Daca te referi la reincarnarenu, e o aberatie totala si nu cred.Viata aceasta e doar un tst.Noio trebuie sa fim buni si sa convertim cat mai multi oameni la crestinism, sa vada cat d mult i iubeste Dumnezeu. Dupa ce vom muri, daca am fost vrednici vom merge in Rai cu Isus unde vom trai vesnic cu Isus.:Ferice de cei ce cred".Fii binecuvantat!
Potrivit crestinismului, desigur, exista viata dupa sfarsitul biologic al trupului:
"Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai." Luca 23, 43;
"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7
„Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."- Ecc. 3, 11
"Şi a murit săracul (Lazar) şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam." - Luca16, 22;
"Sunt strâns din două părţi: aş dori să mă mut şi să fiu cu Hristos, deoarece asta ar fi cu mult mai bine. Dar pentru voi este mai necesar să rămân în trup" (Filipeni 1, 23-24)., etc...
Daca nu ar fi degeaba a inviat Hristos, crezi ca a venit sa se jertfeasca asa de dragul unei povesti
Constiinta se "scurge in univers". Bun, si asta ce inseamna? Ca teoria crestina e adevarata? In niciun caz. Asta nu dovedeste existenta unui zeu, a unui rai sau iad, sau a unei vieti vesnice.
Conform Bibliei, omul e sufletul si cand moare nu mai stie nimic.Geneza2:7,Ezechiel18:4,Eclesiastul9:5,6,10
După VIAŢA BIOLOGICĂ, într-adevăr SUFLETELE îşi vor continua existenţa în VEŞNICIE, pentru că "Dumnezeu A PUS ÎN INIMA LOR (ale oamenilor) şi VEŞNICIA!" Ecclesiast 3, 11:
"Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai." Luca 23, 43;
"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7
„Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."- Ecc. 3, 11
"Şi a murit săracul (Lazar) şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam." - Luca16, 22;
"Sunt strâns din două părţi: aş dori să mă mut şi să fiu cu Hristos, deoarece asta ar fi cu mult mai bine. Dar pentru voi este mai necesar să rămân în trup" (Filipeni 1, 23-24)., etc...
Mi-e prea greu sa citesc ce ai scris!
conform Bibliei nu exista viata dupa moarte si tot conform Bibliei omul este un suflet nu are un suflet!
Cât de sinistru trebuie să fie un cult CARE SPUNE ALBULUI NEGRU ŞI NEGRULUI ALB: ei bine, iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă dualitatea trup/suflet a omului, DEŞI CUVÂNTUL SCRIPTURII ESTE FOARTE CLAR, fără să lase posibilitate de interpretare diferită şi dubii:
"Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28); - "trupul" și "sufletul" sunt prezentate ca două lucruri CATEGORIC DIFERITE!
După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca "pulberea" (trupul, biologicul) să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat."- Ecclesiast 12, 7;
1) o micuta rectificare!
duhul sa se intoarca la Dumnezeu nu sufletul!
http://biblia.resursecrestine.ro/eclesiastul/12
2) chiar e sinistru. nu va mustra constiinta sa faceti asa ceva?
3) (Ezechiel 18:4). . .Sufletul care păcătuieşte, acela va muri. . .
"Duhul şi sufletul" se referă la aceeaşi natură spirituală, diferită de materie, a omului.
În timp ce prin "duh" se face trimitere doar la preocupările de natură spirituală, termenul de "suflet" se mai referă şi la forţa vitală care animă trupul, energie de cu totul altă natură decât materia trupului, bineînţeles!
Aceşti termeni, neavând însă un sens exclusivist, pot da naştere foarte uşor la confuzii...
În Sfânta Scriptură, termenii de "suflet" şi "spirit" (sau "duh") sunt întrebuinţaţi ŞI ÎN RELAŢIE DE SINONIMIE, denumind aceeşi parte din om, cea spirituală!
Deci nu sunt două puteri distincte ci două funcţii ("puteri") ale aceleeaşi naturi spirituale a omului.
Sufletul - este PUTEREA VIEŢII ORGANICE (inferioare), iar "spiritul" – puterea VIEŢII SPIRITUALE (superioară, raţională).
Astfel, în acord perfect cu limbajul metaforic, simbolic, preponderent al Scripturii, PSIHICUL este numit uneori doar "SUFLET" dacă în viaţă nu depăşeşte "strictul trupesc", şi se numeşte " SPIRIT" (DUH) dacă se ridică prin "har" şi stăruinţă în bine la o viaţă ce depăşeşte "naturalul". Opoziţia nu este structurală sau fiinţială, ci doar "de nuanţă".
CA DOVADĂ, despre această "opoziţie" între omul duhovnicesc (spiritualizat) şi cel neduhovnicesc (nespiritualizat, "trupesc") se vorbeşte şi în I Corinteni 2, 14-15; I Cor.15, 45-46; Galateni 5, 16-17, etc...
Versetul Iezechiel 18, 4 nu se referă la nici o moarte a sufletului! Exceptând propaganda eronată a sectei iehoviste, nici un verset al Scripturii nu se referă la vreo moarte a sufletului! Ceea ce ignoră cu desăvârşire această sectă este procentul copleşitor al exprimării METAFORICE, simbolice, polisemantice, întâlnite în Biblie!
Din CONTEXT reiese faptul că israeliţii se plângeau de faptul că pedeapsa pentru ceea ce a făcut tatăl, cade asupra urmaşilor săi! (citând un verset care zicea: "Părinţii au mâncat struguri acri şi copiilor li s-au strepezit dinţii" -vers. 2)
In acest CONTEXT (dificil de înţeles pentru o anumită grupare necreştină), versetul 4 vine ca un răspunsul al lui Dumnezeu la această problemă de mai sus: "Cel ce a păcătuit, acela va muri" (în sensul că DOAR acela va fi învinovăţit, pedepsit sau se va COMPROMITE din cauza păcatelor sale).
Exprimarea METAFORICĂ este foarte des întâlnită în Biblie. Dar lipsa de cultură lingvistică a dus la interpretări eronate ale ei, la apariţia a zeci de mii de feluri de interpretări si secte.
No da puteai sa-ti raspunzi tot tie-la mine e o obisnuita sa te vad vorbind singur.
Sensul de bază a sufletului este acela de fiinta vie, muritoare, fie om, fie animal: 1 Corinteni 15:45; Iacov 5:20; Revelaţia 16:3.
poftim versetele in care se arata ca sufletul este muritor:
Ge 12:13; 17:14; 19:19, 20; 37:21; Ex 12:15, 19; 31:14; Le 7:20, 21, 27; 19:8; 22:3; 23:30; 24:17; Nu 9:13; 15:30, 31; 19:13, 20; 23:10; 31:19; 35:11, 15, 30; De 19:6, 11; 22:26; 27:25; Ios 2:13, 14; 10:28, 30, 32, 35, 37, 37, 39; 11:11; 20:3, 9; Ju 5:18; 16:16, 30; 1Re 19:4; 20:31; Iov 7:15; 11:20; 18:4; 33:22; 36:14; Ps 7:2; 22:29; 66:9; 69:1; 78:50; 94:17; 106:15; 124:4; Pr 28:17; Is 55:3; Ier 2:34; 4:10; 18:20; 38:17; 40:14; Eze 13:19; 17:17; 18:4; 22:25, 27; 33:6; Mt 2:20; 10:28,; 26:38; Mr 3:4; 14:34; Lu 6:9; 17:33; Ioa 12:25; Fa 3:23; Ro 11:3; Ev 10:39; Iac 5:20; Re 8:9; 12:11; 16:3.
daca ai de gand sa apelezi la impresionanta metoda copy/paste las-o balta!
Cuvântul "suflet" ARE ÎN BIBLIE MAI MULTE ÎNŢELESURI:...
1). Uneori se referă la VIAŢA (trupului) unei persoane;
2). alteori la PERSOANA însăşi;
3). iar în alte cazuri se referă la PARTEA LĂUNTRICĂ CE SUPRAVIEŢUIEŞTE MORŢII OMULUI!
"Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai." Luca 23, 43;
"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7
„Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."- Ecc. 3, 11
"Şi a murit săracul (Lazar) şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam." - Luca16, 22;, etc...
Lasand la o parte amatorismul interpretarii si subiectivismul cronic, se pot observa urmatoarele:
Cuvântul "suflet" ARE ÎN BIBLIE MAI MULTE ÎNŢELESURI!
1). Uneori se referă la VIAŢA (trupului) unei persoane;
2). alteori la PERSOANA însăşi;
3). iar în alte cazuri se referă la PARTEA LĂUNTRICĂ CE SUPRAVIEŢUIEŞTE MORŢII OMULUI!
"Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai." Luca 23, 43;
"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7
„Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."- Ecc. 3, 11
"Şi a murit săracul (Lazar) şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam." - Luca16, 22;
Ecleziastul 9:4 Pentru cel aflat printre cei vii există speranţă, căci un câine viu este mai bun decât un leu mort. 5 Fiindcă cei vii sunt conştienţi că vor muri, dar cei morţi nu sunt conştienţi de nimic şi nu mai au nicio răsplată, căci până şi amintirea li se uită. 6 Şi iubirea lor şi ura lor şi gelozia lor au pierit deja şi nu mai au parte niciodată de ceea ce se face sub soare.
7 Du-te, mănâncă-ţi pâinea cu bucurie şi bea-ţi vinul cu inimă bună, fiindcă adevăratul Dumnezeu şi-a găsit deja plăcerea în lucrările tale. 8 Veşmintele să-ţi fie întotdeauna albe, iar uleiul să nu-ţi lipsească de pe cap. 9 Bucură-te de viaţă cu soţia pe care o iubeşti în toate zilele vieţii tale deşarte pe care ţi-a dat-o El sub soare, în toate zilele deşertăciunii tale, fiindcă aceasta îţi este partea în viaţă şi în truda cu care te trudeşti sub soare. 10 Tot ce găseşte mâna ta să facă fă cu toată puterea ta, căci în Şeol, locul unde te duci, nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţă, nici înţelepciune.
Ecclesiastul 9,5 prezintă UN CONTRAST ÎNTRE DOUĂ PUNCTE DE VEDERE DIFERITE: cel PROFAN materialist ŞI CEL SACRU, spiritual! Acest contrast este prezentat sub forma unei dezbateri ce are loc în mintea autorului.
Este clar că acest pasaj, Ecc 9, 5 EXPRIMĂ O CONCEPŢIE STRĂINĂ DE DUMNEZEU!
În Eclesiastul 9, 2 se spune: "Aceeaşi soartă are cel neprihănit şi cel nelegiuit, cel bun şi cel rău", iată exemplu de altă idee a Eclesiastului, CONTRADICTORIE CU RESTUL SCRIPTURII!
Cine poate crede că vor avea aceeaşi soartă indiferent de comportare? Acolo este prezentat doar un punct de vedere uman!
Dar ce putem spune despre capitolele anterioare? Primele zece versete din capitolul 9 redau perspectiva profană asupra vieţii. Nu doar că morţii nu ştiu nimic (v. 5), ci şi faptul că "niciodată (se referă la toţi) nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare". Cine poate crede că morţii au dispărut TOŢI PENTRU TOTDEAUNA?
În finalul cărţii, perspectiva sacră triumfă: "Dar adu-ţi aminte de Creatorul tău în zilele tinereţii tale..." (Eclesiastul 12, 1-13).