Bine răspuns, o încercare a omului de a scăpa de păcat singur nu va avea rezultate pozitive, dar nu și pentru Dumnezeu. ( Mat 19:26 ) Isus a spus asta în contextul primirii mântuirii, a cărui efect obligatoriu este și netrăirea constantă, continuă, mereu, în orice domeniu în păcat (Epistola 1 a lui Ioan 5:18 ), verbul din lb greacă este continuu, neîncetat.
Am scris și eu un articol în care am dezbătut și subiectul acesta :
https://wordpress.com/view/dincuvantulluidumnezeu.wordpress.com
Nu exista rautate omeneasca, cum sa fie intr o tara unde 96% cred in IIsus, nici vorba de asa ceva, crestini sunt niste ingerasi, le vezi cum zboara deasupra ta toata ziua, atei nu au aripi nu zboara ei nu sunt cu capul in nori
Vorba aia cu capra vecinului, e românească - fără traducere în alte limbi. Asta spune ceva
E o chestie psihologică ce pleacă de la egoismul fiecărui om raportat la alt om.De la egoism și dorința de a avea mai mult apare ceea ce se numește răutate.
Este absolut normala. Se naște din egoism care ne este elementar in supraviețuire. Instinctul ne spune că dacă nu putem convietui, sa nu convietuim ci doar sa trăim noi. Dacă nu ai grija tu de tine, n o mai face nimeni. De ce? Fiecare trebuie sa aiba grija de cineva...De el însuși. În felul asta, ne asigurăm supraviețuirea.
Rautatea este inoculata de Satan in capatanile oamenilor rebeli fata de Dumnezeu.
Rautatea apare atunci cand nu ne pasa de cei din jur.
Rautatea apare la omul care nu crede in Dumnezeu.
Rautatea apare la omul care nu trece prin nicio incercare si nu stie ce este in sufletul aproapelui sau.
Tindem sa judecam noi care nu meritam nici macar sa traim pe pamantul asta care a fost creat perfect.
Nimic nu e gresit la creatia lui Dumnezeu, dar totul este gresit la creatia omului care nu cere ajutorul lui Dumnezeu.
Apare si la omul care crede in Dumnezeu, si cum scapă de ea!
Ba nu. Ala e omul care crede "la misto" in Dumnezeu.
Cel ce crede cu adevarat in Dumnezeu ii respecta poruncile si se teme de El.
Si Dumnezeu a zis asa "Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii."
Cine respecta porunca asta nu stie ce e rautatea.
...dar totuşi ispita vine si cum îvinge răutatea!
Pai tu mai jignit si totusi crezi in dumnezeu, desi singur te contrazici, cica omul care nu crede, pai doar cateva mii nu cred in dumnezeu, majoritatea cred in dumnezeu
Te-am jignit dar nu iti tin ura. N-am nimic cu tine Ma refeream la omul care crede cu adevarat in dumnezeu, nu care crede asa "Ma o exista El dar ce-mi pasa mie".
Bine răspuns, o încercare a omului de a scăpa de păcat singur nu va avea rezultate pozitive, dar nu și pentru Dumnezeu. ( Mat 19:26 ) Isus a spus asta în contextul primirii mântuirii, a cărui efect obligatoriu este și netrăirea constantă, continuă, mereu, în orice domeniu în păcat (Epistola 1 a lui Ioan 5:18 ), verbul din lb greacă este continuu, neîncetat.
Am scris și eu un articol în care am dezbătut și subiectul acesta :
https://wordpress.com/view/dincuvantulluidumnezeu.wordpress.com
Bossa100000 întreabă: