Evident că e vorba de oarecare evolutie socială, de ce?
Paradigma religiosului e gândirea sub zodia dogmei, frici de iadla de divinitate, pe când o societate laică nu se teme să pună sub semnul întrebării modul în care societatea se derulează.
Eu as spune ca ponderea mare de crestinism este datorata acelei perioade. Daca nu ar fi fost ea, religiile mai vechi care erau mai blande si mai permisibile se pastrau si probabil nu mai erau asa multi atei care nu cred in nicio divinitate.
Ponderea tot mai mare a ateismului nu este o reactie la porcariile facute de diverse religii, in special cea catolica, asa cum nu exista nici o reactie inversa, spre pocainta data de alte pocarii facute de atei cum ar fi Hitler, Napoleon si altii care erau atei
Ponderea mare a ateismului este lipsa de cunoastere. Daca ateii ar intelege crestinismul s-ar pocai instant, si spun asta deoarece crestinismul este un mod de viata, un mod de viata NORMALA.
Am mai scris, dar mai scriu o data pentru ca multi nu au citit - uite ce spune crestinismul ca este normal:
"Sa fie milostivi,blanzi,cinstiti, drepti, modesti,cu inima curata, facatori de pace, care au in suflet dragostea, bucuria, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa,înfrânarea, neimpovarati de nici o grija, nefatarnici, iubitori de adevar,care nu defaimeaza, nu umbla cu inselatorii,nu tulbura,nu umbla cu mestesugiri ascunse, rusinoase,fara viclesug, fara partinire,iertatori, isi iubesc aproapele si isi pun sufletul pentru. prietenii sai, care lucreaza intotdeauna ca pentru. Domnul nu ca pentru. oameni. care nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul, nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr."
(Extrase din Evanghelie)
Si uite ce considera ca este anormal :
" mânia, iuţimea, răutatea, defăimarea, cuvântul de ruşine din gura voastră, nu fiti plini de toată nedreptatea, de desfrânare, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de hotii, de purtări rele, bârfitori, grăitori de rău, urâtori de Dumnezeu, ocărâtori, semeţi, trufaşi, inchinatori la idoli, lăudăroşi, născocitori de rele, neînţelepţi, călcători de cuvânt, fără dragoste, fără milă, hrapareti, betivi, defaimatori, iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, cruzi, neiubitori de bine, trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu, si altele ca acestea cum ar fi desfrânarea, necurăţiea, destrăbălarea, Închinarea la idoli, fermecătoria, vrajbele, certurile, zavistiile, mâniile, gâlcevile, dezbinările, eresurile, Pizmuirile, uciderile, beţiile, chefurile"
( Extrase din Evanghelie)
Stii vreun citat din Evanghelie din care sa reiese ca "ori crezi ori mori ". Nu, si eu, asa neevoluat cum sunt, nu sunt de acord ca cineva sa acuze pe altcineva in baza a ceva ce nu stie, de lucruri care nu s-au intamplat
Odata cu trecerea timpului societatea (mai ales cea occidentala) a avansat din punct de vedere stiintific, tehnologic, odata ce lumea a devenit mai inteligenta a inceput sa-si puna intrebari cu privire la lumea inconjuratoare, sa caute raspunsuri, etc.
Creșterea necredinței a fost o temă abordată de însuși Mîntuitorul Hristos - Cînd va veni Fiul Omului va găsi EL credință pe pămînt?-Luca 18-8.
Depinde la ce te referi cand vorbești despre lume- in Europa credința e în decreștere, în Africa, America de Sud creștinismul e în creștere.
Cum spune și Horia Patapievici în cartea Omul recent, nu trebuie uitat că primele universități au apărut în Europa creștină pe lîngă mănăstiri, foarte mulți din fondatorii diverselor ramuri științifice au fost creștini practcanți și nu e întâmplător că știința a apărut în Europa creștină pentru că viziunea creștină asupra lumii privea lumea materială ca fiind distinctă de Creator, nesacră, deci studiabilă.
Eu consider că creșterea necredinței e o involuție mentală a omului. DIn punct de vedere logic ateismul e o poziție imposibil de susținut. Dacă nu deții toată cunoșterea posibilă nu ai motive raționale să susții că ești sigur că nu există Dumnezeu, un Creator.