Buna TPU.
Ma puteti ajuta cu niste raspunsuri...
1. Unii zic ca Satan conduce lumea, de ce nu o conduce Dumnezeu?

2. E vorba de o conversatie care suna ceva de genul:
" - Daca mama ta ar fi impuscata tu ai purta acel pistol cu tine?
- Nu!
- Atunci de ce faci semnul crucii cand treci pe langa biserica?"

1. Nici Dumnezeu, nici Satan nu obliga pe nimei. Lumea, sau o mare parte a ei, este condusa de Satan fiindca acei oameni care o formeaza se lasa condusi de Satan.
Dimpotriva, exista in lume un popor al lui Dumnezeu, numit "Biserica": acesta este condus de Dumnezeu, fiindca oamenii care il alcatuiesc vor sa se lase condusi de Dumnezeu.

2. Prin actul nefericit al impuscarii ei, mama ta nu te-a salvat pe tine, ci eventual ti-a creat probleme. De aceea, nu se cuvine sa porti acel pistol cu tine.
Dimpotriva, prin actul crucificarii Sale, Mantuitorul te-a salvat, de aceea se cuvine sa porti cu tine un simbol al instrumentului salvarii tale.

Yahwe ( Dumnezeul lui Israel),sau satana cel paros, nu sunt altceva decat plasmuiri a unor minti ratacite si inapoiate, care habar nu aveau care-i rostul lor pe acest pamant. Natia jidovilor au copiat de la alte popoare inaintase lor tot felul de snoave pe care le-au modificat putin si le-au insusit ca fiind a lor. Mitologie de doi lei in care mai cred doar limitatii in gandire, gen : magari vorbitori, om ce vietuieste in intestinele unui peste 3 zile, serpi vorbitori, bâte transformate in serpi, tufe cu foc ce vorbesc ......etc.etc. snoave evreiesti, povesti de adormit ( ingrozit) copii neascultatori!

1.Nu exista Dumnezeu deci nu are cum sa o conduca.Ca tot veni vorba, nici Satan nu exista, lumea e condusa ce oameni cu putere.
2.Ar fi fost foarte amuzant daca Iisus era violat in fund pana la moarte.

Salut

In legatura cu prima vezi aici explicatia biblica: http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1102005141

Cele bune!

"Unii zic". Ce conteaza ce zic unii? Nu trebuie sa-i si credem. Au venit cu vreo dovada cum ca ei ar sti cine conduce lumea? Nu cred. Lumea nu e condusa de "cineva", ci de "ceva". E vorba de legile fizicii.

Pai eu vad ca crestini conduc lumea mai multe nu spun

Ceva ce are legătură cu a doua - http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1001060505
O zi bună.

Tu de fapt pui în discuţie cinstirea sau respectul care se aduce acestui simbol central al creştinismului, semnificaţiilor sale profunde...

Nu se cinsteste nici materia in sine si nici valoarea artistica a obiectului in sine. Gestul rememorează înteaga dăruire şi Jertfă adusă personal de Fiul lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi, şi pentru mine dar şi pentru tine.

Nu ştiu pentru cine este Crucea motiv de îngrijorare, dar pentru creştini, ea este MOTIV DE CINSTE, DE LAUDĂ, este PUTEREA LUI DUMNEZEU!

1). "Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu."- I Corinteni 1, 18;

2). -Matei 24, 30:,, Atunci se va arăta pe cer SEMNUL FIULUI OMULUI şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă."

3). -Galateni 6, 14:,, Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decat numai în CRUCEA Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume! (MOTIV DE LAUDĂ)"

4). -Filipeni 3.18:,,Căci mulţi despre care v-am vorbit adeseori, iar acum vă spun şi plângând, se
poartă ca duşmani ai CRUCII LUI HRISTOS."

5). -I Corinteni 1, 17:,, Căci Hristos... m-a trimis să binevestesc, dar nu cu inţelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică CRUCEA LUI HRISTOS."

6). -Efeseni 2, 16:,, Şi să-i împace cu Dumnezeu pe amândoi, uniţi într-un trup, prin cruce, omorând prin ea vrăjmăşia. (ARMĂ ASUPRA RAULUI)"
7). -Galateni 6, 12:,, Câţi vor să placă în trup aceia vă silesc să vă tăiaţi împrejur, numai ca să nu fie prigoniţi pentru CRUCEA LUI HRISTOS."

8). "Şi cel ce nu-şi poartă CRUCEA sa şi nu vine după Mine nu poate să fie ucenicul Meu." Luca 14, 27;

9). -Coloseni 1.20:,,Şi printr-Însul toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângele crucii Sale.",

10). -Coloseni 2, 15:,, Dezbrăcând (de putere) începătoriile şi stăpâniile, le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin cruce."

11). -Marcu 8, 34:,, Si chemând la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si să-Mi urmeze Mie."(Sf. Cruce)

12). -Apocalipsa 9, 4:,, Şi li s-a poruncit să nu vatăme iarba pământului şi nici o verdeaţă şi nici un copac, fără numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunţile lor." (,, tau" - semnul Sf. Cruce- acelaşi întâlnit şi în Vechiul Testament); etc…

1. "Unii zic..." Tu dar, ce zici? Mergi la Creatorul nostru si invata de la El; nu mai asculta la altii.

2. "Sa nu ucizi". A purta arma alba inseamna ca esti pregatit sa iei viata cuiva la 'nevoie'. Oamenii in loc sa se increada in Dumnezeu se incred in judecata si puterea lor. Dumnezeu va cere din mainile noastre viata oricarei fapturi.
A tine ura pe cineva = crima.

Azi intr-adevar conducatorul lumii e Satan, iar acest lucru e logic tinand cont de cata rautate e in jur.Dar in curând Dumnezeu va pune capat rautatii.Psalmi37:9-11,1Ioan5:19.Apoi e logica afirmatia ta cu crucea mai ales ca nici Dumnezeu nu ne cere sa ne rugam unui obiect, ci direct lui.

Mantuitorul, Sfintii apostoli ci adevaratii crestini dintotdeauna au iubit crucea- pretul eliberarii, dovada suprema a iubirii divine fata de oameni...

1). "Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu."- I Corinteni 1, 18;

2). -Matei 24, 30:,, Atunci se va arăta pe cer SEMNUL FIULUI OMULUI şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă."

3). -Galateni 6, 14:,, Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decat numai în CRUCEA Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume! (MOTIV DE LAUDĂ)"

La cîte simboluri şi obiceiuri păgâne a adoptat creştinătatea - nu-i mare lucru dacă mai adopta unul.
Cuvântul grecesc pe care multe versiuni biblice moderne îl traduc prin „cruce" („stâlp de tortură" în NW) este staurós. În greaca clasică, acest cuvânt indică pur şi simplu un stâlp vertical. Mai târziu, el s-a folosit şi pentru a indica un stâlp de execuţie cu un braţ transversal. Un dicţionar biblic explică: „Cuvântul grecesc pentru cruce [staurós] însemna în sens propriu un stâlp vertical, sau un par, de care se putea atârna ceva sau care se putea folosi pentru a împrejmui un teren... Şi la romani, termenul crux [din care derivă la noi cuvântul cruce] pare să fi avut la origine sensul de stâlp vertical". — The Imperial Bible-Dictionary, sub îngrijirea lui P. Fairbairn (Londra, 1874), vol. I, p. 376.
Dar ce se poate spune despre instrumentul folosit la executarea Fiului lui Dumnezeu? Este demn de remarcat că, pentru a indica acel instrument, Biblia foloseşte şi termenul xýlon. Lucrarea A Greek-English Lexicon, de Liddell şi Scott, îl defineşte după cum urmează: „Lemn tăiat şi gata de a fi folosit, lemn de foc, lemn de construcţie etc. bucată de lemn, buştean, grindă, ciomag, măciucă,... stâlp pe care erau ţintuiţi criminalii... din lemn verde, copac". Lucrarea adaugă „în NT cruce" şi citează spre exemplificare Faptele 5:30 şi 10:39 (Oxford, 1968, p. 1191, 1192). Însă, în aceste versete, BC, BG, BO, BS, şi SS 1874, traduc termenul xýlon prin „lemn". (Comparaţi această redare cu Galateni 3:13 şi Deuteronomul 21:22, 23.)
J. D. Parsons spune: „În originalul grecesc, niciuna dintre numeroasele cărţi ale Noului Testament nu conţine nici măcar o singură propoziţie care să dovedească, fie şi indirect, că acel staurós folosit pentru Isus a fost deosebit de un staurós obişnuit. Cu atât mai puţin, nimic nu dovedeşte că el ar fi fost alcătuit nu dintr-o singură bucată de lemn, ci din două bucăţi îmbinate în formă de cruce. Nu este nicidecum o înşelăciune nesemnificativă faptul că învăţătorii noştri redau cuvântul staurós prin «cruce» atunci când traduc textele greceşti ale Bisericii în limba noastră maternă şi susţin această acţiune introducând în dicţionarele noastre cuvântul «cruce» drept corespondent al lui staurós, fără să explice că nu acesta era sensul principal al termenului în zilele apostolilor, ci a primit acest sens principal doar mult mai târziu, dacă l-a primit într-adevăr, şi aceasta fiindcă, în lipsa dovezilor, s-a presupus dintr-un motiv sau altul că acel staurós pe care a fost executat Isus a avut această formă". — The Non-Christian Cross (Londra, 1896), p. 23, 24; vezi şi The Companion Bible (Thetford, Anglia, 1974), apendicele nr. 162.
Aşadar, un număr mare de dovezi arată că Isus a murit pe un stâlp vertical, nu pe crucea tradiţională.
Care sunt originile istorice ale crucii?
„Aproape în toată lumea antică au fost găsite diferite obiecte care aveau ca semn distinctiv cruci de diverse forme şi care datau din perioade mult mai vechi decât era creştină. India, Siria, Persia şi Egiptul ne furnizează nenumărate exemple. Folosirea crucii ca simbol religios în timpurile precreştine şi printre popoarele necreştine poate fi considerată aproape universală şi, în majoritatea cazurilor, legată de o formă oarecare de adorare a naturii." — Encyclopædia Britannica (1946), vol. VI, p. 753.
„Forma [crucii cu două braţe] îşi are originea în Caldeea antică. În această ţară, precum şi în ţările învecinate, inclusiv în Egipt, crucea era folosită ca simbol al zeului Tamuz [având forma misticului Tau, iniţiala numelui său]. Spre mijlocul secolului al III-lea A.D., bisericile fie se îndepărtaseră de unele învăţături ale credinţei creştine, fie le falsificaseră. Pentru a mări prestigiul sistemului ecleziastic apostat, păgânii erau primiţi în biserici fără să fie regeneraţi prin credinţă şi li se permitea să-şi păstreze, în mare parte, semnele şi simbolurile păgâne. Astfel, Tau sau T, în forma cea mai frecventă cu bara transversală lăsată mai jos, a fost adoptat ca simbol al crucii lui Cristos." — An Expository Dictionary of New Testament Words, de W. E. Vine (Londra, 1962), p. 256.
„Este straniu, totuşi adevărat, că, cu mult înainte de naşterea lui Cristos şi de atunci încoace, crucea era folosită ca simbol sacru în ţări în care nu ajunseseră învăţăturile Bisericii. Grecii, care i se închinau lui Bachus, tirienii, care i se închinau lui Tamuz, caldeenii, care i se închinau lui Bel, şi scandinavii, care i se închinau lui Odin, toţi au folosit un obiect cruciform în închinarea adusă acestora." — The Cross in Ritual, Architecture, and Art, de G. S. Tyack (Londra, 1900), p. 1.
„«Crux Ansata» [crucea cu ansă sau cu mâner în partea superioară]... era purtată în mână de preoţii şi regii-pontifi egipteni ca simbol al autorităţii lor de preoţi ai zeului Soare, fiind denumită «Semnul vieţii»." — The Worship of the Dead, de J. Garnier, (Londra, 1904), p. 226.
„Diferite reprezentări de cruci se găsesc pretutindeni pe monumentele şi mormintele egiptenilor, fiind considerate de mulţi specialişti simboluri fie ale falusului [o reprezentare a organului sexual masculin], fie ale coitului. În mormintele egiptene, crux ansata se află alături de falus." — A Short History of Sex-Worship, de H. Cutner (Londra, 1940), p. 16, 17; vezi şi The Non-Christian Cross, p. 183.
„Aceste cruci erau folosite ca simboluri ale zeului babilonian Soare, [Vezi cartea], şi au apărut pentru prima oară pe o monedă a lui Iulius Caesar (100–44 î.e.n.), apoi pe o monedă bătută de moştenitorul lui Caesar, Augustus, în 20 î.e.n. Pe monedele lui Constantin, simbolul cel mai frecvent este [Vezi cartea]. Totuşi, acelaşi simbol este adesea folosit fără cercul din jurul lui şi cu patru braţe egale, care se întretaie în unghi drept: Acesta era simbolul venerat în special ca «disc solar». Trebuie să amintim că împăratul Constantin era un închinător la zeul Soare şi că nu a aderat la «Biserică» decât la un sfert de secol după ce, conform legendei, văzuse o astfel de cruce pe cer." — The Companion Bible, apendicele nr. 162; vezi şi The Non-Christian Cross, p. 133–141.

Moartea prin crucificare era o practică obişnuită în Imperiul Roman:
"Adevărat, adevărat zic ţie: Dacă erai mai tânăr, te încingeai singur şi umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, vei întinde mâinile tale şi altul te va încinge şi te va duce unde nu voieşti. Iar aceasta a zis-o, însemnând cu ce fel de moarte va preaslăvi pe Dumnezeu." - Ioan 21, 18-19 Textul nu spune "împreuna mâinile" sau "ridica mâinile" ci "întinde mâinile" (se înţelege "în lateral", în forma crucii, obişnuite romanilor)
Aceasta nu este o procedură specifică evreilor, ci romanilor, astfel că nu găsim pedepse similare în Vechiul Testament.

Referirile la "CRUCE" în Noul Testament sunt referiri ca la un anumit SEMN DISTINCT, de CINSTE, numit şi "SEMNUL FIULUI OMULUI":

1). "Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu."- I Corinteni 1, 18;
2). -Matei 24, 30:,, Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă."
3). -Fapte 15, 23:,, Scriind prin mâinile lor acestea: Apostolii şi preoţii şi fraţii, fraţilor dintre neamuri, care sunt în Antiohia şi în Siria şi în Cilicia, salutare! ".
4). -Filipeni 3.18:,,Căci mulţi despre care v-am vorbit adeseori, iar acum vă spun şi plângând, se
poartă ca duşmani ai crucii lui Hristos."
5). -I Corinteni 1, 17:,, Căci Hristos... m-a trimis să binevestesc, dar nu cu inţelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos."
6). -Efeseni 2, 16:,, Şi să-i împace cu Dumnezeu pe amândoi, uniţi într-un trup, prin cruce, omorând prin ea vrăjmăşia."
7). -Coloseni 2, 14:,, ştergând zapisul ce era asupra noastra, care ne era potrivnic cu randuielile lui şi l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce."
8). -Galateni 6, 12:,, Câţi vor să placă în trup aceia vă silesc să vă tăiaţi împrejur, numai ca să nu fie prigoniţi pentru crucea luiHristos."
9). -Galateni 6, 14:,, Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decat numai în crucea Domnului nostru Iisus
Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume!"
10). -Coloseni 1.20:,,Şi printr-Însul toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângele crucii Sale.",
11). -Coloseni 2, 15:,, Dezbrăcând (de putere) începătoriile şi stăpâniile, le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin cruce."
12). -Marcu 8, 34:,, Si chemând la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si să-Mi urmeze Mie."(Sf. Cruce)
13). -Apocalipsa 9, 4:,, Şi li s-a poruncit să nu vatăme iarba pământului şi nici o verdeaţă şi nici un
copac, fără numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunţile lor." (,, tau" - semnul Sf. Cruce- acelaşi întâlnit şi în Vechiul Testament);
14). "Şi zicea către toţi: Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie"- Luca 9, 23;
15). "Şi cel ce nu-şi poartă crucea sa şi nu vine după Mine nu poate să fie ucenicul Meu." Luca 14, 27;
Etc...