Buna TPU. Am si eu cateva intrebari pentru voi:
1. Daca Dumnezeu este considerat Atotstiutor, deci tot cursul vietii trupesti ar fi predestinat de catre El, de ce noua, pamantenilor, ne revine liberul arbitru si cu ce scop?
2. Daca se considera ca Dumnezeu se afla in fiecare dintre noi, de ce sinuciderea este considerata drept pacat? Cu alte cuvinte, prin actul propriu-zis, Dumnezeu a decis, prin intermediul vointei mele, ca eu sa imi iau viata. Eu asa inteleg si sper sa nu gresesc.
3. Daca Dumnezeu marturiseste sa ne iubim aproapele ca pe noi insine, atunci de ce homosexualitatea este considerata drept pacat? Nu este tot o forma de iubire?
Sper ca nu gresesc prin punerea acestor intrebari, deoarece nu imi doresc polemici, ci argumente bine justificate. Multumesc tare mult!
Hristos s-a Înălțat!
(La Creștinii ortodocși se zice pana mâine, adică de la Înălțarea Domnului pana la Cincezime.)?
Nu greșești absolut deloc prin aceste întrebări, Bunul Dumnezeu sa te lumineze, frate.
Sper sa te pot ajuta?
1. Înainte sa existe absolut totul văzut sau nevăzut, adica cele de sus si cele de jos, Dumnezeu era Viu, adica "exista", este Viu si acum si va fi Viu in vecii vecilor.
Și când zic Dumnezeu ma refer la Sfânta Treime, adica Tatăl, Fiul si Sfântul Duh.
El știe absolut totul. Nimic ascuns de la fata Lui.
Este precum un copil si jucăria lui. Adică, copilul fiind mic, se joaca cu jucăriile, adoarme si tu strângi după el. Jucăriile i le pui la locul lor, iar când copilul se trezește se duce tot acolo sa le ia sa se joace.
* Concluzia este simpla.
Tu știi ca el tot acolo se va duce sa se joace, dar tu vrei sa vezi ce face de fiecare data si cum se joaca.
Ne-a făcut liberi, ca sa ii oferim gândurile noastre, adica "Slava", sa ii slujim unui Dumnezeu Adevărat. Noi nu putem sa ii oferim nimic, decât gândurile și inima noastră, deoarece totul este al Lui, chiar și trupul nostru este făcut din pământul pe care El le-a zidit.
Dacă nu ne făcea liberi, eram ca niște roboti sau animale, mereu ii aduceam "Slava", dar nu era din dragoste, ci din obișnuință obligatorie.
Deci El știind totul ne vrea inimile(gândurile) si sa Îi slujim in vecii vecilor. Amin.
2. Atunci când te rogi PreaBunului Dumnezeu vine Harul Sfântului Duh, Cel trimis de Fiul către noi, păcătoșii și la asta se referă Biblia și Sfinții Părinți când zic ca-L avem pe Dumnezeu intru noi, adică in Sufletele noastre, iar dacă nu te rogi, trăiești in păcat mare, urăști oameni, faci Nedreptăți, furi, minți, ucizi, Sfințitul Har al Duhului Sfânt pleacă de la tine și practic ești "singur", dar Milostivul Dumnezeu încă te vede și așteaptă sa Îl chemi înapoi cu mare dragoste și El se va întoarce la tine, Fiul Său cel iubit, dar rătăcit.
Tu fiind părăsit de Harul Sfântului Duh, cazi in deznădejde, adica probleme psihice(in cel mai rau caz) și ajungi chiar și la sinucidere.(Am pățit și in familia mea, din păcate).
*Concluzie:
"Ori cu Dumnezeu, ori fără el"
"Nu poți sluji la 2 Împărați, ori cu Dumnezeu, ori cu Mamona"
3.1
———————
In Geneza(Biblie) scrie clar
"Dumnezeu l-a făcut pe Adam, iar ca sa nu fie singur, a făcut-o pe Eva din coasta lui"
Ce înțelegem aici?
Că,
1. Dumnezeu ia făcut lui Adam o femeie drept ajutor și nu un bărbat.
2. Dumnezeu atât de mult la iubit pe Adam, deoarece era după Chipul și Asemănarea Sa Divină, încât din dragoste(Tată-Fiu) i-a dăruit lui Adam un ajutor, adică pe Eva.
De ce nu i-ar fi oferit tot un bărbat?
———————————-
3.2.
"Atât era Sodoma și Gomora de murdara(sufletește), încât a trimis foc din cer și i-a ars pe toți păcătoșii."
(Dacă te uiți in internet, pe pământul Sodomei și Gomorei și in ziua de astăzi se găsește "sulf" in forma de bulgari mari".
Păcatul cel mai mare din Sodoma și Gomora, pe lângă celelalte păcate grele era "Homosexualitatea".
Ce înțelegem aici?
Că, Legea este "Bărbat-Femeie", iar Bunul Dumnezeu a pedepsit poporul acela.
Ai sa te intrebi de ce?
Simplu.
1. Lege data de Dumnezeu și au încălcat-o.
(Dacă tu încalci regulile șefului de la munca. te da afara, nu?)
2. Păcatul Homosexualității este de foarte mult timp, nu de acum și vedem ca in fiecare luna/an, creste tot m-ai mult, iar dacă se ajunge ca toți sa fim împotriva legii Stăpânului, NU ne m-ai putem înmulți și logic, nici mântui, deoarece m-ai avem o porunca tot de la Dumnezeu in care zice "CREȘTEȚI ȘI VA ÎNMULȚIȚI".
Nu am nevoie de funda, ci de inima ta sa i-o dai Stăpânului Hristos.
Gânduri frumoase și sper ca te-am ajutat. ❤️
RăspundeIdeea de liber arbitru nu este biblica.
Răspunde Dacă nu este Biblica, atunci de unde știi ca suntem liberi sa facem ce vrem?
Ce vrea el să spună este că s-a dat o altă definiție la liberul arbitru față de cea pe care o folosim tradițional pentru a ne referi la libera alegere a acțiunilor.
Degeaba...
Eu nu cred in chestia cu liberul arbitru. https://www.youtube.com/watch?v=zpU_e3jh_FY
Ordonare:
După relevanţă
Referitor la cine sunt catolicii: Biblia contrazice toate cultele, fara exceptie.
Răspunde
1 Noi avem liber arbitru pentru ca asa a vrut Creatorul ca pe lângă ființele nonconstiente de sine cum sunt animalele sa existe și ființe conștiente de sine, relaționale, capabile de iubire, care sa poată alege să-l iubească și sa aibă o relație de prietenie profunda cu El
2Nu se considera ca Dumnezeu este în fiecare dintre noi. Dumnezeu e Creatorul, noi suntem ființe create, nu suntem Dumnezeu, Creatorul a creat lumea și El e sursa legilor fizice și legilor morale care guvernează universul. El crează viata și numai aEl are dreptul sa decuda când ne separa sufletul de trupul fizic care ni L-a dăruit la concepție.
Păcat vine de grecescul harmateo care înseamnă a rata țintă. Dumnezeu a inventat sexul pentru a fi practicat între ființele umane cu dotări fizice complementare în cadrul unei uniuni de dedicare pe viata a unor persoane care se dedica una alteia sa își facă bine, își asuma răspunderea de a face public acest angajament și a intenționat ca în acest cadru sa apară noi ființe umane, care sa aibă parte de iubirea și susținerea a doua ființe cu cu daruri, trăsături psihologice diferite Cine face altfel, adică se implica sexual in afara căsătoriei în adulter sau sex premarutal sau în relații cu persoane de același sex, ratează scopul pentru care Creatorul a inventat căsătoria, adică pacatuieste.De aceea a pus în fiecare om conștiința, ca să ne avertizeze când intenționăm sa facem ceva care e împotriva legilor Sale morale și sa ne mustre dacă am făptuitor lucrul respectiv, sa ne indemne sa nu mai repetam.
Cica dumnezeu stie totul dar de fapt nu stie 
ce sens are ca satana sa mai faca ce are de facut daca va pierde, satana nu stie sa citeasca sa iti cunoasca viitorul si nici nu iti poate schimba viitorul desi nu are liber arbitru, nici iisus nu avea liber arbitru
Și satana, și Domnul Isus au și au avut liber arbitru. Satana corupe oameni, ii trage înapoi spre iad, ii ispitește, ii face sa păcătuiască, ii înșală și ii duce cât mai departe de Dumnezeu. El știe ca va ajunge în iad și știe ca mai are puțin timp, de aceea se lupta atât de mult sa ia cât mai mulți oameni cu el. Adică, dacă știe unde va ajunge, măcar sa nu ajungă singur, ci să sufere toți (dacă s-ar putea) împreună cu el.
Referitor la Domnul Isus, El sigur ca avut liber arbitru, cum spui tu. În Ioan 10:18 scrie "Nimeni nu Mi-o ia cu sila *(viaţa)*, ci o dau Eu de la Mine". Deci, nu a fost obligat sa o facă ci El a ales sa moara pentru noi
1. Cine a spus că ne revine? Dacă au spus unii asta înseamnă că așa este?
2. Greșești.
3. Nu, nu este tot o formă de iubire. Iubirea procrează și perpetuează viața.
1. Liberul arbitru înseamnă că Dumnezeu nu ne poate sili voința, chiar dacă El ne știe viitorul înainte ca noi să fi existat. Și nu ne spune viitorul.
Satana nu ne știe viitorul, dar poate să își dea seama de el, în funcție de calea pe care suntem.
2. Dumnezeu nu Se află în fiecare dintre noi. El dorește să locuiască în fiecare dintre noi prin Duhul Sfânt. Dar cei mai mulți oameni nu doresc asta; deci Dumnezeu nu intră cu forța în viața noastră. Dragostea este principul Împărăției Sale.
Când Duhul Sfânt va locui în noi vom iubi pe Dumnezeu și vom găsi plăcere să împlinim poruncile Lui.
Omul nu poate crea viața, și de aceea nu avem niciun drept asupra ei. Părinții care nu-și educă copii ca să cunoască pe Dumnezeu și astfel să se sprijine pe El la bine și la greu -astfel de părinți vor fi aspru judecați. În ziua judecății lui Dumnezeu, astfel de părinți și-ar fi dorit să nu se fi născut.
Și animalele își educă puii. Cu cât mai mult oamenii au nevoie de educație în absolut toate aspectele vieții. Fără educație oamenii ajung mai rău decât animalele.
A cunoaște pe Dumnezeu este o educație. Neglijarea acesteia va fi aspru pedepsită.
Un părinte care nu-și educă copilul nu poate fi numit animal, deoarece, cum am spus mai sus animalele își educă puii. Părinții care nu-și educă copii sunt pe o treaptă mai jos decât animalele. Oameni făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ajung să fie în domeniul educației spirituale mai jos decât animalele. Ce imagine pentru întregul univers!
3 Dragostea lbtq... nu doar că nu are nicio legătură cu dragostea divină, ci este o manifestare nenaturală, nefirească împotriva legii lui Dumnezeu.
Oamenii au nevoie de legi ca să nu existe haosul pe pământ. Și nu există o lege mai bună decât Legea lui Dumnezeu care ne-a creat.
Omul nu se poate dezvolta psihic dacă nu luptă cu înclinațiile sale păcătoase.
Păcatul este neascultare de Dumnezeu. Păcatul este fărădelege -fără legea lui Dumnezeu, adică fără un standard; și legea lui Dumnezeu este cel mai bun standard. Acesta nu trebuie coborât după înclinațiile omenești, ci noi trebuie să ne ridicăm la acest standard.
Dumnezeu va judeca pe toți oamenii după acest standard: și pe cei buni și pe cei răi. Dacă există o judecată, asta înseamnă că oamenii au fost creați cu responsabilitate, și nu ca vitele care merg la tăiere. Nu va exista o judecată a animalelor, ci a oamenilor, fie că au trăit responsabil, fie că au trăit iresponsabil.
Ți se pare același lucru a spune ce se va întâmpla în viitor cu a predestina?
Romani 8:29-30 (NTR)
29 Căci pe cei pe care i-a cunoscut mai dinainte, El i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, ca Acesta să fie primul născut dintre mai mulţi fraţi. 30 Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; pe aceia p
e care i-a chemat, i-a şi îndreptăţit; iar pe aceia pe care i-a îndreptăţit, i-a şi glorificat.
Romanilor 8:29-30, Dumnezeu a predeterminat ca anumiți indivizi să fie conformați cu asemănarea Fiului Său, să fie chemați, îndreptățiți și glorificați. Numeroase versete se referă la aleși credincioșii în Hristos ( Matei 24:22, 31; Marcu 13:20, 27; Romani 8:33, 9:11, 11:5-7, 28).; Efeseni 1:11; Coloseni 3:12; 1 Tesaloniceni 1:4; 1 Timotei 5:21; 2 Timotei 2:10; Tit 1:1; 1 Petru 1:1-2, 2:9; 2 Petru 1:10 ). Predestinarea este doctrina biblică conform căreia Dumnezeu, în suveranitatea Sa, alege anumiți indivizi pentru a fi mântuiți.
În Noul Testament găsim referiri la predestinare și alegere pentru mântuire ( Matei 22:14; 24:22, 24, 31; Marcu 4:11–12; Luca 10:21–22; 18:7; Ioan 15:16;, 19; Fapte 4:28; 13:48; Romani 8:29–30; Romani 8:33; Romani 9:6–23; Romani 11:5, Romani 11:7, Rom. 11: 28; Romani 16:13; 1 Corinteni 1:27–28; Gal. 1:15; Efeseni 1:4–5; Col. 3:12; 1 Tes. 1:4; 2 Tes. 2:13; 2 Tim. 2:10; Tit 1:1; Iacov 2:5; 1 Pet. 1:2; 2:9; 2 Pet. 1:10; 2 Ioan 1, 13; Apoc. 17:14 ). Duhului Sfânt nu i-a fost rușine de această doctrină când a inspirat scrierea cuvântului lui Dumnezeu; nici nu ar trebui să ne fie rușine de asta.
Predestinarea este o trăsătură importantă a doctrinei mai ample a mântuirii numai prin har ( Romani 11:5–6 ). Este clar că Dumnezeu mântuiește numai prin puterea, înțelepciunea și dreptatea Sa, nu prin puterea omului. Dacă numai învățătura iubitoare și credincioasă a harului îi jignește pe oameni – și trebuie să avem milă în modul în care prezentăm doctrinele harului – atunci nu ne putem retrage de la această doctrină pentru a fi pe placul oamenilor, deoarece este esențial să arătăm că mântuirea este pentru slava Doar Dumnezeu.
Doctrina predestinarii nu este tema centrala a Bibliei; centrul este Hristos și mântuirea prin pocăință și credință în El.
Predestinare de către Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos
Dumnezeul predestinarii este cu adevărat Regele atotputernic, dar și Tatăl iubitor și drept care „ne-a predestinat pentru înfierea de copii" ( Efeseni 1:5 ). Predestinarea este un act de iubire paternă infinită, care ia pe străini în familia sa pentru totdeauna. Alegerea de către Dumnezeu a păcătoșilor, în afară de orice merit propriu, îndreaptă mântuirea „spre lauda slavei harului Său" ( Efeseni 1:6 ). Cu toate acestea, Dumnezeu nu este indiferent față de dreptate. Departe de! Căci el i-a predestinat pe aleșii săi mântuirii „prin Isus Hristos" ( Efeseni 1:5 ), cerând ca Hristos să-și satisfacă dreptatea prin „mântuirea prin sângele Său" ( Efeseni 1:7 ).
Nu înțelegem de ce Dumnezeu i-a ales pe unii și nu pe alții. Totuși, de ce nu a ales Dumnezeu să-i salveze pe toți? este întrebarea greșită de pus. În lumina răzvrătirii odioase a omului împotriva Creatorului său, ar trebui să ne întrebăm: De ce nu i-a blestemat Dumnezeu pe toți în iad? Faptul uluitor nu este că Dumnezeu îi condamnă pe păcătoși în iad, ci că îi salvează și îi împacă pe păcătoși cu Sine. Alegerea necondiționată este prietenul – nu dușmanul – al păcătoșilor, căci fără ea nimeni nu ar fi mântuit. În cele din urmă, însă, trebuie să ne închinăm în fața drepturilor lui Dumnezeu ca Făcătorul nostru. Când oamenii îl acuză pe Dumnezeu de nedreptate din cauza predestinarii, Pavel răspunde: „Nu are olarul putere asupra lutului?" ( Rom. 9:21 ). Creatorul are dreptul de a face ce-i place cu creaturile sale.
Nu știu cum se numește cele ce îți scriu în continuare.
Dumnezeu nu a dorit să existe o apocalipsă -pe nedrept numită astfel. Dumnezeu a dorit să îl reabiliteze pe Lucifer atunci când s-a răzvrătit cu îngerii care i-a câștigat de partea lui.
Dar mândria din el s-a transformat în ură și astfel Dumnezeu a trebuit să i-a măsuri. Astfel a existat o judecată și o sentință pentru cel rău și îngerii lui, și implicit pentru toți cei care se vor lăsa influențați de spiritul lui până în ultimele clipe ale vieții lor.
Dacă Lucifer s-ar fi întors la Dumnezeu, istoria ar fi arătat mult mai bine. Nu ar mai fi existat niciodată vorba despre moarte sau despre vreo apocalipsă.
Lucrurile rele din cartea Apocalipsa ar fi putut să nu existe, pentru că oamenii au o influență în schimbarea prezentului și a viitorului. Dar vedem că "popoare, neamuri, gloate și limbi" s-au lăsat și se vor lăsa influențate de spiritul celui rău. În încăpățânarea lor găsim scris că ei hulesc pe Dumnezeu și refuză să-și îndrepte purtarea chiar și atunci când sunt corijați de Dumnezeu. Refuzul acesta duce până acolo încât omul își pierde chiar și umanitatea, și astfel Dumnezeu nu mai vede nimic de salvat în om. Omul ajunge încăpățânat la fel ca și Lucifer, și Dumnezeu este silit astfel să i-a măsuri drastice împotriva acelora care i-a creat după chipul și asemănarea Sa. Răul nu poate exista la infinit în univers. Dumnezeu face apel la toți oamenii ca ei să se pocăiască și să se întoarcă la El pentru ca ei să trăiască veșnic. Dar spiritul multora este de batjocură spunând că Dumnezeu este un basm. Ei nu văd că sunt amăgiți de cel cel rău, că sunt influențați de spiritul lui. Ei nu știu că vrăjmașul oamenilor și al lui Dumnezeu își duce planurile la îndeplinire ascuns sub imitația creștinismului. Toate bisericile creștine aparțin lui Satana; în afară de una singură care este a lui Dumnezeu.
Vrăjmașul este un bun strateg și știe să se ascundă de toți oamenii. Doar Dumnezeu poate să descopere oamenilor prin Duhul Sfânt planurile celui rău. Este imposibil ca fără Duhul Sfânt omul să poată vedea unde și cum se ascunde diavolul. De aceasta se teme cel rău -că poate fi descoperit. El nu se teme de lumânări, icoane, tămâie și cruci. El se ascunde în spatele acestora. Pentru că dacă oamenii l-ar descoperi și ar putea vedea adevăratul lui caracter, ei ar ieși îndată de sub influența lui.
E clar ca satana este predestinat, asta numai are nici un liber arbitru sa faca ceva cum nici iisus nu avea
„Știe Dumnezeu sau nu știe că un anumit individ va fi bun sau rău? Dacă spui „El știe", atunci rezultă neapărat că omul este obligat să acționeze așa cum Dumnezeu știa dinainte cum ar acționa, altfel, Cunoașterea lui Dumnezeu ar fi imperfectă…
DUMNEZEU STIE CE VA FACE UN OM, IMPLICIT DACĂ ACESTA SE VA RĂZGÂNDI ÎN ALEGEREA LUI. Astfel, Dumnezeu nu obliga pe nimeni sa trăiască "asa cum știa El", ci El cunoaște ce se va întâmpla și dacă cumva un om își va schimba alegerile, Dumnezeu știe. Nu are sens ceea ce spui tu
„Știe Dumnezeu sau nu știe că un anumit individ va fi bun sau rău? Dacă spui „El știe", atunci rezultă neapărat că omul este obligat să acționeze așa cum Dumnezeu știa dinainte cum ar acționa, altfel, Cunoașterea lui Dumnezeu ar fi imperfectă…
c
Esti repetent la logica, catolici spun ca dumnezeu nu stie ceea ce va face acel om in ultima clipa tu cica stie ce va face, esti vreun papa necunoscut
Ei spun ca dz nu stie decizia finala
Ai dat efectiv copy paste. Am răspuns deja la acest comentariu.
Și? Oamenii nu greșesc? Cine sunt catolicii ca să ascult de ce spun ei? Biblia ii contrazice.
Nu e clar ca oamenii au liber arbitru, dar evreilor le este foarte clar ca ingerii nu au liber arbitru. Ingerii, prin constructie, nu pot decat sa execute comenzile primite de la Dumnezeu si nu au posibilitatea sa se abata de la ele. Cel putin in iudaism, adica inclusiv Isus cel istoric. Dap, Isus era un predicator apocaliptic, ceea ce nu este foarte coerent. Dar e incoerenta lui, nu a mea. Scrie-n Biblie ca Isus era coerent? Am citit Biblia din scoarta-n scoarta si pot sa-ti spun ca nu scrie.
De exemplu, intr-o evanghelie el promite solemn ca n-a vorbit, nu vorbeste si nu va vorbi despre sine insusi, iar in alta evanghelie numai despre el insusi vorbeste. Pesemne crestinii evanghelici dupa ce citesc o evanghelie uita imediat ce scrie-n ea.
Deci ideea ca Isus era coerent nu este intemeiata pe Sola Scriptura.
Chiar și îngerii au fost creați cu liberul arbitru, cu libertatea de alegere. Dacă nu ar fi fost așa, atunci nici Lucifer nu ar mai fi avut posibilitatea de a se răscula împotriva Creatorului Său. Nu ar mai fi existat nicio rebeliune în cer, și deci nici aici pe pământ unde se continuă acest război de veacuri.
Ca și Adam și Eva, nici îngerii nu erau familiarizați cu răul; și deci nici nu cunoșteau intențiile arhiamagitorului. De aceea o parte din ei au fost amăgiți și atrași de partea lui.
Cât despre Domnul Isus, este scris astfel:
"Aprozii au răspuns: „Niciodată n-a vorbit vreun om ca Omul acesta."" (Ioan.7:46)
Coerența și puterea Lui în cuvânt depășeau capacitățile chiar și elitei intelectuale din vremea aceea; și mai ales că Domnul Hristos era cunoscut ca un om de rând fără carte, născut și crescut într-un teritoriu derizoriu: „Poate ieşi ceva bun din Nazaret?" (Ioan.1:46)
Isus Hristos vorbea deseori în pilde, și asta pentru ca oamenii să înțeleagă natura lucrurilor spirituale. Poporul de rând le înțelegeau, dar conducătorii nu prea, deoarece aceștia din urmă erau mereu în preajma Lui doar ca să Îl prindă cu vorba și să găsească ceva ca să Îl condamne.
Elita societății era în majoritatea lor împotriva Lui, deoarece ei nu vroiau să primească mustrările fariseismului lor. Nu de puține ori aceștia au vrut să-L omoare. Dar poporului de rând îi vorbea în pilde și-L asculta cu plăcere.
Și astăzi se întâmplă același lucru, ca de altfel întotdeauna: majoritatea celor învățați se cred mai inteligenți decât Creatorul lor. Tocmai lipsa umilinței lor îi împiedică să înțeleagă adevărurile simple ale Împărăției lui Dumnezeu. Rareori unii din elita societății ajung să înțeleagă adevărul doar la nivelul intelectului. Și mai rar dintre aceștia se lasă transformați de adevăr. Rareori un om bogat în cunoștințe va putea intra în Împărăția lui Dumnezeu. "Dar cunoştinţa îngâmfă pe când dragostea zideşte." (1Corinteni.2:1) Dar a cunoaște pe Dumnezeu este dragoste, este acea umilință care înnobilează pe acela care își cunoaște poziția înaintea lui Dumnezeu. Umilința oferă respect atât aceluia care își pleacă genunchii înaintea lui Dumnezeu, cât și lui Dumnezeu. Doar un astfel de om va putea înțelege adevărurile sfinte, și le va primi cu bucurie.
Mântuitorul primea învățătură de la Tatăl ceresc. El nu vorbea de la Sine Însuși. El recunoaștea autoritatea Lui Dumnezeu Tatăl; El era Fiul Său. "...Dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său şi Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu. (Ioan.5:18)
Hristos nu a refuzat închinarea oamenilor. El era Dumnezeu. "Eu şi Tatăl una suntem." (Ioan.10:30) Dar Își recunoștea poziția înaintea Tatălui. "Dacă M-aţi iubi, v-aţi fi bucurat că v-am zis: „Mă duc la Tatăl"; căci Tatăl este mai mare decât Mine." (Ioan.14:28)
Lipsa dorinței noastre de a cunoaște adevărul, face ca acesta de pe urmă să fie distorsionat, incoerent. Rareori un om amețit de aburii alcoolului își recunoaște starea și este conștient de faptul că el este vinovat de instabilitatea lui chiar dacă stă pe loc, și nu pământul chiar dacă acesta este cel care se mișcă.
Cunoștința îngâmfă ca și bogățiile materiale. Aceste binecuvântări cerești ajung blesteme dacă posesorul lor nu le recunoaște proveniența și nu sunt folosite spre slava lui Dumnezeu.
În concluzie, Biblia, de la Geneza la Apocalipsa, nu se contrazice. Biblia nu trebuie citită ca o carte oarecare, pentru că în natura ei nu este o carte oarecare.
Că înțelegem sau nu, Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu: "Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii." (Evrei.4:12)
"E clar ca Satana este predestinat, asta numai are nici un liber arbitru sa faca ceva cum nici Iisus nu avea."
Satana nu a fost predestinat. El și-a făcut propria alegere. În natura lui el nu mai poate face binele. Dacă îl face, în spatele acestuia se află un plan malefic.
"Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile pământului şi I-a zis: „Ţie Îţi voi da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată şi o dau oricui voiesc.
Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta."" (Luca.4:5-7)
La fel și Domnul Isus Hristos. El a ales să ne creeze, și tot El a ales să ne răscumpere. Natura caracterului Său este dragoste: de aceea ne-a creat și ne-a și răscumpărat.
„Știe Dumnezeu sau nu știe că un anumit individ va fi bun sau rău?"
Dumnezeu știe sfârșitul de la început.
Individul nu poate acționa în funcție de atotștiința divinității, pentru că omul nu poate ajunge la ea, și nici nu ne va fi dat acest lucru.
Datoria noastră este să trăim ca oamenii pe acest pământ, ca niște copii ai lui Dumnezeu. Adică să recunoaștem poziția lui Dumnezeu, să ne cunoaștem poziția noastră față de El și față de semeni. Și chiar dacă aceasta este o datorie, în principiu este o alegere care ne va oferi un destin vrednic de copii ai lui Dumnezeu.
Știm că orice altceva ne va conduce la un altfel de destin. Și aceasta este tot o alegere.
Este adevărat că destinul păcatului este moartea; dar destinul mărturisirii păcatului este viața.
Oamenii nu vor fi judecați pentru că s-au născut în natură păcătoasă, cu înclinații păcătoase, cu ură și vrăjmășie față de Dumnezeu. Ci vor fi judecați pentru că nu și-au corijat aceste înclinații, pentru că nu au vrut să trăiască în dragoste. Totul este o alegere. Și cât timp suntem în viață încă putem să facem alegeri și să ne schimbăm destinul dacă acesta duce la rău, la moarte veșnică.
Actul voinței dovedește că omul are capacitate de alegere, și totodată că își poate alege destinul, indiferent că omul este conștient de divinitate sau nu. Că oamenii nu prea mai au voință se datorează faptului că aceasta din lipsă de nefolosință a slăbit. Dar se poate îndrepta acest lucru.
De ce minti, e.predestinat ce e sa faca, numai are liberul arbitru.lasa vrajeala asta cu el a ales deja și în viitor
Biblia poate fi si este analizata in mod rational si critic de istorici si specialisti in studii religioase. La chestia cu "Biblia nu trebuie citita ca o carte oarecare" ai devenit ridicol. Orice text scris de om poate fi analizat logic, literar si istoric in calitate de text scris de om. In rest, sa fim seriosi, Dumnezeu nu vorbeste cu oamenii, altfel nu i s-ar fi pus in gura atatea bazaconii.
Controversa Moise se reduce la intrebarea daca Moise chiar a scris primele cinci carti ale Bibliei. Pentru multi crestini, nu exista niciun dubiu, insa imediat ce ti-ai trimis fiul sau fiica la facultate, ei vor auzi o alta poveste acolo. Producatorul filmului, Timothy Mahoney spune ca aceasta lipsa de intelegere e in voga astazi printre profesorii universitari: „E enorm de mare numarul profesorilor din universitati care nu cred ca Moise a fost autorul primelor cinci carti din Biblie. De fapt, ei spun ca acele carti sunt o literatura buna, dar nu e istorie."
—Chiar a scris Moise primele cinci carti ale Bibliei? Dovezile sunt clare, alfaomega.tv
N.B.: Mahoney vorbeste de profesori universitari de Biblie sau de istoria si arheologia Israelului sau lingvisti specializati in ebraica biblica clasica.
Să zicem prin absurd că ai dreptate, că omul ar fi predestinat la viață veșnică sau moarte veșnică, indiferent de alegerile pe care le-ar face el. La ce folos i-ar fi această predestinare omului, când el însuși nu o cunoaște, și nici nu o va putea cunoaște?
Oare Dumnezeu care a creat pe om după chipul și asemănarea Sa, să trimită el omul în iad? Pentru ce ar face asta când omul Îi slujește toată viața și Îl iubește pe Creatorul său?
Ori există predestinare, ori alegere. Nu se poate și una și alta. Dacă eu aleg să mănânc cireșe, cine îmi poate spune mie că sunt predestinat să fac asta?
Deci și dacă ar exista predestinația, niciun om nu-și cunoaște soarta pe pământ. Nimeni nu știe viitorul nimănui. Nici chiar diavolul care ne cunoaște mai bine decât ne cunoaștem noi înșine.
Astfel spus, și dacă ar exista predestinație, nu-i este de folos nimănui.
Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu că ne-a oferit posibilitatea să alegem, și că astăzi pot să mă încred în El!
"Dumnezeu nu vorbeste cu oamenii..."
"Dumnezeu vorbeşte însă, când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.
El vorbeşte prin vise, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc, când dorm în patul lor.
Atunci El le dă înştiinţări şi le întipăreşte învăţăturile Lui, ca să abată pe om de la rău şi să-l ferească de mândrie, ca să-i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile sabiei." (Iov.33:14-18)
"După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin proroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu,
la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin care a făcut şi veacurile." (Evrei.1:1,2)
Oare relația omului cu Dumnezeu cum se realizează dacă nu prin comunicare?
Rugăciunea este un monolog? Nicidecum. Nu-L putem compara pe Dumnezeu cu idolii din vechime, și nici cu o statuie, și nici cu o imaginație a noastră zugrăvită de obiceiuri, mituri sau cine știe ce persoane.
"Biblia poate fi si este analizata in mod rational si critic de istorici si specialisti in studii religioase."
Printre aceștia sunt și oameni temători de Dumnezeu, dar și diavolul.
Biblia trebuie studiată personal. În afară de simbolurile profetice din cărțile Daniel și Apocalipsa, Biblia poate fi înțeleasă și de către un copil.
Capacitatea omenească de înțelegere este și ea un dar de la Dumnezeu; dar dacă ne bazăm pe intelectul nostru în studierea Scripturilor, atunci acesta va fi negreșit o piedică pentru mântuirea noastră, tot așa cum a fost și pentru învățătorii din vechime.
Doar Duhul Sfânt poate aduce omul la adevărata înțelegere a adevărului. Și acea înțelegere este transformarea caracterului; altfel, nu ne vom putea bucura de binecuvântările scrise în Cartea Sfântă. Mai rău, ajungem să dăm interpretări greșite ceea ce va duce la atracția blestemelor scrise în acea Carte.
"Mărturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta.
Şi, dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei prorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta." (Apocalipsa.22:18,19)
Repet: capacitățile intelectuale nesfințite de Dumnezeu, fac mai mult rău decât dacă nu ar face nimic în privința lucrurilor spirituale.
Omule dumnezeu stie totul dinainte și a predestinat totul
Sa stii ca câteodată in viata ai impresia ca e predestinat totul
Multi profesori universitari de Biblie sunt crestini credinciosi, dar... nu fundamentalisti fanatici. Bine, voi fundamentalistii i-ati considera ambasadorii Satanei pe Pamant. Dar majoritatea crestinilor nu au o problema cu ce predau ei la facultate. Fundamentalismul a aparut in secolul XIX si tot ce era crestinism dinaintea lui vine in contradictie cu literalismul biblic (biblicismul). Adica in contradictie cu ideea fanatica ca Biblia nu are erori si contradictii. Din punct de vedere istoric, fundamentalismul neoprotestant nu este crestinism. Nici Sf. Augustin, nici Martin Luther, nici Ioan Calvin nu credeau ca Biblia este lipsita de greseli. Ei cunosteau Biblia prea bine pentru a crede asa ceva.
Https://www.youtube.com/watch?v=w2FM8qW8OHY
Cum spune acolo Ehrman: ideea ca ori Biblia e lipsita de greseli, ori eu nu pot fi crestin, este din punct de vedere istoric necrestina (necaracteristica pentru teologia crestina de-a lungul istoriei).
Pentru crestinii fanatici alegerea este intre bibliolatrie si apostazie. Dar cei mai multi crestini nu sunt fanatici.
1. Doar fiindca e atotstiutor nu inseamna ca exista predestinare. Predestinarea inseamna ca esti fortat practic sa faci o alegere. Dar nu esti fortat pentru ca ai liber arbitru.
2. Ba da gresesti. Nu Dumnezeu decide ci tu decizi sa-ti iei viata. Te sinucizi pentru ca iti urasti viata si daca iti urasti viata inseamna ca-L urasti pe Dumnezeu care e viata insasi. De asta sinuciderea e cel mai mare pacat.
3. Homosexualitatea este sex @nal. Nu este vreo forma de iubire cum nici sexul heterosexual in sine nu este o forma de iubire.
Iar Dumnezeu cand zice sa ne iubim aproapele nu se refera la erotism ci se refera la iubirea generala pentru orice om. Pana si in cuplurile heterosexuale poate exista dorinta si pasiune unul pentru altul dar dragostea adevarata, creștină să lipseasca cu desavarsire.
Treaba asta cu liberul arbitru si ca nu exista o magnitudinte, un modul, directie, sens, punct de aplicaré este sa te faca indiferenta ci nu muncitoare cu binele. Noi suntem oameni de dinámica si energíe. Vezi fízica cuántica sau acul de la busola care se indreapta spre Nord. Acesta energíe produce miscare. Ca sa construiesti o casa este nevoie de energíe(miscare, lucru, actiune). Tot ce vezi s-a produs prin miscare (legea inertiei). Daca nu ai impuls sau benzina mori si devii ca o piatra. Liberul arbitru este doar parte din mai multe scoli. Exista si ocazionalism, big-bang, aleatorietate, casualitate, cauzalitate si etc. Deci este important sa stim prima data pe ce rama suntem. Atat timp cat avem aceste forte in noi nu mai putem vorbi de repaus ci de miscare. Universul are o configuratie, anumite forte cauzale care il misca. Daca nu mergi o saptamana o sa iti fie greu sa iti mai misti piciorul (intreaba un motociclist care a cazut cu motocicleta). Nu o sa mai poata merge asa bine daca nu si-a exersat mersul (legea inertiei).
2 Dumnezeu nu se afla in fiecare dintre noi. Chipul Lui sau facultatile se afla in potenta. Insa ASEMANAREA se poate pierde (uita, reminiscenta). Ratiunea are nevoie de cunoastere (ratiunea este o potenta, cunoasterea o energíe). Cunoasterea este CAUZA FORMALA ( a doua cauza din cele 4 de care vorbeste Aristotel). Iar cunoasterea (morfologíe, sintaxa) fara semántica nu are sens.
3 Dumnezeu este o entitate nu o calitate. El are atat ratiune cat si sentimente. Insa el ca entitate nu este sentimentalist. De ce nu este doar sentimente? Pentru ca ii vedem ethosul si are un comportament rational si bun. Iar cu raul este respingator.
1. Dumnezeu e atotștiutor, dar viitorul nostru nu ne este predestinat. Dacă era predestinat sa se întâmple tot ce se întâmplă acum, ce sens ar fi avut sa fim trași la răspundere la sfârșitul vieții ptc nu am trăit asa cum vrea Dumnezeu dacă nu ne-a fost predestinat sa trăim asa cum vrea El? Sau de ce El ne ar mai fi lăsat Biblia pe pământ pentru a o putea împlini dacă nu ne ar fi fost dat sa o împlinim? El ne cere sa ne apropiem de El, sa ne întoarcem la El, sa ne pocăim de faptele noastre rele/ păcate sau ce mai e rău în viata noastră etc. De ce ne ar fi cerut aceste lucruri dacă oricum le împlineam ptc asa ne ar fi fost dat sa le împlinim? Sau dc ni le ar fi cerut dacă nu ne ar fost dat sa le împlinim? Și liberul arbitru ni l a lăsat pentru a decide noi personal dacă vrem sa Îl urmam. Dumnezeu e drept și nu ne obliga sa trăim asa cum vrea El, ci ne da de ales. Cine vrea sa Îl urmeze va avea parte de viata vesnica, cine nu, de chin veșnic.
2. Dumnezeu nu e în fiecare dintre noi. Dacă El ar fi fost în toți oamenii, n ar mai fi scris în Coloseni 3:16 "Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înțelepciunea. [...]". Dacă El ar fi locuit în inimile tuturor, și Cuvântul Lui ar fi locuit în toti prin El. Voia lui Dumnezeu nu e sinuciderea unor oameni sau lucruri de genul ăsta, El vrea ca toți oamenii sa se întoarcă la El ("Întoarceți-vă la Mine, și veți fi mântuiți toți cei ce sunteți la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, și nu altul." Isaia 45:22). În plus, voia lui Dumnezeu este bună, plăcută și desăvârșită (Romani 12:2-b.). Dacă tu vezi ceva bun, plăcut sau desăvârșit în actul sinuciderii...
3. Noi trebuie sa ne iubim aproapele ca pe noi înșine, dar sa fie dragoste frățească (pentru cei ce nu sunt soții/ soțiile noastre) și mna, în alte cazuri, dragoste de frati, copii, nepoți... Dar, El nu ne cere sa ne iubim toți în modul în care le cere unor tineri sa se iubească pentru a se căsători. Dumnezeu de la început a întemeiat o familie formata dintr un bărbat și o femeie și atât, restul e o uraciune înaintea Lui ( scrie în Romani 1 parca).
* Țin sa menționez ca răspunsurile mele sunt bazate pe Biblie dar sunt șanse mici sa mai am greșeli, totuși sunt om. În cazul asta, îmi cer scuze și cer sa fiu corectata dacă cumva am greșit*
Nu știu ce se întâmplă cu generația asta nu știu ce se întâmplă cu voi de ce ajungeți sa va îmbolnăviți în halul asta sa fiți atâta de inconștienți ceva nu este bine deloc da deloc nu știu cum de a-ți ajuns atâta de îndepărtate de el și alegeți niște drumuri care nu au sfârșit în prostie și nu au nimic de a va oferi în viață sper din toată inima sa va treziți din păcate și sper din inima sa fiți conștienți ce faceți pe lumea asta ceia ce spuneți pe lumea asta ceia ce lăsați în urmă pe lumea asta acțiunile și decizile pe care le loați cu inima cu sufletul cu gândurile și ideile pe care le aveți toate vor avea fapte și consecințe pe care nu le puteți cântări pe umeri. Fiți conștienți fiți buni fiți loiali fiți Adevărați fiți sinceri fiți voi. Nu va lăsați controlați de cei ce lucrează pentru cel rău nu va lăsați vânduți de mână celui rău nu va vindeți visele nu va vindeți inima nu va vindeți sufleul în schimbul la absolut nimic pe lumea asta fiți conștienți de voi și cei în jurul și preajma voastră nu va lăsați păcăliți de oamenii falși de oamenii mincinoși de oamenii cu mai multe fețe de oamenii lacomi de oamenii ce zace ură și invidie ei toți lucrează pentru el căci șiau vândut sufletul și inima în schimbul puteri de a controla oamenii cu sufletul și inima curată de a profita de inima lor de inocența lor de naivitate lor de munca lor cinstită și de sacrificiile lor nu va înghesuiți sa aveți dreptate în fața nimănui nu încercați sa va dați cine nu sunteți cu Adevărat încetați la aparențe încetați din prostia care nu-și mai are limita răbdare lui nu va mai putea dura mult El este dezamăgit de noi El este supărat pe noi căci tot mai mult rău facem tot mai mult rău facem apoi venim și ne cerem scuze și îngenunchiam în fața lui de parca nimic nu am făcut și nu am fim conștienți de propile noastre fapte încetați sa va mai bateți joc de pâine de apă sănătate de viată de inima oamneilor ne-a dat conștință ne-a dat liberul albitur până și față de el ne-a dat bine și răul chiar în fața ochilor știm cei bine și cei rău din primi pași care deja îi învățăm să facem pe lumea asta avem o conștință data de el fără limită și tot în prostie fugim tot în rău ne băgam apoi vrem iertate vrem bine vrem și vrem și tot vrem nu ne cerut nimic în schimb absolut nimic tot ce și-ar dorit și încă spera în noi este decât sa fim oamenii și sa facem bine noi asta vedem prea mult față de el și începem să-l judecăm cu fel și fel de cuvinte cu fel și fel de vorbe cu fle și fel de greșeli ne credem stăpâni pământului ne credem stăpâni cerului și gravitației voi nu înțelegeți nu nu ați înțeles ca nimic din cei pe Pământul și în cer și dincolo de tot ce vedem și auzim nu este trecut cu vederea? Totul este în ochii lui faptele noastre dorințele noastre visele noastre scopurile noastre lacrimile noastre durerile noastre ce facem pe lumea ce spune totul este în mâinile și ochii lui nu-i scapă nimic el vede el aude El știe tot.
1. Pentru că ne-a creat după chipul și asemănarea Sa. A vrut să fim ca El(Gen. 1:26) și, conform a ce știm până acum din Biblie, suntem singurele ființe care au capacitatea să fie ca Dumnezeu(Gen. 1:27, Mal. 2:15) pentru că Dumnezeu poate fi în noi și noi în El(Ioan 17:21, Gal. 4:7). DAR avem natura de OM, nu de DUMNEZEU.
2. Dumnezeu nu se află în fiecare dintre noi: Ioan 8:44
Cineva în care este Dumnezeu nu se sinucide.
Ce înțelegi prin faptul că Dumnezeu este în cineva?
3. Iubirea homosexuală implică o înclinație sexuală greșită, anormală, nenaturală, deci păcătoasă(dacă cel ce o practică este sănătos la cap). Când Dumnezeu ne-a spus să ne iubim aproapele ca pe noi înșine s-a referit la iubirea pe care a arătat-o El(Ioan 13:34), iar iubirea pe care a arătat-o El o găsești în Evanghelii pe larg și în multe versete în esență(Ioan 3:16, 15:13, Rom. 5:8, Matei 5:38-48, etc.).
Dumnezeu nu este atotștiutor, ci o iluzie creată de mintea umană pentru a explica ceea ce nu înțelege. Nu există nicio dovadă științifică pentru existența lui Dumnezeu sau pentru predestinarea vieții noastre. Liberul arbitru este o consecință a evoluției naturale și a selecției naturale, care ne-au permis să dezvoltăm o inteligență și o conștiință superioară altor specii. Scopul nostru este să supraviețuim și să ne reproducem, nu să împlinim un plan divin inexistent.
Dumnezeu nu se află în fiecare dintre noi, ci în imaginația noastră. Sinuciderea este considerată drept păcat de către religii pentru că acestea se bazează pe frică și manipulare. Religiile încearcă să controleze comportamentul oamenilor prin amenințarea cu pedepse sau recompense după moarte, fără a oferi nicio dovadă pentru acestea. Sinuciderea este o problemă de sănătate mintală, nu de moralitate. Nu există nicio voință divină care să decidă asupra vieții sau morții noastre, ci doar cauze și efecte naturale.
Dumnezeu nu ne mărturisește nimic, ci noi îi atribuim lui Dumnezeu ceea ce credem sau vrem să credem. Homosexualitatea nu este un păcat, ci o variantă normală și naturală a sexualității umane. Homosexualitatea există și la alte specii de animale, deci nu este o anomalie sau o boală. Homosexualitatea este o formă de iubire, la fel ca heterosexualitatea sau bisexualitatea. Religiile condamnă homosexualitatea pentru că se opun diversității și progresului, și pentru că se bazează pe texte vechi și depășite, care nu țin cont de realitățile actuale.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
