Credeti că ne este scris destinul/soarta de Dumnezeu? Adică toate lucrurile se întâmplă după un plan stabilit de Providența? Și că ceea ce se întâmplă cu noi in mare parte nu este deloc întâmplător? Ne este scris "in frunte" sau în cartea vieții drumul pe care îl vom parcurge în viața? Ce credeți?

Dumnezeu stie tot, dar marea parte a alegerilor, si drumul in viata, ni-l facem fiecare, El a lasat liberul arbitru, tu alegi ce sa faci, daca vrei sa asculti sau nu de El, tu alegi daca acum alegi sa te rogi sau sa nu, daca alegi sa dai 15 lei pentru tigari sau pentru a ajuta un om.

Omul are liber arbitru.

Nu e nimic scris si nu exista nici un destin. Exista doar o probabilitate de a se intampla anumite lucruri. Viitorul depinde de mai multi factori intamplatori pe care nu-i poate controla nimeni.
Dumnezeu e un pesonaj fictiv inventat si nu are nici o putere de a face ceva real. E o amagire. Cei care cred in Dumnezeu pot fi determinati sa faca anumite lucruri pe care altfel nu le-ar face si atat. Cu credinta nu poti face o treaba serioasa. Vrei sa tratezi un om bolnav, iti trebuie stiinta. Cu cateva lumanari, cateva rugaciuni si matanii nu poti vindeca pe nimeni, nu poti aduce ploaia, nu poti trai vesnic, nu poti lua un examen la care nu te-ai pregatit, nu poti porni o masina stricata si asa mai departe. Tot ce e de valoare se face cu stiinta si prin munca. Cu credinta in povesti si legende nu faci nimic.

Am inteles toti ca ai niste probleme. Toti avem. Unii mai usoare ca ale tale, altele nai grele ca ale tale. Insa asa cum iti este viata ta grea incearca sa o traiesti cum poti mai bine. Nu mai încerca sa dai vina pe personaje imaginare pentru ceea ce ti se intampla. Traieste viata ta grea cat mai demn

Este a N oara cand pui aceasta INTREBARE, daca o tot repeti NU se schimba nimic, destinul NU E STE COMPATIBIL cu Liberul Albitru pe care l-a dat Dumnezeu. Ai nimerit cine stie pe la ce religie cu tente asiatice si tot incerci sa armonizezi PACATUL cu neprihanirea, NU MERGE.

Nu există nimic scris de nimeni, cum nu există nici certitudinea că există „acolo sus" o persoană, de sex masculin divină(domnul zeu), alta în afară de o carte despre care NU există dovezi clare cum că reprezintă cuvântul unei astfel de divinităţi.
....Cum omul sfințește locul, aşa şi ceea ce gândeşte i se transpune în realitate, fie că e vorba de acţiuni conştiente su subconştiente.

" Cu credinta nu poti face o treaba serioasa. Vrei sa tratezi un om bolnav, iti trebuie stiinta."
S-o crezi tu! Ce parere ai de un om care avea cancer terminal si s-a rugat acestui Dumnezeu fictiv de care zici tu sa scape de boala iar atunci cand l-au operat medicii au spus ca l-au taiat degeaba, au zis ca e sanatos? Si nu e nici o minciuna, cunosc acea persoana.

"Cu cateva lumanari, cateva rugaciuni si matanii nu poti vindeca pe nimeni, nu poti aduce ploaia, nu poti trai vesnic, nu poti lua un examen la care nu te-ai pregatit, nu poti porni o masina stricata si asa mai departe. Tot ce e de valoare se face cu stiinta si prin munca. Cu credinta in povesti si legende nu faci nimic."


Lumanarile si mataniile sunt obiceiuri pagane.
Dumnezeu poate aduce ploaia, poate sa iti dea un nou trup facut sa traiasca vesnic.
Chiar Biblia zice sa muncim, sa fim corecti si sa ascultam de stapanii nostri pamantesti (profesori, patroni etc.) Deci Dumnezeu iti da dar nu iti baga si in punga. Trebuie sa muncim si cu Dumnezeu aceasta munca e mult mai usoara.

Nu frate Dumnezeu ți-a dat liber arbitru dar daca te rogi sa te îndrume si sa te ajute in viata.
Dumnezeu te asculta si da poate nu e intampla dintr-o data dar cu timpul vei observa ca ti-se schimba viata usor usor

Pentru cineva care poate sa creada in minuni si tot ce scrie in cartile de profil si se simte bine asa, probabil ca a crede e cel mai bun lucru pentru el. Eu nu cred decat in lucrurile care se pot intampla cu adevarat, lucruri obisnuite. Asa cum nu cred in Mos Craciun, asa nu cred nici in Dumnezeu.

Dumnezeu ca personaj din carte, poate sa-mi dea orice, dar e doar pe hartie, ca practic nu are cine sa-ti dea sau sa-ti ia ceva. Varianta cu liberul arbitru nu e pusa degeaba in carte. Are rolul sa ascunda inexistenta lui Dumnezeu. Cand faci ceva neconform cu cele scrise in carte, Dumnezeu care nu exista decat in carte, nu poate sa intervina in nici un fel si atunci ca sa nu-ti pierzi credinta, autorii cartii au introdus in carte liberul arbitru. Apoi ca sa te faca ascultator au introdus promisiuni si amenintari care vor avea loc si in prezent (evident ca nu se stie cand) si cele mai puternice promisiuni si amenintari dupa moartea ta, ca sa nu le poti verifica niciodata, dar sa stea acolo in mintea ta pana mori si sa puna presiune pe tine toata viata sa respecti comenzile cu privire la modul tau de viata cuprinse in carte. Apoi existenta unui personaj inexistent, desi ar parea greu de demonstrat, in realitate se face cu multa usurinta si dibacie. Modul de a demonstra existenta personajului e inducerea in eroare, rationamentul fals, asocierea tuturor evenimentelor din viata cu personajul. Daca ti se intampla ceva bine ti se spune ca e de la El. Daca ti se intampla ceva rau, e din vina ta. Cum in viata ni se intampla si bune si rele, evident ca vom fi usor convinsi de puterea si maretia personajului. In plus se adauga povesti, legende, pilde, minuni, care, unele dintre ele fara nici o legatura cu El, altele inventate direct, contribuie la intarirea convingerii ca personajul exista si ne face sa devenim cum se zice crediciosi. In felul asta orice se va intampla in viata noastra ni se va parea legat de Dumnezeu, vom crede ca nu exista viata fara El, vom respecta cat putem de mult modul de viata care ni se impune in carte si vom spera dupa cum cu viclenie ni se promite viata vesnica, aceea care nu exista.

Nu exista predestinare. Teoria aceasta gresita se afla in contradictie cu bunatatea lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi, in masura in care avem posibilitatea ne edificam propria traiectorie existentiala, secondati de sigur de Providenta divina, purtarea de grija a lui Dumnezeu- cea care insa nu ne prestabileste fapte...

" Ce parere ai de un om care avea cancer terminal si s-a rugat acestui Dumnezeu fictiv de care zici tu sa scape de boala iar atunci cand l-au operat medicii au spus ca l-au taiat degeaba, au zis ca e sanatos? Si nu e nici o minciuna, cunosc acea persoana."

Explicatia e simpla. Medicina are si ea limitele ei. Unii doctori isi justifica incompetenta si nestiinta cu actiunile lui Dumnezeu. Pun un diagnostic gresit, nu cunosc care poate fi evolutia bolii, iar cand omul credincios se vindeca in mod natural, aceasta vindecare i se atribuie lui Dumnezeu si rugaciunilor adresate personajului inexistent numit Dumnezeu. Asa ca dintr-o eroare medicala sau e exceptie de la regula, ne trezim cu inca o minune care sa sustifice existenta personajului. Daca e sa fim seriosi, multi bolnavi se roaga poate chiar si mai mult si ar avea tot dreptul sa se vindece si ei. Dar nu se intampla lucrul asta. Da ce? Pentru ca personajul nu exista. Orice se intampla bun asociem cu personajul si atunci personajul este perfect si atotputernic, dar numai in mintea noastra. Orice se intampla rau asociem cu noi. Asa ni se sugereaza in carte, sa facem doar astfel de asocieri si atunci devenim pe zi ce trece mai credinciosi in ceva ce nu exista decat in carte si in mintea noastra.

Ok

Normal ca nu. Daca viata ne-ar fi predestinata nu ar mai exista moralitate. Binele si raul necesita posibilitatea de a alege intre cele 2. Daca nu ai aceasta posibilitate nu mai poti sa fi bun sau rau. Esti doar o masina preprogramata algoritmic.