Nu stiam unde-ai disparut
nu este nativa, eu am fost botezat la 6 luni dupa ce m-am nascut, deci 6 luni am fost extraterestru si nici dupa aceea nu am stiut de credinta pina nu m-a invatat mama inger ingerasul meu si ca nu e bine sa fac pipi in pat ca vine popa si-mi taie cocoselu, daca ai incredere in tine eu zic ca e destul
Credinta cred ca e nativa, fiecre din noi venim cu un suflet, din cate stiu eu sufletu ne este dat de Dumnezeu, deci nu putem veni deact credinciosi, dar mai apoi pe parcursul vieti ne educam aceasta credinta, in familie in anturaj, de aceea uni din noi credem in continuarea alti incepem sa nu m-ai credem in ce am crezut.Spe ca m-am facut inteleasa
Credinta e dobandita in timp.
In mot normal un om incercat, e mai credincios, decat bogatul de ex.
Oamenii pana nu intra in coma -nu isi dau seama cat de rau e alcoolul sau drogurile cu adevarat.
Oamenii pana nu fac cancer de la tigari-nu isi dau seama cat de daunatoare sunt acestea
Oamenii nu isi dau seama de importanta CREDINTEI pana nu cad in suferinta, unii sunt atat de darzi in necredinta, incat o tin pana pe patul de moarte.
Orice om are un samanta de credinta la nastere.Si tu ai avut in tine de cand erai mica credinta.Practic credeai in orice iti spune mama.
Deci clar -credinta e nativa fara discutie!
Credinta e vine de la Dumnezeu, si e sadita in noi de la Nastere.
Dar raspunsul la intrebarea ta il afli mai concret in acest filmulet de 3 MINUTE.
http://alexcurbet.wordpress.com/2012/03/02/pilda-semanatorului/
Crestinii se fac nu se nasc.Nu este nativa. Cercetezi, cauti, studiezi si ajungi la convingerea ta personala. Poate conteza si educatia pe care ai primit-o, mediul in care ai crescut.
Amândouă sunt înnăscute, fiecare om are un crez dar, şi un sâmbure de îndoială. Acum depinde de nivelul de spiritualitate la care ajunge fiecare individ de-a lungul vieţii, din învăţături şi din experienţă personală. Ar fi greşit să spunem că este vreuna predominantă din naştere deoarece am nega dreptul dat de Dumnezu omului atunci când l-a trimis pe pământ; de a alege să creadă sau nu.
Nu, în niciun caz. Facultatea credinţei este nativă, aşa cum facultatea de a merge este nativă. Dar, aşa cum nimeni nu se naşte mergând, tot aşa nimeni nu se naşte crezând. Aşa cum, cel puţin la început, avem nevoie de exemplul şi de ajutorul celorlalţi ca să mergem, tot aşa avem nevoie de ei ca să credem.
Stii ce in seamna necredinta? inati iti explic ce inseamna credinta pentru ca necredinta este antonimul acestuia CREDÍNȚĂ, credințe, s.f. 1. Faptul de a crede în adevărul unui lucru; convingere, siguranță, certitudine. (convingere cel mai adesea religioasa) necredinta= faptul de a nu crede intr-un lucru. daca se numeste religios acel lucru este Ateism
Mi-am descoperit necredinta ce ma bucur, la uni e nativa la alti nu depinde de fiecare persoana uni studiaza biblia si devin ateii alti devin pocaiti din ortodoxii
ps frumoasa poza
Credinta este un cancer care se transmite din mama in copil cum se transmite sida din fericire de acest cancer mai scapi prin stiinta si ratiune, acum vor sa baga religia obligatorie in gradinite, scolii da pai mai aveam nevoie de 18000 de bisericii si doar 4000 de spitale dar cui i pasa, cineva trebuie sa ingrase porcii din biserica ortodoxa in viitor