Credeti ca, in privinta dezbaterilor religioase sau in cladirea convingerilor, oamenii "pica" in capcanele erorilor cognitive cum ar fi validarea subiectiva*? Conteaza aceasta si daca da cat de mult ne sunt influentate argumentele in astfel de dezbateri?

*Validarea subiectiva – tendinta de a cauta sau a interpreta o informatie intr-un fel in care confirma preconceptiile sau ipotezele proprii, chiar daca nu sunt adevarate; Indivizii cauta noi dovezi, le interpreteaza intr-un mod gresit sau preiau informatie din memorie intr-un mod selectiv.
Oamenii au tendinta sa testeze ipotezele doar intr-un sens, concentrandu-se pe o singura posibilitate si neglijand alternativele. Aceata strategie nu este necesar o eroare cognitiva, dar combinata cu ale efecte poate intari credintele existente.
Acesta eroare apare in special pentru credintele deja existente si implica irationalul, corelatia iluzorie in care oamenii percep intr-un mod fals asocierea intre doua evenimente.

Sursa : http://www.descopera.org/erorile-cognitive/

P.S. Nu conteaza orientarea religioasa, intrebarea este valabila pentru toti in acest context.

Exista o teorie despre placa ouija,care spunea ca subiectii ar incorda anumiti muschi, in mod inconstient, pentru a ajunge la rezultatul asteptat. Cu alte cuvinte nu numai ca poti modifica si corela anumite idei intr-un mod fals, inconstient, pentru a se potrivi cu convingerile tale, dar poti modifica si fizic, in mod inconstient, anumite lucruri pentru a se potrivi cu conceptiile pe care le ai.

Da, normal ca pica. Orice credincios pica! Si nu numai credinciosii! Si nu doar in capcana validarii subiective ci si in capcana schemelor cognitive distorsionate!

In privinta credintelor religioase nu exista "validare obiectiva". Daca crezi ceva bizar de unul singur se numeste delir, daca-l crezi in grup se numeste credinta religioasa.

Mihai, nu stiu daca esti in domeniu sau nu. Tipul (Marius Ignatescu) face niste erori de incepator in articolul lui, demonstrand ca nu poti fi bun la toate sau ca materialul este doar tradus nu si inteles. Pana acum el a intrat in mai multe domenii, de care, evident este interesat dar pe care nu le poate stapani in masa. Asta ar fi una.

Pe de alta parte, tendinta de a face erori cognitive nu este arondata exhaustiv dezbaterilor religioase. Lumea stiintei este un exemplu in acest sens dar cu totii avem (mai mult sau mai putin) o perspectiva distorsionata asupra realitatii si experientelor, fiind expusi (intr-o mai mica sau mai mare masura) posibilitatii de a face erori si nu doar de natura cognitiva...

Vestea buna, apropo de intrebarea ta, este ca omul "normal" are capacitatea de a le constientiza si identifica - situatie extrem de benefica pentru ambele "tabere" - apropo de dezbaterea religioasa.

Ca sa raspund la intrebare si intr-un mod mai direct, DA, tu ai dreptate, cu totii suntem predispusi la a pica in capcana. Tocmai de aceea speranta mea este ca vom reusi, intr-un mod obiectiv, sa luam in calcul toate dimensiunile problemei puse in discutie.

O zi faina!

Ori intrbarea ta e prea incalcita pentru mine, ori eu am imaginatia ingusta asta ca sa fiu bland cu mine insumi.dar in orice dezbatere, aci la religie fiecare-si trage cenusa pe turta lui, neaos romaneste.da eroare cognitiva...e de bine? si validarea subiectiva?

Pai, o dezbatere, dupa cum ai zis, presupune aruncarea de "convingeri" in functie de echipa (Pro/contra). Daca unii din o echipa nu sesizeaza o astfel de greseala, argumentul ce contine erori ramane in picioare! In general, daca te uiti bine, "echipele" sesizeaza asta, de aia cauta generalitati pentru a argumenta, de exemplu, existenta divinitatii. Adica, din perspectiva mea (De contra-religie mainstream adica), totul este argumentat bine pe plan general cu erori minime, deoarece argumentele presupun implicarea ratiunii. Daca ei fac erori, sesizez sau ma folosesc de ele, deoarece asa este normal intr-o dezbatere.