Credeti in Dumnezeu? De ce?

Stiu ca intrebarea aceasta s-a pus de foarte multe ori dar au aparut oameni noi sau poate unii si-au schimbat ideile

Ca sa vezi, eu sunt unul dintre oamenii aia noi.
Pai, eu una cred in Dumnezeu, dar nu sustin ca el intr-adevar exista. Am citit Biblia si mi se pare, ce-i drept, stupida. First, este o carte ca orice alta carte, este scrisa de un om, ca si noi, tiparita tot de un om si nu vad de ce ar trebui sa cred tot ce scrie acolo, asadar nu cred mai nimic din ce scrie acolo. Eu nu vreau dovezi divine cum ca Dumnezeu ar exista, ci logice, la care pot sa ma gandesc si din care pot eu trage o concluzie. Second, in Biblie sunt numai lucruri care adeveresc enuntul "Dumnezeu exista.", ceea ce, din nou, devine stupid.
In Biserica sunt nevoita sa cred, desi eu nu as face-o, deoarece este, ca si cu Biblia, o casa. O casa obisnuita, cu desene adeseori plictisitoare pe pereti. Un om a pus caramida peste caramida pentru a o cladi, ceea ce face ca Biserica sa devina un lucru banal. Sunt, cum am mai spus, nevoita sa cred in toate astea pentru ca asa am fost invatata de mica si inca nu am varsta necesara ca sa ma pot opune parintilor/rudelor. Oricum, am invatat ca nu-i nevoie sa-mi mai dau cu parere in acest domeniu (religie), deoarece, in loc sa par un om normal, cu propriile sale idei, in fata altora par o ciudata care nu crede in Dumnezeu si care merita omorata cu pietre! ( cel putin asta cred majoritatea celor care-mi cunosc opiniile ).

Credinta in dumnezeu ar trebui sa fie seva care ne da viata in fiecare zi. daca si credinta in El ne-o pierdem, pentru ce mai traim? care ar fi speranta noastra de zi cu zi? eu cred ca asa de mult ne iubeste dumnezeu ca si-a dat unicul fiu sa ne salveze pe noi de la pieire. cand simtim ca totul in jur se prabuseste, sa nu uitam ca avem un prieten langa noi, unul care nu ne va parasi niciodata: dumnezeu. de cate ori nu vrea dumnezeu sa ne stranga la piept, asa cum o gaina isi strange puii sub aripi, iar noi, in nestiinta noastra sau in pacatul nostru, nu am vrut si l-am gonit din viata noastra? doar credinta in dumnezeu ne mai poate bucura sufletele si ne poate lumina ziua. uite in ziua de azi cat rau in jurul nostru. cum am supravietui daca nu l-am avea pe dumnezeu in inimi? cum am trai in lumea asta tot mai rea fara dumnezeu? pe mine ma ingrozeste gandul asta. niciodata, oricat de grea ne-ar fi viata, sa nu-l uitam pe dumnezeu. el mereu e dispus sa ne primeasca in bratele sale. noi suntem cei care il refuzam, nu el.

stiu o povestire care mereu ma ridica de la pamant si o sa ti-o zic si tie, poate intr-o zi, te va ridica din durere:

un om mergea pe malul marii, iar pe langa urmele pasilor lui care ramaneau pe nisipul marii, mai erau niste pasi: stia astfel ca dumnezeu e cu el si nu l-a parasit.
dar, la un moment dat, mergand, omul vede ca cealalta pereche de pasi a disparut. si l-a cuprins disperarea cand s-a gandit ca e singur si al nimanui, ca nu are cui sa-si spuna durerea si sa il inteleaga.
si se intreaba: doamne, de ce m-ai parasit? erai unica mea speranta.
si primeste un raspuns uimitor: eu nu te-am parasit niciodata.
am mers alaturi de tine, si vazandu-ti durerea cat e de mare, nu am putut sa te las in chin, si am preferat SA TE IAU IN BRATE.

ca sa vezi ce dumnezeu bun si iubitor avem. pacat mereu il alungam din inimile noastre, cand el bate cu atat rabdare si iubire la portile inimilor noastre.

am atatatea sa iti spun, dar nu am aici spatiu suficient.
de dumnezeu nu m-as satura niciodata sa vorbesc.
ai incredere in dumnezeu, el niciodata nu ne lasa singuri

Cred in Dumnezeu pentru ca am o relatie personala cu El in fiecare zi prin rugaciune si prin Cuvant.El ma ajuta, imi asculta rugaciunile si imi raspunde la rugaciuni.El este un Dumnezeu real.Cauta si vei gasi."Căci însăși existența lui Dumnezeu nu este câtuși de puțin combătută prin faptul că nu poate fi demonstrată, deoarece ea stă neclintită pe un teren mult mai sigur. Este vorba despre o chestiune de revelație. ( Arthur Schopenhauer )

Vreau sa te intreb ceva. Sti ca se spune "ca o persoana care nu iubeste nu este om" sau "daca nu iubesti nu il iubesti pe Dumnezeu". Explicati-mi si mie va rog de ce o persoana care isi dorese sa iubeasca pe cineva si s-ar simti mult mai bine daca ar iubi pe cineva. Am putea spune chiar cuvantul mantuire pentru el. De ce Dumnezeu nu il ajuta sa aiba o relatie reciproca de iubire cu o persoana.

Pentru ca vezi tu, noi nu cunoastem viitorul.Era o fata care iubea foarte mult un baiat.Si ea isi dorea foarte mult, chiar se ruga la Dumnezeu sa se casatoreasca cu acel baiat.Dar acel baiat iubea pe altcineva cu care mai tarziu s-a casatorit. Dupa un timp aceasta fata a intalnit un baiat care o iubea foarte mult, s-au casatorit si au avut o familie fericita. Dupa cativa ani ea s-a intalnit cu sotia acelui baiat pe care ea il iubea foarte mult.Era slaba, necajita, fata ei era plina de riduri si era imbracata in negru.Printre lacrimi i-a povestit cum sotul ei s-a imbolnavit de o boala incurabila,cat de mult a suferit alaturi de el, iar in cele din urma el a murit.Ea a ramas vaduva cu doi copii mici. Ce noua ni se pare bun, poate ca nu este bun. Dumnezeu cunoaste mai bine viitorul fiecaruia.Scrie in Biblie ca orice lucru lucreaza spre binele celor ce Il iubesc pe Dumnezeu. Mai cunosc o familie si ea imi povestea ca atunci cand erau tineri, mai multe fete il placeau pe cel care este acum sotul ei.Era un tanar chipes,inginer,cu un viitor promitator.Iar el dintre toate a ales-o pe ea. Dupa cativa ani el s-a imbolnavit grav, a stat multa vreme la pat, si se deplaseaza foarte greu(necesita mereu ajutor).Mai tarziu chiar ea imi spunea ca de ce a trebuit ca el sa o aleaga tocmai pe ea de sotie? Sunt multe necunoscute in viata noastra.Mai tarziu poate vei realiza ca aceea persoana poate nu era tocmai cel mai bun partener pentru tine.

Nu exista ala din biblie dar intmaplarile din biblie unele is reale

Nu cred.Am o groază de argumente împotriva lui, dar crede-mă, nu am chef să ți le zic.