Nu ai spus in ce sens sa traiasca vesnic( in care viata). Presupun ca vorbesti de viata pamanteasca. Sincera sa fiu, mi-ar placea sa traiesc mult. Chestia e ca daca as fi nemuritoare si s-ar intampla un caz nedorit( un accident aproape mortal, caderea intr-o fantana, etc.) ar fi un chin ingrozitor. Deci, e bine asa cum voieste Domnul.
Părere mea ar fi să fi tu mai responsabilă și atentă cu tot ce faci.
Cand atingi un nivel de cunoastere si altruism suficient de elevat, vesnicia este tot ce iti doresti.Cu siguranta aceste persoane sunt raritati la nivel de planeta, insa ai partial dreptate spunand ca nemurirea nu este pentru prosti si egoisti
La începuturi oamenii trăiau mult Adam și Eva cca 800de ani Noe cca 950 chiar ar fi un chin sa trăiești veșnic în zilele noastre dar daca va fi un cer nou și un pământ nou nu va mai exista nimic din ce vezi acum și nici durere, lacrima, moartea persoanelor dragi, boli, secete, tsunami, cutremure, tornade chinuri îngrozitoare
Pentru mine nu ar fi un chin deoarece ma bucur de felul in care sunt si poate in alta viata voi fi diferit.Din acest motiv trebuie sa te bucuri de viata, sa ai curaj si nici-un regret la sfarsitul ei.
Daca am fi nemuritori am dori sa murim dar asa dorim nemurirea, omul vrea ceea ce nu are nu ceea ce are, eu as calatori prin univers sa cunosc cat mai mult, miliarde de anii as avea ce sa cercetez apoi poate ca nu as mai gasi sens cine stie
Viața e tot ce am, de ce aș vrea să renunț la ea? Desigur că chestia asta e valabilă în anumite condiții. O viață veșnică descrisă cum e de religie ar fi ideală.
Vreau sa trăiesc veșnic, dar în condițiile stabilite de Dumnezeu. Adică în condiții paradiziace. Isaia65:20-25.
Stii ca un an din prezent e diferit de un an din perioada veche descrisa in Biblie, nu?