Dumnezeu e gelos pe țigările tale, vrea ca El sa fie mangaierea ta, nu țigările. Prima poruna, de a-l iubi pe El mai presus de orice e si prima noastra nevoie. Daca vrem, alegem sa il iubim pe El mai presus de orice, El e atorputernic sa ne elibereze sa nu depundem de nimic altceva, sa nu cultivam nici o idolatie.
Genul ăsta de gândire legalistică nu se potrivește cu Creștinismul absolut deloc. Problemele de genul ăsta întotdeauna trebuie să fie nuanțate și privite din exterior și de asta trebuie să discuți asta cu preotul tău duhovnic. Urmeză-i sfaturile și vezi ce zice el. Creștinismul practicat după cum ne taie capul și după cum zice TPU nu e Creștinism. Ai nevoie de un părinte duhovnic. Stabiliți împreună o modalitate de a renunța sau reduce din fumat. Poate când e post fumezi jumatate din cand fumezi cand nu e post.
Daca ce mananca el e nesanatos atunci e normal ca lui Dumnezeu sa-i pese din moment ce e iubitor
Da. îți faci iar tot ce țiar putea ție cauza rău lui Dumnezeu îi pasă de tine cu Adevărat.
Lasă fumatul îți faci rău singur/ă.
1. Mancarea care nu e de post nu e neaparata nesanatoasa toata.
2. Daca ar fi asa importanta dieta in religie atunci ar fi obligatorie toata viata nu ceteva saptamani.
Pai eu nu vorbeam neaparat de post. Tu ai facut o afirmatie generala si am raspuns la afirmatia ta generală. Lui Dumnezeu îi pasă de ce e benefic sau nebenefic pentru noi. Postul în sine e benefic, dar nu neaparat pentru ca mancarea de dulce e nesanatoasa. Dar nici n-ai stat sa te gandesti la logica si beneficiile postului, doar ai facut o afirmatie scoasă din kür
Dumnezeu ia în considerare orice, atâta tot că dacă vrei ca postul sa fie mai benefic pentru tine sau relația ta cu Dumnezeu să fie mai buna, ar trebui sa lași țigările și să accepți că da, a fost o perioadă prin care ai trecut, dar nu a fost toată viața ta.
Un exemplu elocvent este viața Mariei Egipteanca.Desi a păcătuit mult față de Dumnezeu, tot s-a putut căi.
De asemenea, daca nu ai vorbit cu duhovnicul tau, ar trebui sa ii spui despre acest păcat, printr-o spovedanie, astfel încat sa nu mai simți presiune pe umerii tai din cauza acestui păcat.
Dumnezeu nu ne cere, nu ne obliga sa facem nimic din ceea ce nu vrem. Abandonarea patimilor si lucrarea virtutilor este o lucrare a noastra personala pe care o facem din iubire fata de Dumnezeu.
Logic că e păcat. Te-ai chinuit să citești ce am zis? Ai prins faza cu "stabiliți împreună o modalitate de a renunța"? Înțelegi ce înseamnă verbul "a renunța"?
Dumnezeu ar lua in considerare postul in cazul in care ar exista. Dar eu, una, nu cred in Dumnezeu, ci doar in mine.
Asta ai spus.
"Poate când e post fumezi jumatate din cand fumezi cand nu e post."
Nu se deduce de aici ca poate fi ok sa fumeze putin?
Nu, nu se deduce deloc asta. Sau poate se deduce dacă ești tu, dar un om normal ar deduce că fumatul este o adicție, iar oamenii care sunt cuprinși de această adicție urâtă trebuie ajutați cu un plan de a renunța care presupune renunțarea cu puțin câte puțin până ajung să nu mai fumeze.
Aici nu era vorba de renuntare, ci de post. Mereu ar trebui sa te abtii de la pacate, cu atat mai mult in post. Orice tigara se adună si postul nu mai e primit, nu i logic? Deci nu trebuie sa renunte puțin cate putin, ci de tot, mai ales in post (daca tot vrea sa fie primit)
Posturile sunt concepute pentru situația fiecărui om în parte și nu se aplică la fel pentru toți. O femeie gravidă nu are același post ca un bărbat în floarea vârstei complet sănătos. Un dependent de alcool este încurajat să reducă alcoolul consumat în timp ce un om care nu e deloc dependent e încurajat să nu bea deloc alcool în post. Ar fi complet idiotic și inutil să ceri oamenilor sacrificii mai mari decât pot face în momentul respectiv al vieții lor. Daca cineva e nefumător să nici nu se apuce. Dacă cineva s-a apucat și fumează un pachet pe zi e încurajat să renunțe. Dacă nu poate renunța din prima e încurajat să reducă măcar la jumătate numărul de țigări fumate pentru ca într-un final să poată renunța la ele. Spre deosebire de tine un om cu dragoste creștină înțelege că orice adicție e o luptă grea, iar oamenii care suferă de adicții trebuie încurajați în drumul lor spre eliberarea de adicții, nu forțați să renunțe din prima, pentru că pentru majoritatea e imposibil să renunțe din prima.
Laura001_4484 întreabă: