Bună TPU!

Uitați, am o mică problemă.
Tatăl meu este ateu, mama este un teist slab, care crede in Dumnezeu dar nu și în religie.
Nu știu cum să-i spun tatălui meu că am început să cred în Dumnezeu de ceva timp. Am prieteni foarte credincioși și deși inițial nu mă simțeam atras de discuțiile pe teme religioase sau spirituale, după mai multe analize și introspecții am realizat că mi-am găsit liniștea prin credință, dar și prin religie.
Ei bine, mă aflu acum intr-o situație dificilă fiindcă va fi nevoie să-i spun tatălui meu noua mea revelație și-mi este puțin teamă de cum va reacționa, el fiind destul de suspicios în privința credinței religioase. Poate nu ar trebui să-mi fac atâtea griji, însă tot am o oarecare ezitare in a-i spune. Mi-este teamă sincer că ar putea cel puțin să mă ia la mișto.?

Doar fa o si foarte bine ca ai ti ai gasit liniștea in credința, încearcă sa discuți cu El, sa vorbești cu El și prin caracterul tau bun o sa vada dragostea Lui Dumnezeu prin tine si poate o sa renunte la ateism.

Nu trebuie sa-ti fie teamă. Fii încrezător pe credintele tale și nu ceda. Pana la urma e tataul tau, ar trebui sa te iubeasca si sa te accepte indiferent de credintele tale.

Fii marturisitor al credintei tale in Hristos! Atunci cand trebuie sa marturisim ca suntem crestini, sa nu avem nicio ezitare, fiindca tacerea este o forma de ateism. Sunt mai multe forme de ateism: negarea, tacerea si erezia. In Epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel sta scris: "Caci cu inima se crede spre dreptate si cu gura se marturiseste spre mantuire." - Romani 10:10

Daca voi doi vorbiti despre toate, bune si rele si e un tata intelegator. spune-i si mai spune-i ca orice ar zice tu nu il vei asculta daca incearca sa te convinga de contrariu, pentru ca noi suntem diferiti. Unii nu pot sa isi gaseasca linistea in religie sau credinta, si ei zic doar ce cred ei, nu neparat ce e bine pentru tine. Tu daca ti-ai gasit linistea, continua pe calea asta si bine iti va fi, vei avea si greutati dar nu deznadajdui ca mai tarziu va fi si mai bine. Daca e un tata cu care nu prea te intelegi si nu prea e de acord cu tine, nu ii spune dimic, dar nici nu te ascunde, lasa-l sa vada ca esti crestin fara sa ii spui, si el te va intreba si atunci tu ii vei raspunde trict si la obiect.

Hai ca asta e ceva nou. Inainte erau parinti religiosi si copii atei, dar acum e invers.

Corect, așa cred că e cel mai bine să i spun. Ne înțeleg ok, in general.
Doar că va fi cel puțin ciudat până se va acomoda cu ideea. Pentru că nu este chiar un ateu prietenos, ci și puțin anti-religie? Mă cam intimidează însă și mi este greu sa-mi fac curaj. Pentru că inițial ia la mișto lucrurile cu care nu e de acord. Dar sper că o atitudine pozitivă din partea mea va atrage același lucru și din partea.

Relația omului cu Creatorul sau e cea mai importanta relație din viata oricui, indiferent dacă e o relație apeopiata, de îndoială sau de respingere, determina cât sens și direcție are viata oricui Am fost creați sa nu simțim împliniți doar când îl iubim pe el cel mai mult indiferent ce părere are oricine altcineva E foarte posibil ca tatăl tău sa fie deranjat de credință ta și sa devina ironic, sarcastic, sa te disprețuiască, e bine sa fii pregătit sufletește. Poate ar fi bine sacitesti și cărți care explica logic creștinismul, de exemplu '"Creștinism pur și simplu" de C S Lewis - ( fost ateu) sau What' s s-o great about Christianity de Dinesh Souza, un indian creștin, este și în romana, scris special pentru a încerca sa- i convingă pe atei.

Încercați cu pariul lui Pascal ( prezumand ca are ceva cunoștințe științifice). Îl găsești pe internet.

Hmmm... pariul lui Pascal nu mai e ce era pe vremea lui Pascal. Acum la o simpla cautare pe Google afli toate defectele argumentului respectiv.

Dacă asta simți, sa nu îți fie teama, mergi cu Dumnezeu înainte, El te va ajuta!

Sfatul meu este sa nu aduci in discutie termenul "religie" si nici argumente sau dovezi religioase, pentru ca asta îl va îngrijora si poate chiar revolta, crezând ca ai fost îndoctrinat la ceva întruniri religioase. Cel mai ok este ca discuția sa aibã referiri de naturã stiintifica, nu religioasã sau Biblicã.
Oamenii de stiinta nu folosesc termenul "Dumnezeu" ci putere/inteligentã sau acțiune supranaturalã, atunci când cerceteazã, explicã, masoarã sau descoperã anumite fenomene sau reacții supranaturale/paranormale.
Supranatural : care este mai presus de forțele și legile naturii sau în contradicție cu acestea; care este în afara naturii, a lumii percepute prin simțuri_ _ _.

Pascal spune ca daca nu alegi sfanta religie catolica vei arde-n iad.