jignesc.

Daca Dumnezeu nu ma va ierta pentru gandurile mele negre?
Dacă nu te va ierta, ce o să îți facă?

Iisus a vorbit despre hula impotriva Duhului Sfant in contextul in care fariseii L-au acuzat ca El scoate demonii cu ajutorul lui Beelzebul, seful dracilor. Faptul ca te ispitesc ganduri urate cu privire la Dumnezeu nu inseamna ca ai comis pacatul de neiertat, pur si simplu te ispiteste un demon de hula care actioneaza la nivelul gandurilor.Satana te minte ca ai comis pacatul de neiertat ca sa te indeparteze de Dumnezeu. Faptul ca doresti sa ai o relatie buna cu Dumnezeu inseamna ca Duhul Dfant lucreaza in sufletul tau ca sa te apropie de Dumnezeu, Tatal nostru iubitor care vrea sa ne infieze, sa ii apartinem Lui si sa ne ierte toate pacatele.Biblua spune: "daca marturisesti deci cu gura ta pe Iisus ca Domn( Stapan) si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu ( Tatal) L - a inviat din morti, vei fi mantuit..Caci prin credinta din inima se primeste neprihanirea ( statutul de a fi cinsiderat drept, fara pacat inaintea lui Dumnezeu) si prin marturisirea cu gura se ajunge la mantuire"( Romani 10:9) El promite:"Daca ne marturisim pacatele El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire" 1 Ioan 1: 9
Daca vrei sa fii a lui Dumnezeu, roaga- te:
Tatal meu vin la Tine si iti daruiesc toata viata mea.Mantuitorul meu Hristos, fii Tu Stapanul vietii mele.Iti multumesc ca ai murit pentru toate pacatele mele si ti le marturisesc( spune specific toate lucrurile pentru care te mustra constiinta, tot ce percepi ca ai gresit impotriva lui si impotriva oamenilor) si te rig sa imi mai arati daca am si alte pacate pentru ca vreau sa imi cer iertare.Iert si eu oamenii care m-au ranit ( soune soecific pe nume pe cine si pentru ce). Cred si primesc iertarea pe care Tu o promiti.Iti multumesc ca sangele Tau imi curata toate pacatele.Primesc sa ma infiezi in familia ta( "Tuturor celor ce L -au primit le-a dat dtrptul sa se faca copii ai lui Dumnezei- Ioan 1-12)
Orice demon de hula, de frica, de minciuna, de amagire va poruncesc sa plecati de la mine acolo unde va trimite Iisus si sa nu va mai intoarceti, eu ii aoartin Lui. Ajuta- ma sa gasesc locul meu in familia Ta si sa inteleg ce vrei sa imi vorbesti pri Cuvantul Tau Biblia!
Te incurajez sa citesti Noul Testament si Psalmii si inaine sa te rogi ca Duhul Sfant sa re ajute sa intelegi ce vrea sa iti vorbeasca Tatal si sa te rogi in fiecare zi spunandu-i in fiecare zi lui Dumnezeu tot ce ai pe suflet.

Nu există păcat de neiertat. Unde ai auzit așa ceva? Singurul păcat care nu se iartă este cel de care nu te spovedești. Dacă te duci la spovedanie si iti marturisesti toate pacatele ai incredere ca Dumnezeu te-a iertat.

Iar în ceea ce priveste gandurile nu te stresa pe ele. Iti vin in minte de la diavol. Daca le ignori nu ai nicio vină. N-ai niciun motiv sa-ti faci griji.

Pacatele de neiertat sunt cele nepocaite, cum ar fi sinuciderea. Pentru restul exista pocainta (parere de rau), iertare si indreptare (lupta de a nu mai pacatui). Daca esti ortodoxa si iti pare rau, te duci sa te spovedesti si incerci sa nu mai cazi. Nu trebuie sa iti fie rusine sa te spovedesti, tot ce spui ramane doar intre tine si Dumnezeu, preotul fiind numai un martor (care nu are voie sa spuna nimenui pacatele tale).

Ce mișto a făcut de voi

Buna. Nu ai facut niciun pacat am fost fix la fel si eu, ei bine sa iti explic, Satana iti da aceste ganduri urate fata de Dumnezeu, si daca le dai importanta o sa innebunesti de la ele, tot ce trebuie sa faci e sa le accepti si sa nu le bagi in seama caci daca faci asta Satana va vedea ca nu il mai bagi in seama si va inceta poate dupa un timp mai lung sau asa si sa te rogi mai mult dar tine minte de la mine nu e vina ta nu ai comis un pacat ci cel rau da, crede-ma m-am confruntat cu asta foarte mult timp

Nu te îngrijora. Orice păcat se iartă. Se iartă chiar și păcatele împotriva Tatălui și al Fiului. În schimb un singur păcat nu se iartă, și acela este Hula împotriva Duhului Sfânt. Acest păcat presupune ca individul să schimbe diametral opus valorile, să creadă că cel rău este Dumnezeu și invers, mai presupune refuzarea ofertei lui Dumnezeu, oferită ție prin Harul Duhului său cel Sfânt. Practic să îl cunoști pe Dumnezeu, și în același timp să îl respingi din viața ta. Tu nu săvârșești acest păcat deoarece îmi dau seama din ce ai scris, că îl iubești pe Dumnezeu, și mai mult de atât ești îngrijorată de faptul că ai fi putut greșit față de el.

Frica ti-a fost dată să poti fugii mai tare cand apare un pericol real.Ci nu să-ți infecteze sufletul și să-ți tulbure liniștea. Iar dacă crezi că Dumnezeu iți face rău, incetează să-i mai citești cartea sau poveștile pe care le-a scris. Ele nu sunt pentru tine. Esti LIBERA sa alegi literatura cu care să-ți hrănești minte, hai să-ți ceva,! Dacă o mancare stricată îți dă stomacul pe dos. o mănanci? nu cred! La fel e și creierul, anunță cand ceva nu-i place!

Sunt ganduri intruzive, si modul in care se manifesta se datoreaza unei probleme psihice. Nu ai comis nici un pacat.

Tu nu ai comis pacatul de neiertat, insa stiu ca aceste cuvinte nu sunt indeajuns pentru a te convinge. As dori sa pot sa iti zic ceva care sa te linisteasca acum, insa si daca ai primi toate argumentele din lume nu cred ca ai crede pana nu ai intalni pe cineva care sa fi trecut prin aceeasi experienta ca a ta care sa te linisteasca. Dar cum este dificil sa gasesti oameni care sa fi experimentat asta (pentru ca nu stau la colt de strada cu o pancarda care spune ca au trecut si ei pe acolo), ti-as recomanda o carte. Se numeste "Har din abundenta pentru capetenia pacatosilor" de John Bunyan. Este autobiografia unui scriitor englez care a trecut prin aceleasi trairi pe care le descrii si tu. Nu e mare, are 120 de pagini, din care pentru tine relevante sunt primele 94.