Credinţa este forţa vieţii. Dacă omul trăieşte, este pentru că crede în ceva.
Nu este adevarat. Cum explici ateii? Ei traiesc, dar nu cred in nimic. Sustii premise false. De ce faci asta? Tocmai tu? Sau ti s-a spart cumva contul? Te credeam om mai cu capul pe umeri.
Deci sa intelegem ca ateii traiesc degeaba.
Daca nu era Dumnezeu (si Iisus Hristos), nu mai era nimic.
Pacea fie cu voi!
Ateii pot fi "explicati" usor din acest punct de vedere. Si ei isi au credintele lor. Nu cred in Dumnezeu. Dar cred in altceva, sa zicem ca cred in capacitatile lor de a-si realiza visurile. Cred doar, pentru ca nu poti fi sigur pe prea multe lucruri in lumea asta, mai ales cind e vorba de visuri, de dorinte de realizat, deci tot credinta e si la baza vietii lor, insa nu credinta in Dumnezeu. Deci afirmatia e cit se poate de adevarata.
Da, oarecum ateii traiesc degeaba. Pentru ca nu cunosc cel mai important lucru din viata.
"Daca nu era Dumnezeu (si Iisus Hristos), nu mai era nimic." E un foarte mare adevar. La fel ca si cind spunem ca daca nu era Brancusi, nu era nici Coloana Infinitului.
Un lucru e notabil: toti cei ce cred, si au adevarata credinta, descopera sensul vietii, ceea ce mai rar gasesti printre atei, ceea ce demonstreaza inca o data ca intr-adevar, daca nu e(ra) Dumnezeu, nu mai e(ra) nimic. Adevarata viata o cunosti doar cu El.
Da, e adevarat, dar tot credinta e. Una e credinta, alta e siguranta, si altceva e indoiala sau neincrederea. E tot credinta, doar obiectul credintei e schimbat, la fel ca si increderea in oameni, in unii poti avea incredere, in altii mai putin, dar tot de incredere vorbesti, doar ca subiectul e altul.
RAY întreabă: