Ce intelegeti prin asta:La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.
Ordonare:
Cronologică
Versetul acesta din Evanghelia dupa Sfantul Ioan, ca si urmatoarele, exprima obarsia "dintr-un inceput, din zilele vesniciei" (Miheia 5, 1) a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos-Cuvantul, ipostasul sau dumnezeiesc, fiindca este Dumnezeu, si faptul ca intreaga creatie prin El s-a facut: "Toate prin El s-au facut; si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut." (Ioan 1, 3)
Idei abstracte, de mare generalitate, asa cum un pescar fara carte din Betsaida Galileii putea sa exprime.
Răspunde
E vorba de Sfanta Treime vazuta doar ca un intreg ce nu poate fi divizat. Se refera dealtfel si la interdependenta celor Trei. Dumnezeu, Fiul si Sfantul Duh. Cu aceasta fraza incepe Noul Testament.
Aici e vorba de "logos". "Cuvantul" insemnand (traducere slaba): "legile universului".
Bazat pe filosofia greaca si adoptata de un filosof evreu (Philo la finalul secolului I), a aparut ideea ca exista o "ordine divina" si ea e rezultatul unui "cuvant creator".
Philo a crezut ca atunci cand in Vechiul Testament Dzeu a zis: "sa fie lumina" a reflectat acelasi concept de Logos.
Autorul evangheliei dupa Ioan a acceptat aceasta ramura filosofico-teologica a lui Philo, dar a mai adaugat o idee (tipic crestina) anume ca lumea a devenit corupta de pacat, si singurul fel de a face acea ordine creatoare este I(i)sus, chiar el fiind acel Logos.
Nu zic ca e adevarat (mai ales ca-s ateu), dar cel putin autorul credea ca Isus era acelasi Logos.
Poate in limbajul secolului XX/XXI in loc de "Cuvant", schimband cu "Legile lumii" si recitesti:
"La inceput erau Legile lumii, Legile lumii erau Dumneze si Dumnezeu era Legile lumii"
Legat de Isus ca fiind Cuvantul, doua versete mai jos ai exact conceptia ca: "Si Cuvantul a luat trup... "
Oricum, cata in special daca esti interesat: "Logos" in contextul filosofiei grecesti antice.
IOAN1:1. Se referă că la început Cuvântul care este Isus era împreună cu Dumnezeu. Conform cu Coloseni 1:15-17, Isus e prima persoană pe care a creat-o Dumnezeul. Apoi, Biblia îl mai numește și dumnezeu, dar puternic, pe Isus, ceea ce arată că el nu e egal cu Tatăl, care e Atotputernic. Isaia9:6,7, Geneza 17:1
Nu pot decat sa te indrum spre un om cu studii teologice pentru a-ti explica acest verset
Iisus nu a fost creat, ci a fost nascut! Chiar in Coloseni 1, 15 se spune:
Coloseni 1:15 Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevazut, mai intai nascut decat toata faptura.
Iisus este Dumnezeu: "Dumnezeu era Cuvantul" (Ioan 1, 1)
Fiind Dumnezeu, Iisus Hristos este atotputernic.
Iisus Hristos are aceeasi fiinta dumnezeiasca cu Tatal si Sfantul Duh:
"Caci trei sunt care marturisesc in cer: Tatal, Cuvantul si Sfantul Duh, si Acesti trei Una sunt." (I Ioan 5:7)
Iar Eu si Tatal Meu una suntem. (Ioan 10:30 )
Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca sa fie una, precum Noi una suntem: (Ioan 17:22 )
Singura deosebire ipostatica intre Tatal, Fiul si Sfantul Duh este ca Tatal este nenascut, Fiul este nascut, iar Sfantul Duh este purces.
Deci, e deosebire între Dumnezeu și Isus. Apoi în Biblie Isus e numit dumnezeul puternic, nu atotputernic.Geneza17:1. Mă bucur că înțelegi că sunt 2 persoane distincte.
E doar o deosebire ipostatica intre persoanele Sfintei Treimi, nu exista deosebire de fiinta dumnezeiasca. Tatal si Fiul si Sfantul Duh sunt Treimea cea de o Fiinta si nedespartita, adica Dumnezeu.
La stejarul lui Mamvri, Dumnezeu i s-a aratat lui Avraam ca trei Oameni si Avraam I se adresa ca unui Dumnezeu in Treime.
"Apoi Domnul S-a aratat iarasi lui Avraam la stejarul Mamvri, intr-o zi pe la amiaza, cand sedea el in usa cortului sau.
2 Atunci ridicandu-si ochii sai, a privit si iata trei Oameni stateau inaintea lui; si cum l-a vazut, a alergat din pragul cortului sau in intampinarea Lor si s-a inchinat pana la pamant.
Apoi a zis:,,Doamne, de am aflat har inaintea Ta, nu ocoli pe robul Tau!" (Facerea 18, 1-3)
La început a fost lumina și lumina era la Dumnezeu și Dumnezeu era Lumina
A mai intrebat asta cineva de curand:
http://www.tpu.ro/......ste-funda/
Cum i-am raspuns si lui, cred ca e vorba despre comunicare, despre importanta cuvantului ca factor principal in relationare. Cuvantul creeaza, distruge, invata, transmite.
Simo2divinash draga sau dragule 
)) ca sa intelegi ce semnifica acest pasaj trebuie sa studiezi sau sa citesti astronomia, unii oameni de stiinta au reusit sa decripteze sau sa decodifice aceasta expresie i-au cum verei degeaba vei citi biblia pentru ca ea nu contine informatii stiintifice si nici nu-ti explica cum a aparut viata sau omul sau cum a evoluat fiinta umana, dar sa stii ca chiar si daca vei citi astronomia trebuie sa stii unde sa citesti ca sa iti poti da seama la ce se refera acest pasaj, asa ca bafta 
In acele versete, este vorba de ingerii care au venit la Avraam, iar Pavel chiar aminteste de acest episod si spune ca sunt ingeri. Evrei13:2.Iar,daca citesti contextul vei vedea ca in Geneza19:1 arata ca erau ingeri.
Apoi despre trinitate un argument logic e faptul ca legatura de rudenie dintre cei 2 aratat in toata Biblia este de tata si fiu.Intotdeauna tatal este mai mare ca fiul. Sper sa iti fie utile si aceste idei.
Arată Biblia că, dintre cei despre care se spune că fac parte din Trinitate, niciunul nu este mai mare sau mai mic decât celălalt, ci toţi sunt egali şi atotputernici?
Mar. 13:32, BC: „Cât despre ziua aceea sau ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii care sunt în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl". (Desigur, nu aşa ar sta lucrurile dacă Tatăl, Fiul şi Spiritul sfânt ar fi egali, formând o singură Divinitate. Iar dacă Fiul nu ştia acest lucru din cauza limitelor naturii sale umane, aşa cum susţin unii, întrebarea este de ce nu ştia Spiritul Sfânt?)
Mat. 20:20–23, BC: „Mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus... «Porunceşte», a zis ea, «ca, în împărăţia Ta, aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta Ta şi altul la stânga Ta.» Şi răspunzând, Isus a zis:... «veţi bea paharul Meu, dar a sta la dreapta Mea şi la stânga Mea nu este un lucru pe care Eu să-l dau, ci este păstrat pentru aceia pentru care a fost pregătit de Tatăl Meu»". (Cât de ciudată ar fi această afirmaţie dacă, aşa cum se spune, Isus ar fi Dumnezeu! Oare şi aici a răspuns Isus numai potrivit „naturii sale umane"? Dacă Isus a fost într-adevăr, după cum spun trinitarienii, „Dumnezeu-om" — adică atât Dumnezeu, cât şi om, nu doar unul sau altul —, ar mai fi logică o asemenea explicaţie? Oare cuvintele din Matei 20:23 nu demonstrează mai degrabă că Fiul nu este egal cu Tatăl şi că Tatăl a rezervat pentru sine anumite drepturi?)
Mat. 12:31, 32, NTP: „Orice păcat şi blestem [blasfemie, NW] li se va ierta oamenilor, dar blestemul împotriva Spiritului nu va fi iertat. Dacă va spune cineva un cuvânt împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar dacă vorbeşte cineva împotriva Spiritului Sfânt, nu i se va ierta, nici pe această lume, nici în cea viitoare". (Dacă Spiritul sfânt ar fi o persoană şi ar fi Dumnezeu, atunci acest pasaj ar contrazice categoric doctrina Trinităţii, deoarece din el reiese că Spiritul sfânt este într-un fel mai mare decât Fiul. Cuvintele lui Isus dovedesc mai degrabă că Tatăl, căruia îi aparţine „spiritul", este mai mare decât Isus, Fiul omului.)
Ioan 14:28, BC: „[Isus a zis:] Dacă M-aţi iubi, v-aţi fi bucurat că Mă duc la Tatăl, fiindcă Tatăl este mai mare decât Mine".
1 Cor. 11:3, BC: „Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat, că bărbatul este capul femeii şi că Dumnezeu este Capul lui Hristos". (Este limpede deci că Cristos nu este Dumnezeu şi că Dumnezeu îi este superior lui Cristos. Să ne amintim că aceste cuvinte au fost scrise în jurul anului 55 e.n., la circa 22 de ani după ce Isus se întorsese în cer. Aşadar, adevărul enunţat aici se referă la relaţiile existente între Dumnezeu şi Cristos în cer.)
1 Cor. 15:27, 28, BC: „El [Dumnezeu] «a supus totul sub picioarele Lui [Isus]». Dar când zice că totul I-a fost supus, se înţelege că afară de Cel care I-a supus totul. Şi când toate Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui care I-a supus toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toţi
Revelaţia divina cuprinsa în Sfanta Scriptură prezintă clar în egală măsură şi trinitatea dar şi Unitatea: Trinitatea Persoanelor (3 persoane) într-o unitate desăvârşită a Aceleiaşi Fiinţe sau Naturi divine: un singur Dumnezeu. În cadrul divinităţii se păstrează o Unitate absolută...
Natura sau Fiinţa divină este aceeaşi şi ea reprezintă "numitorul comun", legătura Unicităţii divine din Sfânta Treime. Unitatea dintre cele trei Persoane divine este însă una totală, fiinţială, constând într-o singură "Natură" sau Fire divină...
Învăţătura despre Sfinta Treime este, între toate tainele din învăţătura creştină, cea mai profundă şi mai ascunsă curiozităţii profane, mai mult decât oricare alta.
Iată doar o mică parte din versetele care Îl prezintă pe Fiul lui Dumnezeu:
Coloseni 1, 16. Pentru că ÎNTRU EL (Dumnezeu Fiul - Hristos) AU FOST FĂCUTE TOATE, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute, şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El.
Coloseni 1, 17. El este MAI ÎNAINTE DECÂT TOATE şi TOATE PRIN EL SUNT AŞEZATE.
Ioan 1, 3: „Toate prin El (Dumnezeu Fiul - Hristos) s-au făcut; şi FĂRĂ EL NIMIC NU S-A FĂCUT DIN CE S-A FĂCUT."
Ioan 1, 4: „Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor."
Evrei 1, 1. După ce Dumnezeu odinioară, în multe rânduri şi în multe chipuri, a vorbit părinţilor noştri prin prooroci,
Evrei 1, 2. În zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moştenitor a toate şi PRIN CARE A FĂCUT ŞI VEACURILE;
Miheia 5, 1: „Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar OBÂRŞIA LUI ESTE DINTRU ÎNCEPUT, DIN ZILELE VEŞNICIEI."
Profetul Isaia Îl numeste pe Mesia (pe Mântuitorul Hristos) "Dumnezeu-Tare, Domn al pacii, PĂRINTE AL VEACULUI ce va sa vina’’
Versetul Facerea 18, 1 spune negru pe alb ca Domnul s-a aratat lui Avraam la stejarul lui Mamvri. Cum vii si negi afirmatia biblica si spui ca de fapt erau ingeri?
Domnul s-a aratat sub forma a trei Oameni, adica a trei Persoane, fiindca Dumnezeu este Unul de-o fiinta si intreit ca persoana.
Avraam li se adreseaza acestor trei Persoane cu un singur apelativ: "Doamne", adica Dumnezeule! Observa singularitatea lui! Nu spune: "Dumnezeilor!" sau "Domnilor!", ci spune "Doamne!", adica se adreseaza unui singur Dumnezeu in trei Persoane.
Evrei 13, 2 nu se refera la aratarea Domnului lui Avraam, ci la cazul general in care este posibil ca ospitalitatea, adica iubirea de straini, care este o porunca, a inlesnit unora intalnirea cu ingeri.
I Petru 4:9 Fiti, intre voi, iubitori de straini, fara cartire.
Dar tu simo2divinsah,ce intelegi prin aceasta expresie sunt si eu curios, nu ca nu as stii, eu am aflat la ce se refera, dar nu citind biblia ci am aflat de la un om de stiinta neurochirurg citindu-i cartea si citind si o carte de Astronomie.Deci tu ce intelegi din aceasta expresie?
Contextul arata clar ca era vorba de ingeri.Geneza19:1 spune ca cei 2 ingeri au mers in Sodoma, iar geneza18:33 arata ca dupa ce a vorbit cu Dumnezeu, acesta a plecat, deci au ramas acei 2 ingeri. Apoi acel episod mentionat de Pavel se refera la Avraam si Lot, pentru ca majoritatea Biblilor cu referinte, pun in legatura acest episod cu versetele din Geneza18:1-10,19:1-3,15-17.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
