Buna TPU. Am si eu cateva intrebari pentru voi:
1. Daca Dumnezeu este considerat Atotstiutor, deci tot cursul vietii trupesti ar fi predestinat de catre El, de ce noua, pamantenilor, ne revine liberul arbitru si cu ce scop?
2. Daca se considera ca Dumnezeu se afla in fiecare dintre noi, de ce sinuciderea este considerata drept pacat? Cu alte cuvinte, prin actul propriu-zis, Dumnezeu a decis, prin intermediul vointei mele, ca eu sa imi iau viata. Eu asa inteleg si sper sa nu gresesc.
3. Daca Dumnezeu marturiseste sa ne iubim aproapele ca pe noi insine, atunci de ce homosexualitatea este considerata drept pacat? Nu este tot o forma de iubire?
Sper ca nu gresesc prin punerea acestor intrebari, deoarece nu imi doresc polemici, ci argumente bine justificate. Multumesc tare mult!

1. Dumnezeu e atotștiutor, dar viitorul nostru nu ne este predestinat. Dacă era predestinat sa se întâmple tot ce se întâmplă acum, ce sens ar fi avut sa fim trași la răspundere la sfârșitul vieții ptc nu am trăit asa cum vrea Dumnezeu dacă nu ne-a fost predestinat sa trăim asa cum vrea El? Sau de ce El ne ar mai fi lăsat Biblia pe pământ pentru a o putea împlini dacă nu ne ar fi fost dat sa o împlinim? El ne cere sa ne apropiem de El, sa ne întoarcem la El, sa ne pocăim de faptele noastre rele/ păcate sau ce mai e rău în viata noastră etc. De ce ne ar fi cerut aceste lucruri dacă oricum le împlineam ptc asa ne ar fi fost dat sa le împlinim? Sau dc ni le ar fi cerut dacă nu ne ar fost dat sa le împlinim? Și liberul arbitru ni l a lăsat pentru a decide noi personal dacă vrem sa Îl urmam. Dumnezeu e drept și nu ne obliga sa trăim asa cum vrea El, ci ne da de ales. Cine vrea sa Îl urmeze va avea parte de viata vesnica, cine nu, de chin veșnic.

2. Dumnezeu nu e în fiecare dintre noi. Dacă El ar fi fost în toți oamenii, n ar mai fi scris în Coloseni 3:16 "Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înțelepciunea. [...]". Dacă El ar fi locuit în inimile tuturor, și Cuvântul Lui ar fi locuit în toti prin El. Voia lui Dumnezeu nu e sinuciderea unor oameni sau lucruri de genul ăsta, El vrea ca toți oamenii sa se întoarcă la El ("Întoarceți-vă la Mine, și veți fi mântuiți toți cei ce sunteți la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, și nu altul." Isaia 45:22). În plus, voia lui Dumnezeu este bună, plăcută și desăvârșită (Romani 12:2-b.). Dacă tu vezi ceva bun, plăcut sau desăvârșit în actul sinuciderii...

3. Noi trebuie sa ne iubim aproapele ca pe noi înșine, dar sa fie dragoste frățească (pentru cei ce nu sunt soții/ soțiile noastre) și mna, în alte cazuri, dragoste de frati, copii, nepoți... Dar, El nu ne cere sa ne iubim toți în modul în care le cere unor tineri sa se iubească pentru a se căsători. Dumnezeu de la început a întemeiat o familie formata dintr un bărbat și o femeie și atât, restul e o uraciune înaintea Lui ( scrie în Romani 1 parca).

* Țin sa menționez ca răspunsurile mele sunt bazate pe Biblie dar sunt șanse mici sa mai am greșeli, totuși sunt om. În cazul asta, îmi cer scuze și cer sa fiu corectata dacă cumva am greșit*

Ideea de liber arbitru nu este biblica.

Dacă nu este Biblica, atunci de unde știi ca suntem liberi sa facem ce vrem?

1. Pentru că ne-a creat după chipul și asemănarea Sa. A vrut să fim ca El(Gen. 1:26) și, conform a ce știm până acum din Biblie, suntem singurele ființe care au capacitatea să fie ca Dumnezeu(Gen. 1:27, Mal. 2:15) pentru că Dumnezeu poate fi în noi și noi în El(Ioan 17:21, Gal. 4:7). DAR avem natura de OM, nu de DUMNEZEU.

2. Dumnezeu nu se află în fiecare dintre noi: Ioan 8:44
Cineva în care este Dumnezeu nu se sinucide.
Ce înțelegi prin faptul că Dumnezeu este în cineva?

3. Iubirea homosexuală implică o înclinație sexuală greșită, anormală, nenaturală, deci păcătoasă(dacă cel ce o practică este sănătos la cap). Când Dumnezeu ne-a spus să ne iubim aproapele ca pe noi înșine s-a referit la iubirea pe care a arătat-o El(Ioan 13:34), iar iubirea pe care a arătat-o El o găsești în Evanghelii pe larg și în multe versete în esență(Ioan 3:16, 15:13, Rom. 5:8, Matei 5:38-48, etc.).

Ce vrea el să spună este că s-a dat o altă definiție la liberul arbitru față de cea pe care o folosim tradițional pentru a ne referi la libera alegere a acțiunilor.
Degeaba...

1 Noi avem liber arbitru pentru ca asa a vrut Creatorul ca pe lângă ființele nonconstiente de sine cum sunt animalele sa existe și ființe conștiente de sine, relaționale, capabile de iubire, care sa poată alege să-l iubească și sa aibă o relație de prietenie profunda cu El
2Nu se considera ca Dumnezeu este în fiecare dintre noi. Dumnezeu e Creatorul, noi suntem ființe create, nu suntem Dumnezeu, Creatorul a creat lumea și El e sursa legilor fizice și legilor morale care guvernează universul. El crează viata și numai aEl are dreptul sa decuda când ne separa sufletul de trupul fizic care ni L-a dăruit la concepție.
Păcat vine de grecescul harmateo care înseamnă a rata țintă. Dumnezeu a inventat sexul pentru a fi practicat între ființele umane cu dotări fizice complementare în cadrul unei uniuni de dedicare pe viata a unor persoane care se dedica una alteia sa își facă bine, își asuma răspunderea de a face public acest angajament și a intenționat ca în acest cadru sa apară noi ființe umane, care sa aibă parte de iubirea și susținerea a doua ființe cu cu daruri, trăsături psihologice diferite Cine face altfel, adică se implica sexual in afara căsătoriei în adulter sau sex premarutal sau în relații cu persoane de același sex, ratează scopul pentru care Creatorul a inventat căsătoria, adică pacatuieste.De aceea a pus în fiecare om conștiința, ca să ne avertizeze când intenționăm sa facem ceva care e împotriva legilor Sale morale și sa ne mustre dacă am făptuitor lucrul respectiv, sa ne indemne sa nu mai repetam.

Atunci când iei totul mot a mot începi să pui întrebări de genul ăsta. Cât timp îl personifici pe Dumnezeu vei avea mereu concepții și idei greșite din start.
Dumnezeu este ceva, nu cineva.

1. Liberul arbitru înseamnă că Dumnezeu nu ne poate sili voința, chiar dacă El ne știe viitorul înainte ca noi să fi existat. Și nu ne spune viitorul.
Satana nu ne știe viitorul, dar poate să își dea seama de el, în funcție de calea pe care suntem.

2. Dumnezeu nu Se află în fiecare dintre noi. El dorește să locuiască în fiecare dintre noi prin Duhul Sfânt. Dar cei mai mulți oameni nu doresc asta; deci Dumnezeu nu intră cu forța în viața noastră. Dragostea este principul Împărăției Sale.
Când Duhul Sfânt va locui în noi vom iubi pe Dumnezeu și vom găsi plăcere să împlinim poruncile Lui.
Omul nu poate crea viața, și de aceea nu avem niciun drept asupra ei. Părinții care nu-și educă copii ca să cunoască pe Dumnezeu și astfel să se sprijine pe El la bine și la greu -astfel de părinți vor fi aspru judecați. În ziua judecății lui Dumnezeu, astfel de părinți și-ar fi dorit să nu se fi născut.
Și animalele își educă puii. Cu cât mai mult oamenii au nevoie de educație în absolut toate aspectele vieții. Fără educație oamenii ajung mai rău decât animalele.
A cunoaște pe Dumnezeu este o educație. Neglijarea acesteia va fi aspru pedepsită.
Un părinte care nu-și educă copilul nu poate fi numit animal, deoarece, cum am spus mai sus animalele își educă puii. Părinții care nu-și educă copii sunt pe o treaptă mai jos decât animalele. Oameni făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ajung să fie în domeniul educației spirituale mai jos decât animalele. Ce imagine pentru întregul univers!

3 Dragostea lbtq... nu doar că nu are nicio legătură cu dragostea divină, ci este o manifestare nenaturală, nefirească împotriva legii lui Dumnezeu.
Oamenii au nevoie de legi ca să nu existe haosul pe pământ. Și nu există o lege mai bună decât Legea lui Dumnezeu care ne-a creat.
Omul nu se poate dezvolta psihic dacă nu luptă cu înclinațiile sale păcătoase.
Păcatul este neascultare de Dumnezeu. Păcatul este fărădelege -fără legea lui Dumnezeu, adică fără un standard; și legea lui Dumnezeu este cel mai bun standard. Acesta nu trebuie coborât după înclinațiile omenești, ci noi trebuie să ne ridicăm la acest standard.
Dumnezeu va judeca pe toți oamenii după acest standard: și pe cei buni și pe cei răi. Dacă există o judecată, asta înseamnă că oamenii au fost creați cu responsabilitate, și nu ca vitele care merg la tăiere. Nu va exista o judecată a animalelor, ci a oamenilor, fie că au trăit responsabil, fie că au trăit iresponsabil.

Dar apocalipsa nu e predestinare?

Cica dumnezeu stie totul dar de fapt nu stie ce sens are ca satana sa mai faca ce are de facut daca va pierde, satana nu stie sa citeasca sa iti cunoasca viitorul si nici nu iti poate schimba viitorul desi nu are liber arbitru, nici iisus nu avea liber arbitru

Nu

Iar tu cu minciuna ta

Și satana, și Domnul Isus au și au avut liber arbitru. Satana corupe oameni, ii trage înapoi spre iad, ii ispitește, ii face sa păcătuiască, ii înșală și ii duce cât mai departe de Dumnezeu. El știe ca va ajunge în iad și știe ca mai are puțin timp, de aceea se lupta atât de mult sa ia cât mai mulți oameni cu el. Adică, dacă știe unde va ajunge, măcar sa nu ajungă singur, ci să sufere toți (dacă s-ar putea) împreună cu el.
Referitor la Domnul Isus, El sigur ca avut liber arbitru, cum spui tu. În Ioan 10:18 scrie "Nimeni nu Mi-o ia cu sila *(viaţa)*, ci o dau Eu de la Mine". Deci, nu a fost obligat sa o facă ci El a ales sa moara pentru noi

Ți se pare același lucru a spune ce se va întâmpla în viitor cu a predestina?

Apocalipsa e predestinata?

Romani 8:29-30 (NTR)

29 Căci pe cei pe care i-a cunoscut mai dinainte, El i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, ca Acesta să fie primul născut dintre mai mulţi fraţi. 30 Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; pe aceia p

e care i-a chemat, i-a şi îndreptăţit; iar pe aceia pe care i-a îndreptăţit, i-a şi glorificat.

Romanilor 8:29-30, Dumnezeu a predeterminat ca anumiți indivizi să fie conformați cu asemănarea Fiului Său, să fie chemați, îndreptățiți și glorificați. Numeroase versete se referă la aleși credincioșii în Hristos ( Matei 24:22, 31; Marcu 13:20, 27; Romani 8:33, 9:11, 11:5-7, 28).; Efeseni 1:11; Coloseni 3:12; 1 Tesaloniceni 1:4; 1 Timotei 5:21; 2 Timotei 2:10; Tit 1:1; 1 Petru 1:1-2, 2:9; 2 Petru 1:10 ). Predestinarea este doctrina biblică conform căreia Dumnezeu, în suveranitatea Sa, alege anumiți indivizi pentru a fi mântuiți.

În Noul Testament găsim referiri la predestinare și alegere pentru mântuire ( Matei 22:14; 24:22, 24, 31; Marcu 4:11–12; Luca 10:21–22; 18:7; Ioan 15:16;, 19; Fapte 4:28; 13:48; Romani 8:29–30; Romani 8:33; Romani 9:6–23; Romani 11:5, Romani 11:7, Rom. 11: 28; Romani 16:13; 1 Corinteni 1:27–28; Gal. 1:15; Efeseni 1:4–5; Col. 3:12; 1 Tes. 1:4; 2 Tes. 2:13; 2 Tim. 2:10; Tit 1:1; Iacov 2:5; 1 Pet. 1:2; 2:9; 2 Pet. 1:10; 2 Ioan 1, 13; Apoc. 17:14 ). Duhului Sfânt nu i-a fost rușine de această doctrină când a inspirat scrierea cuvântului lui Dumnezeu; nici nu ar trebui să ne fie rușine de asta.

Predestinarea este o trăsătură importantă a doctrinei mai ample a mântuirii numai prin har ( Romani 11:5–6 ). Este clar că Dumnezeu mântuiește numai prin puterea, înțelepciunea și dreptatea Sa, nu prin puterea omului. Dacă numai învățătura iubitoare și credincioasă a harului îi jignește pe oameni – și trebuie să avem milă în modul în care prezentăm doctrinele harului – atunci nu ne putem retrage de la această doctrină pentru a fi pe placul oamenilor, deoarece este esențial să arătăm că mântuirea este pentru slava Doar Dumnezeu.

Doctrina predestinarii nu este tema centrala a Bibliei; centrul este Hristos și mântuirea prin pocăință și credință în El.

Predestinare de către Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos
Dumnezeul predestinarii este cu adevărat Regele atotputernic, dar și Tatăl iubitor și drept care „ne-a predestinat pentru înfierea de copii" ( Efeseni 1:5 ). Predestinarea este un act de iubire paternă infinită, care ia pe străini în familia sa pentru totdeauna. Alegerea de către Dumnezeu a păcătoșilor, în afară de orice merit propriu, îndreaptă mântuirea „spre lauda slavei harului Său" ( Efeseni 1:6 ). Cu toate acestea, Dumnezeu nu este indiferent față de dreptate. Departe de! Căci el i-a predestinat pe aleșii săi mântuirii „prin Isus Hristos" ( Efeseni 1:5 ), cerând ca Hristos să-și satisfacă dreptatea prin „mântuirea prin sângele Său" ( Efeseni 1:7 ).

Nu înțelegem de ce Dumnezeu i-a ales pe unii și nu pe alții. Totuși, de ce nu a ales Dumnezeu să-i salveze pe toți? este întrebarea greșită de pus. În lumina răzvrătirii odioase a omului împotriva Creatorului său, ar trebui să ne întrebăm: De ce nu i-a blestemat Dumnezeu pe toți în iad? Faptul uluitor nu este că Dumnezeu îi condamnă pe păcătoși în iad, ci că îi salvează și îi împacă pe păcătoși cu Sine. Alegerea necondiționată este prietenul – nu dușmanul – al păcătoșilor, căci fără ea nimeni nu ar fi mântuit. În cele din urmă, însă, trebuie să ne închinăm în fața drepturilor lui Dumnezeu ca Făcătorul nostru. Când oamenii îl acuză pe Dumnezeu de nedreptate din cauza predestinarii, Pavel răspunde: „Nu are olarul putere asupra lutului?" ( Rom. 9:21 ). Creatorul are dreptul de a face ce-i place cu creaturile sale.

Eu nu cred in chestia cu liberul arbitru. https://www.youtube.com/watch?v=zpU_e3jh_FY

Nu știu cum se numește cele ce îți scriu în continuare.
Dumnezeu nu a dorit să existe o apocalipsă -pe nedrept numită astfel. Dumnezeu a dorit să îl reabiliteze pe Lucifer atunci când s-a răzvrătit cu îngerii care i-a câștigat de partea lui.
Dar mândria din el s-a transformat în ură și astfel Dumnezeu a trebuit să i-a măsuri. Astfel a existat o judecată și o sentință pentru cel rău și îngerii lui, și implicit pentru toți cei care se vor lăsa influențați de spiritul lui până în ultimele clipe ale vieții lor.
Dacă Lucifer s-ar fi întors la Dumnezeu, istoria ar fi arătat mult mai bine. Nu ar mai fi existat niciodată vorba despre moarte sau despre vreo apocalipsă.

Lucrurile rele din cartea Apocalipsa ar fi putut să nu existe, pentru că oamenii au o influență în schimbarea prezentului și a viitorului. Dar vedem că "popoare, neamuri, gloate și limbi" s-au lăsat și se vor lăsa influențate de spiritul celui rău. În încăpățânarea lor găsim scris că ei hulesc pe Dumnezeu și refuză să-și îndrepte purtarea chiar și atunci când sunt corijați de Dumnezeu. Refuzul acesta duce până acolo încât omul își pierde chiar și umanitatea, și astfel Dumnezeu nu mai vede nimic de salvat în om. Omul ajunge încăpățânat la fel ca și Lucifer, și Dumnezeu este silit astfel să i-a măsuri drastice împotriva acelora care i-a creat după chipul și asemănarea Sa. Răul nu poate exista la infinit în univers. Dumnezeu face apel la toți oamenii ca ei să se pocăiască și să se întoarcă la El pentru ca ei să trăiască veșnic. Dar spiritul multora este de batjocură spunând că Dumnezeu este un basm. Ei nu văd că sunt amăgiți de cel cel rău, că sunt influențați de spiritul lui. Ei nu știu că vrăjmașul oamenilor și al lui Dumnezeu își duce planurile la îndeplinire ascuns sub imitația creștinismului. Toate bisericile creștine aparțin lui Satana; în afară de una singură care este a lui Dumnezeu.
Vrăjmașul este un bun strateg și știe să se ascundă de toți oamenii. Doar Dumnezeu poate să descopere oamenilor prin Duhul Sfânt planurile celui rău. Este imposibil ca fără Duhul Sfânt omul să poată vedea unde și cum se ascunde diavolul. De aceasta se teme cel rău -că poate fi descoperit. El nu se teme de lumânări, icoane, tămâie și cruci. El se ascunde în spatele acestora. Pentru că dacă oamenii l-ar descoperi și ar putea vedea adevăratul lui caracter, ei ar ieși îndată de sub influența lui.

1. Doar fiindca e atotstiutor nu inseamna ca exista predestinare. Predestinarea inseamna ca esti fortat practic sa faci o alegere. Dar nu esti fortat pentru ca ai liber arbitru.
2. Ba da gresesti. Nu Dumnezeu decide ci tu decizi sa-ti iei viata. Te sinucizi pentru ca iti urasti viata si daca iti urasti viata inseamna ca-L urasti pe Dumnezeu care e viata insasi. De asta sinuciderea e cel mai mare pacat.
3. Homosexualitatea este sex @nal. Nu este vreo forma de iubire cum nici sexul heterosexual in sine nu este o forma de iubire.

Iar Dumnezeu cand zice sa ne iubim aproapele nu se refera la erotism ci se refera la iubirea generala pentru orice om. Pana si in cuplurile heterosexuale poate exista dorinta si pasiune unul pentru altul dar dragostea adevarata, creștină să lipseasca cu desavarsire.

E clar ca satana este predestinat, asta numai are nici un liber arbitru sa faca ceva cum nici iisus nu avea

„Știe Dumnezeu sau nu știe că un anumit individ va fi bun sau rău? Dacă spui „El știe", atunci rezultă neapărat că omul este obligat să acționeze așa cum Dumnezeu știa dinainte cum ar acționa, altfel, Cunoașterea lui Dumnezeu ar fi imperfectă…

DUMNEZEU STIE CE VA FACE UN OM, IMPLICIT DACĂ ACESTA SE VA RĂZGÂNDI ÎN ALEGEREA LUI. Astfel, Dumnezeu nu obliga pe nimeni sa trăiască "asa cum știa El", ci El cunoaște ce se va întâmpla și dacă cumva un om își va schimba alegerile, Dumnezeu știe. Nu are sens ceea ce spui tu

„Știe Dumnezeu sau nu știe că un anumit individ va fi bun sau rău? Dacă spui „El știe", atunci rezultă neapărat că omul este obligat să acționeze așa cum Dumnezeu știa dinainte cum ar acționa, altfel, Cunoașterea lui Dumnezeu ar fi imperfectă…

c

Esti repetent la logica, catolici spun ca dumnezeu nu stie ceea ce va face acel om in ultima clipa tu cica stie ce va face, esti vreun papa necunoscut

Ce treaba au catolicii?

Ei spun ca dz nu stie decizia finala

Ai dat efectiv copy paste. Am răspuns deja la acest comentariu.

Și? Oamenii nu greșesc? Cine sunt catolicii ca să ascult de ce spun ei? Biblia ii contrazice.