Ce inseamna o viata stabila religioasa?

Eu una prefer sa nu ascult de " legile " ortodoxe... Eu cred in Dumnezeu, si asa va fi mereu. Chiar daca nu tin toate posturile, daca ma spal pe cap de sarbatori, si etc Sunt niste tampenii dupa parerea mea. Dumnezeu ne-a lasat pe Pamant sa ne incredem in El, nu sa il adoram sau sa ne fie frica de El ca de o amenda data ca am trecut pe rosu Pentru mine INTOTDEAUNA credinta va avea alt sens decat pentru restul, fiindca eu cred in ceea ce simt si in ceea ce gandesc. Asta inseamna dupa parerea mea o viata stabila religioasa... Asta sufletesc ( nu`ti pierde credinta ). Insa daca te referi "teoretic", inseamna sa nu treci de la ortodox la catolic, apoi la mai stiu eu ce religie (mi-am spus parerea, daca nu va fi apreciata, va rog scuzati si nu comentati )

Cum il vezi tu pe Dumenzeu?

Ceva DIVIN. Practic, TOATA credinta mea e in el. Nu am incredere in oameni, nici macar in mine. E de-ajuns sa imi spun: Dumnezeu vede si stie si ce simt, si va fi bine. Si a doua zi, problema mea e rezolvata. Nu ma straduiesc sa tin posturi, sau sa fac tot ce scrie in biblie ca trebuie facut. Dar am o credinta infinita in el. Seara uneori stau pur si simplu plangand, si vorbind singura. Dar stiu ca nu vorbesc singura, e de parca cineva m`ar asculta si m`ar tine strans in brate. Niciodata nu ma simt singura, simt ca mereu e cu mine Sunt doar o adolescenta de 16 ani, nu am cine stie ce mari probleme. Dar cele pe care le am stiu ca vor fii rezolvate de El. Oamenii din jurul meu sunt agitati, se ingrijoareaza din orice, sunt speriati si parca intr-o continua GOANA si FUGA. Iar eu nu ii inteleg. Pentru ca am incredere ca Dumnezeu le rezolva pe toate, si degeaba suntem tristi si speriati, fiindca se va intampla exact ce trebuie sa se intample. Nu e in putinta noastra sa schimbam destinul, sau vointa lui Dumnezeu. ( In concluzie pe Dumnezeu... il vad ca pe Cel ce ma iubeste cel mai mult pe lume, si nu m`ar lasa niciodata sa sufar, pentru ca eu cred in El. si crede`ma, spun asta din toata inima si chiar lacrimez. Sunt ATAT de fericita ca El e cu mine in toate momentele grele din viata mea )

Nici pe drumul din dreapta, nici pe cel din stanga...ci drumul din mijloc, cel ingust si sigur

Imi place mult cum gandesti, dar ce faci cand te lovesti de probleme mai mari si ai sa te rog la El sa te ajute? Si nu intampla nimic, atunci apar niste intrebari la care nu gasesti raspuns si incepi sa pierzi din credinta pe care o ai

Am avut probleme mari, foarte mari. Acum toate s-au dus, pur si simplu rugandu-ma si facand tot ce am crezut eu ca e mai bine Nu mi-am pierdut credinta nici cand tata m-a parasit, nici cand am fost nevoita sa traiesc din apa si paine. Si uite ca acum am tot ce imi trebuie, numai dragoste nu. Dar va veni cu timpul, macar o am pe mama ♥

Inseamna sa nu ramai in urma cu cotizatia in buzunarul preotului, sau a predicatorului Se cere continuitate, dom'le!

Prin analogie cu viaţa stabilă din familie sau din carieră, cred că "viaţă stabilă religioasă" înseamnă să nu mai umblii lelea după diverse "spiritualităţi" după ce L-ai descoperit pe Dumnezeu.