N-ar diferi prea mult.Doar ar disparea cele cateva povete demne de urmat, rasfirate in 1200 de pagini si ar fi mult mai pregnanta rautatea si maleficul pur divin.Bineinteles,ar fi eludat astfel tot conceptul de Dumnezeu binevoitor, iar crestinismul ar fi daramat.
Nu-i obligatoriu, poti sa crezi in Dumnezeu si sa crezi ca pedeapsa pentru viol este casatoria (inca se practica aceasta porunca biblica in tarile islamice). Sau poti sa crezi in Dumnezeu si sa sustii ca genocidul faptuit in numele Domnului este un act bun si drept (preotii i-au indemnat pe crestinii din Iugoslavia sa-i casapeasca pe cei de alta credinta, pe motiv ca asa scrie-n Biblie si tot ce zice Dumnezeu este prin defintie bun si placut celor credinciosi).
Dumnezeu defineste binele in cadrul Bibliei, de exemplu cand in Noul Testament scrie "homosexualii sunt vrednici de moarte" credinciosii iau la cunostinta ca este bine sa aplice pedeapsa capitala homosexualilor. De-a lungul Evului Mediu, pedeapsa pentru sodomie era pedeapsa cu moartea, deoarece ea este prevazuta atat de Vechiul Testament cat si de Noul Testament si considerata un lucru bun si drept de Parintii Bisericii.
Asa ca nu e vorba ca cei credinciosi sa admita ca Dumnezeu e rau si nedrept, pur si simplu ei considera poruncile lui Dumnezeu bune si drepte. Pe urma, nu rezulta de nicaieri ca nu poate exista un Dumnezeu rau si nedrept, definind rautatea si nedreptatea conform tezelor umanismului secular si nu conform Bibliei.
Eu citesc Biblia cu scopul de a primi iertarea si pacea lui Dumnezeu si la sfarsit mantuirea sufletului. Daca as incerca sa distorsionez adevarul lui Dumnezeu numai eu voi fi aceea care pierde.
Ce-ar fi dacă n-ar mai fi ipocriţi creştinii ( unii) şi ar citi toată Biblia integral, nu pe bucăţi şi să tragă linie constatând că e pe minus?
Biblia cuprinde Vechiul Testament si Noul Testament. In noul Testament gasim iertarea prin Jertfa Domnului nostru Isus Hristos.Vechiul Testament descrie sistemul sacrificial pe care l-a dat Dumnezeu evreilor pentru acoperirea temporara a pacatelor lor. Noul Testament clarifica faptul ca acest sistem se referea la jertfa lui Hristos, singura care poate aduce mantuire (Faptele Apostolilor 4:12; Evrei 10:4-10). Vechiul Testament ne descrie raiul pierdut, pe cand Noul Testament ne arata cum raiul a fost redobandit pentru oameni prin al doilea Adam (Hristos) si cum intr-o zi va fi restaurat. Vechiul Testament declara ca omul a fost separat de Dumnezeu prin pacat (Geneza, capitolul 3), iar Noul Testament declara ca acum omul poate fi restaurat in relatia lui cu Dumnezeu (Romani, capitolele 3-6). Vechiul Testament prezice viata lui Mesia. Evangheliile relateaza partea esentiala a vietii lui Isus, iar Epistolele interpreteaza viata Lui si modul in care sa raspundem la tot ce a facut El.
Da, numai ca pentru unii calea catre mantuirea sufletului trece prin casapirea celor de alta credinta. Si asta este parte din "adevarul lui Dumnezeu", deoarece Biblia nu contine doar porunci si invataturi bune (bune din punctul de vedere al moralitatii seculare de azi).
Altfel ar fi usor de demonstrat ca nici Dumnezeu, nici Diavolul nu fac rau din punct de vedere biblic:
Principiu de drept: regele nu poate face rau.
Dumnezeu este regele Creatiei.
Deci Dumnezeu nu poate face rau.
Principiu de drept: regele nu poate face rau.
Lucifer este regele lumii acesteia.
Deci Lucifer nu poate face rau.
Ideea e ca neoprotestantii citesc Biblia integral, dar trag concluzia ca Dumnezeu nu poate face rau (cum am aratat mai sus). Asa ca din punctul asta de vedere teologia crestina este coerenta, este o lume virtuala in care credinciosii se pot misca fara a fi contrazisi de realitate. De exemplu cand tu le spui ca Dumnezeu a comandat un genocid, ei raspund ca Dumnezeu are drept de viata si de moarte asupra creaturilor lui si poate face ce vrea cu ce-i al lui. Adica ei nu neaga ca Dumnezeu a poruncit un genocid, ei neaga ca acest lucru este un rau. Pentru ca ei zic ca Dumnezeu defineste binele si raul, deci prin definitie tot ce face el e bun. Ei zic ca oamenii nu au caderea sa judece moralitatea lui Dumnezeu si au increderea ca Dumnezeu este iubitor si lucreaza spre binele celor care cred in el, atat ca poate alege pentru asta niste mijloace pe care gandirea noastra nu are suficiente date pentru a le intelege cum trebuie.
Stii bine ca tot ceea ce este rau vine de la diavol. El ii invata pe oameni sa comita adulter, sa ucida, sa devina dependenti de alcool, sex, tutun sa minta, etc. Dar Dumnezeu ne invata sa facem binele sa ne iubim aproapele. Dumnezeu doreste mantuirea noastra, iar satan ne doreste pierzarea.
Nu, dimpotriva, conform umanismului secular multe din poruncile date de Dumnezeu sunt rele, unele dintre ele chiar constituie crime impotriva umanitatii. Sigur, din punct de vedere biblic genocidul facut in numele lui Dumnezeu este un lucru bun si placut celor care cred in el, dar asta nu ma impiedica pe mine sa-l numesc rau si atrocitate. Asa ca raul nu vine de la Diavol, ci de la Dumnezeu, o scurta lectura a versetului Isaia 45:7 iti poate scoate acesti gargauni din cap: Dumnezeu este autorul raului din lume, nu Diavolul (nu eu spun asta, ci Biblia spune asta, iar dumneata pretinzi ca urmezi Biblia). In Vechiul Testament Satan este un slujitor supus al lui Dumnezeu, un slujitor care nu se poate abate de la poruncile divine. In iudaism nu exista ingeri razvratiti, pentru ca, prin definitie, ingerii nu se pot razvrati.
Conform Bibliei, un barbat si o femeie prinsi in adulter trebuie omorati cu pietre. Aceasta este o porunca de la Dumnezeu, conform Bibliei. Ei bine, in Afghanistan aceasta porunca este in continuare aplicata, ea fiind preluata fara modificare in Coran. Numai niste neoprotestanti complet nebuni ar numi acest lucru un bine, dar Biblia il numeste bine.
Conform Bibliei, femeia prinsa in preacurvie a fost adusa inaintea Domnului Isus care a iertat-o. Plata pacatului este moartea. Sangele reprezinta viata. Inainte, in dragostea Lui accepta sangele animalelor ca substitut in locul pacatosului. Apoi, vazand ca omul pacatuia din ce in ce mai mult, a trimis pe Fiul Sau ca sa plateasca pretul pentru pacatele noastre.El a facut totul pentru noi, noi alegem.
Ntz, pericope adulterae nu facea parte din Biblie, este o falsificare ordinara a manuscriselor Bibliei. Acest fals ordinar face parte din lucrarea de amagire trimisa de Dumnezeu ca voi sa nu va puteti mantui.
Despre Dumnezeu este scris in Biblie ca minte, asa ca nu asta e problema (vezi http://skepticsannotatedbible.com/contra/god_lie.html ). Problema e ca niste scribi ticalosi au adaugat cu de la ei putere povestea cu femeia prinsa-n adulter, vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Jesus_and_the_woman_taken_in_adultery
Nu te supara, dar eu nu cred. Isus a platit pretul pentru pacatele noastre.
Bibliile care se respecta nu mai traduc povestea cu femeia prinsa-n adulter sau o traduc cu italice sau intre paranteze, cu nota ca nu apare-n manuscrisele cele mai vechi ale Bibliei. Asa ca asta e un fapt, vezi o exemplificare pe http://www.biblegateway.com/passage/?search=John%207:52-8:11&version=NIV
In ce priveste minciunile trimise de Dumnezeu oamenilor, cred ca nu ti-e greu sa deschizi Biblia la versetele deja indicate pe god_lie.html si sa le citesti personal. Asa ca dumneata nu crezi in Biblie, deoarece Biblia afirma ca Dumnezeu trimite minciuni oamenilor (o lucrare de ratacire/amagire) ca sa nu se mantuiasca (" Din această pricină, Dumnezeu le trimete o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună:" 2 Tesal. 2:11).
Este gresit sa iei un text din context si sa ii dai o conotatie gresita. Sa vedem si cui i se adreseaza si de ce:,, şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.,,
,, pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi.,,
Atat ca scrie ca Dumnezeu le trimite o lucrare de ratacire, Diavolul/Antihristul sunt scosi la inaintare ca Sf. Petru.
Da, pentru cei care nu au primit adevarul, au gasit placere in nelegiuire si sunt pe calea pierzarii!
N-ai citit niciodata versetele urmatoare? Si daca le-ai citit n-ai reflectat la ele si nu le-ai crezut?
Căci El a zis lui Moise:,, Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă; şi Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.`` Aşa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă. Fiindcă Scriptura zice lui Faraon:,, Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea, şi pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pămîntul.`` Astfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea. Dar îmi vei zice:,, Atunci de ce mai bagă vină? Căci cine poate sta împotriva voiei Lui?`` Dar, mai de grabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l -a făcut:,, Pentru ce m-ai făcut aşa?`` Nu este olarul stăpîn pe lutul lui, ca din aceeaş frămîntătură de lut să facă un vas pentru o întrebuinţare de cinste, şi un alt vas pentru o întrebuinţare de ocară? Şi ce putem spune, dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Şi arate mînia şi să-Şi descopere puterea, a suferit cu multă răbdare nişte vase ale mîniei, făcute pentru peire; şi să-Şi arate bogăţia slavei Lui faţă de nişte vase ale îndurării, pe cari le -a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)?
Romani 9:15-23
Nu e pentru cine vrea: pocaitii si ortodocsii fanatici nu se vor mantui.
Nu e pentru cine alearga: cei care fac fapte bune nu se vor mantui.
Mantuirea e la bunul plac al lui Dumnezeu, conform lui Pavel.
Marele teolog protestant Calvin zice ca orice-ar face omul de-a lungul vietii lui nu poate schimba nici cat negru sub unghie destinatia sa postmortem. Unii se nasc pentru a se duce-n rai, altii se nasc pentru a se duce-n iad, acest lucru este prestabilit de la crearea lumii. Omul se poate pocai, poate spune rugaciuni, poate merge la biserica, poate face milostenie cu cei saraci, poate face fapte bune, toate acestea nu ajuta cu nimic la mantuirea personala, deoarece ea e deja acordata sau deja refuzata inca de a se fi nascut persoana respectiva. Sigur, deoarece Dumnezeu este suveran, toti oamenii sunt obligati sa puna-n practica poruncile sale, dar numai cei predestinati sa se mantuiasca se vor mantui. Nicio decizie "libera" a omului nu poate schimba cu nimic acest lucru. Cel care nu se indoieste de mantuirea proprie si duce o viata crestina poate trage speranta ca s-ar putea sa se fi nimerit printre cei predestinati pentru mantuire, dar cine nu duce o viata morala sau se indoieste de mantuirea proprie poate sti de pe acum ca el/ea se numara printre cei predestinati iadului. Cine are succes in afaceri/cariera poate considera asta drept semn ca ar putea fi mantuit, dar cine este somer sau sarac trebuie sa stie ca va ajunge-n iad. Asta e ce spune calvinismul
Romani 8:29-30 spune: "Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel dintâi născut dintre mai mulţi fraţi. Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit". Efeseni 1:5 şi 11 declară de asemenea: "ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Iisus Hristos, după buna plăcere a voii Sale… În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia, care face toate după sfatul voiei Sale". Sunt foarte mulţi oameni care se opun vehement doctrinei predestinării. Cu toate acestea, predestinarea este o doctrină biblică. Cheia stă în înţelegerea a ceea ce reprezintă predestinarea din punct de vedere biblic.
Cuvântul "predestinat" utilizat în sensul Scripturii provine din cuvântul grec "proorizo," care are sensul de "determinat mai dinainte," "ordonat," "decis dinainte". Aşadar, predestinarea constă în aceea că Dumnezeu anumite lucruri înainte ca ele să se întâmple în realitate. Ce anume stabileşte Dumnezeu ca se va întâmpla? Conform cu Romani 8:29-30, Dumnezeu a prestabilit că anumit persoane vor fi conform cu imaginea Fiului Său, vor fi chemaţi, îndreptăţiţi şi glorificaţi. Cu alte cuvinte, Dumnezeu stabileşte că anumite persoane vor fi mântuite. Sunt numeroase versetele din Scriptură care se referă la cei ce cred în Hristos ca fiind aleşi (Matei 24:22, 31; Marcu 13:20, 27; Romani 8:33; 9:11; 11:5-7,28; Efeseni 1:11; Coloseni 3:12; 1 Tesaloniceni 1:4; 1 Timotei 5:21; 2 Timotei 2:10; Tit 1:1; 1 Petru 1:1-2; 2:9; 2 Petru 1:10). Predestinarea este doctrina biblică prin care se spune că Dumnezeu, în suveranitatea Sa, alege anumiţi oameni care sunt mântuiţi.
Cea mai des întâlnită obiecţie la doctrina predestinării este că nu este corect să se întâmple aşa. De ce i-ar alege Dumnezeu pe unii şi pe alţii nu? Lucrul important pe care trebuie să ni-l amintim aici este că nimeni nu merită să fie mântuit. Toţi am păcătuit (Romani 3:23) şi merităm să primim pedeapsa veşnică (Romani 6:23). Ca rezultat, Dumnezeu ar putea fi drept şi numai dacă ne-ar trimite pe toţi să petrecem veşnicia în iad. Totuşi, Dumnezeu alege ca unii dintre noi să fim mântuiţi. El nu este în acest fel nedrept cu cei care nu sunt aleşi, pentru că ei în esenţă primesc ceea ce merită. Prin faptul că alege să fie milostiv faţă de unii, Dumnezeu nu este nicidecum nedrept cu alţii. Nimeni nu merită absolut nimic de la Dumnezeu – prin urmare nimeni nu poate obiecta dacă nu primeşte nimic de la Dumnezeu. O ilustraţie în acest sens ar putea fi să ne închipuim că aş dărui nişte bani către 5 persoane dintr-un grup de 20. Ar putea fi ceilalţi 15 supăraţi că nu au primit şi ei bani? Probabil că da. Au ei dreptul însă să fie supăraţi? Nicidecum. De ce? Pentru că pur şi simplu nu le datorez niciunuia bani. Pur şi simplu am decis să fiu darnic doar cu unii din grup.
Dacă Dumnezeu este Cel care îi alege pe cei care sunt mântuiţi, cum rămâne atunci cu libertatea noastră de decizie în a alege să credem în Hristos? Biblia spune că noi avem liberul arbitru – toţi cei care aleg să creadă în Iisus Hristos vor fi mântuiţi (Ioan 3:16; Romani 10:9-10). Biblia nu Îl prezintă pe Dumnezeu ca respingând pe vreun om care crede în El sau pe cineva care Îl caută (Deuteronom 4:29). Cumva, în taina lui Dumnezeu, predestinarea lucrează mână în mână cu persoanele care sunt atrase de Dumnezeu (Ioan 6:44) şi care cred pentru a primi mântuirea (Romani 1:16). Dumnezeu îi predestinează pe cei care vor fi mântuiţi, însă noi trebuie să Îl alegem pe Hristos pentru a fi mântuiţi. Ambele aspecte sunt adevărate în mod egal. Romani 11:33 spune: "O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui, şi cât de neînţelese sunt căile Lui!"
http://www.gotquestions.org/Romana/predestinare.html
Nu stiu daca-ti dai seama, dar pentru multi asta e contra-reclama. Multe din exprimarile fanatice ale crestinilor de pe TPU sunt un fel de a da cu mucii-n fasole. Poate ca-n secta lor ingusta astfel de iesiri sunt vazute drept normale, dar nu si in lume. Voi in loc sa faceti propaganda pentru crestinism, indepartati oamenii de crestinism.
BNu inteleg ce vrei sa spui ca spunand oamenilor adevarul ii indepartam de Dumnezeu?!
Cuvantul Tau este adevarul. Isus e Calea, Adevarul si Viata. Spuneai ca ai studiat Biblia. Depinde cu ce scop!
Revenind la de ce e contra-reclama: teza predestinarii il prezinta pe Dumnezeu ca judecand oamenii in mod arbitrar (cu unii muma, cu altii ciuma). O divinitate arbitrara si capricioasa e contra-reclama.
Nu ai dreptate. Dumnezeu ne-a dat sansa de a alege. Fiecare poate sa primeasca iertarea prin Jertfa Domnului Isus.
CracanelTrasPrintrunInel întreabă: