Ateii nu cred ca exista nici un zeu nu avem ceva special pentru zeul tau sa stii e tot o inventie omeneasca
ne nastem ca sa traim viata asta unica,minunata,fiecare dintre noi are un scop cat de mic e el, si animalele au se numeste supravetuirea si noi la fel
nu traim degeaba atat timp cat avem un scop
hai sa ne uitam la suedia si la Romania si sa vedem cum sunt ei sa vedem ca fara zeii stiu cei raul si binele,au si scopuri, traiesc bine, au minte nu ca romanii tiau nenorocit singuri tara, suedezi au muncit din greu un popor de cateva milioane, corea de sud fara reseurce naturale e pe plus in criza, germana, norvergia oamenii astia cum pot?
hai sa primivim europa de est, america de sud, india, africa unde religia domina
ateii au ambitie vointa, determinare de a reusi in viata si fara zeii se poate trai realitatea imi da dreptate
iubirea e un setiment frumos ai dovezi ca e divin?
Aaaaaaa, de aia va temeti voi de atei? BAU! Pai cu sau fara dumnezeu, oamenii au sentimente si ratiune, constiinta fiind undeva la mijloc. Ce e asa de greu sa compari? Uite, sunt animale mai afectuoase decat oamenii, si ele nu au suflet, ci suflare de viata, asa zice religia crestina, deci, pe langa ca nu cred in dumnezeu, adica nici nu stiu de el, n-au nimic special de la el, si totusi, au sentimente. Perceptia asupra binelui si raului e subiectiva si cam are legatura cu educatia, asta fiind una dintre cauze.
"Eu unul imi traiesc viata cum vreau eu fara sa ma gandesc ca voi primi ceva cadou daca voi fi cuminte in viata asta".
Asta nu e doar o gandire egoista? Tot ce am zis in comentariul meu se reduce in mare la iubirea de sine si atat. (ceea ce ai demonstrat in raspunsul tau).
"Tu vrei sa traiesti intr-o lume in care toate is roz"
Eu am 18 ani. Foarte putine lucruri au fost roz pana acum crede-ma. Daca as vrea sa traiesc intr-o lume in care toate is roz da, bineinteles. Si tu ai vrea asta. Dar nu toate pot fi roz, din nefericire.
"Oricum mai bine o viata fara credinta decat sa traiesc toata viata in speranta ca dupa moarte voi ajunge in Rai"
Cinstea si adevarul sunt cea mai mare libertate care poti sa o ai. Daca esti ateu nu ai nici un motiv sa fi cinstit sau sa spui adevarul.
Noi nu traim cu speranta prietene. "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu ajunge la Tatal decat prin Mine. "Daca cineva face voia mea si crede in cel ce m-A trimis are viata vesnica si la judecata nu va veni"
Noi avem Cuvantul scris al Domnului Iisus Hristos. (Nu avem doar speranta)
E adevarat ca drumul mantuirii e greu dar doar cine nu vrea nu se mantuieste.
"Daca Dumnezeu nu exista atunci noi ne nastem doar pentru a muri. Ca oameni obisnuiti nu insemnam nimic."
Daca exista ce insemni? Are Dzeu nevoie de ajutorul tau? Nu? Atunci de ce a mai facut reguli absurde rai/iad de dragul distractiei?
"Putem spune ca traim degeaba.Nu avem un scop. Dorintele noastre egoiste sunt singurul scop." Uite o alta dorinta egoista - de a ajunge in rai unde traiesti vesnic, si a crede asta fara nici-o dovada chiar daca toate speciile existente de pe planeta mor.
Decat sa fi sclavul lui Dzeu mai bine fara scop. Ce e rau in asta? Au si animalele scop?
"Fara Dumnezeu toti avem posibilitatea de fi mafioti. Nu avem constiinta. Legile noastre nu insemna nimic. " Si totusi mafiotii sunt pedepsiti de lege nu de Dzeu.
"Apar altele, dispar altele. Sunt schimbatoare ca si noi." Se adapteaza nevoilor si sunt reale, de asta apelam mai des la ele.
"Cele 10 porunci nu s-au modificat si nu se vor modifica. Si totusi au rezistat in timp. Cum de au reusit?" Oamenii sunt prosti.
"Am auzit pe multi spunand ca daca Dunmezeu exista lumea ar fi mai buna, fara atata minciuna, coruptie, rautate, etc... Daca Dumnezeu nu ar exista lumea ar fi mult mai rea.(dupa parerea mea bineinteles). " Daca as fi atotputernic si atotstiitor as face o treaba mai buna ca Dzeul tau si eu sunt doar un simplu muritor.
Dar lumea cu Dumnezeu, adica acea lume pe care o numim obscurantismul religios intunecat al evului mediu, in care Dumnezeu era atotputernic si biserica sa tinea lumea in mizeria cea mai neagra si suferinta si foametea era o realitate zilnica pentru majoritatea enorma a oamenilor... asta cum ti se pare?
Tu chiar nu realizezi ca atunci cand te aflii intr-un necaz, de ex. un accident de circulatia grav, mantuirea necazului tau nu vine nici de la biserica, nici de la popa si nici de la Dumnezeu ci vine de la societatea dezvoltata a oamenilor mantuitori, societate care si-a creat mecanisme sa te ajute in toate necazurile, de ex, pompieri pentru incendii, ISU pentru inundatii, SMURDUl pentru accidente, spitale pentru operatii pe cord si ++++
Unde dracu vezi tu ca biserica si Dumnezeu are asemenea institutii sa iti vina in ajutor atunci cand esti intro mare dificultate?
Tu nu vezi ca preotii astia te fura si dupa ce ai murit?
Ideea e ca pot exista amandoua in acelasi timp. Viata pe care ai descris-o mai sus, impreuna cu Dumnezeu. Poate ca avem un scop, dar deocamdata nu stim cum sa iesim din situatia pe care ai descris-o mai sus si in care ne aflam. Primul scop ar trebui sa fie sa iesim din situatia aceea. Apoi, poate exista un scop in sine pentru care ne nastem ca sa traim si apoi sa murim, dar nu ne avantajeaza personal, deci trebuie sa gasim altul. Daca nu gasim, putem trai foarte bine cum ai zis mai sus, pentru ca asta foloseste unui scop al naturii. Altfel nu am fi existat asa.
"Chiar daca nu am credinta nu inseamna ca nu pot sa fiu cinstit sau sa nu mint."
Ai perfecta dreptate. Poti sa fi fara credinta si in acelasi timp sa fi cinstit, prietenos om al adevarului etc... Daca esti ateu esti mult mai predispus la faptele negative din cauza ca ti-ai linistit constiinta ca nu te poate pedepsi nimeni. (nu-mi spune de fapte ilegale ca nu am ajuns asa departe) Noi care suntem crestini (in Romania sunt foarte multi) nu facem ce ar trebui sa facem desi stim ce ar trebui sa facem si stim si pedeapsa neascultarii. Ce motivatie aveti voi ateii sa faceti fapte morale printre care cinstea si adevarul?
In al doilea rand eu ti-am spus ca nu ai nici un motiv sa fi cinstit sau sa spui adevarul, nu ti-am spus ca nu esti cinstit sau nu spui adevarul. Citeste cu atentie ce iti scriu(mai ales urmatoarele).
Oamenii nu au insetat niciodata dupa adevar. Suntem egoisti. Nu vrem adevarul daca nu ne place.
Sa iti spun o faza de cand eram eu in clasa a treia.
Din vorba in vorba am ajuns la urmatoarea intrebare: Crezi in Dumnezeu?
Toti am spus da. Unul a spus ca atcineva nu crede.(asta era minciuna fiindca toti am spus da) Dar atunci toti am inceput : NU CREDE?
S-ar putea sa-mi spui "Erati mici, nu stiati", dar tocmai din cauza asta nu stiam multe si totusi stiam ca El exista. Acum avem putem judeca, dar noi nu judecam adevarul, judecam in functie de noi daca ne convine sa existe sau nu ne convine sa existe, fiindca pe noi nu ne intereseaza adevarul, ne intereseaza doar sa ne fie nou bine. Gandirea asta egoista si faptul ca nu ne gandim deloc la moarte si dupa ea sunt doua din caile prin care noi fugim de responsabilitate.
Inca ceva: o vorba intelepta spune: "A trai pentru ati asigura existenta nu insemna a trai, insemna a muri" Noi nu suntem facuti doar pentru lucruri materiale si nu ne reducem doar la lucruri materiale (asa cum am spus in descrierea initiala). Cam atat am sa-ti spun. Chai astept comentariul tau.
""Nu tine de nici o motivatie sa spui adevarul sau sa fii cinstit, ci tine de educatia care o primeste fiecare persoana acasa."
Aici in mare ai dreptate. Dar daca esti ateu esti mai predispus la mai mult negativism pentru ca nu te opreste nimeni si nimeni nu te obliga sa faci binele. Nici macar costiinta (care e o alarma data de Dumezeu noua)
Refuzul de a crede in Dumnezeu iti aduce constiinta la tacere. Chiar si in pacatele mici. Ele se aduna si la un moment dat vor fi multe si grele daca nu ei atitidine te vor coplesi.
"Pentru ce sa ma gandesc la moarte? Daca ma gandesc de pe acum la moarte sau ce va urma dupa ea pentru ce naiba sa mai traiesc?"
Nu ti-am spus spus sa te gandesti tot timpul la moarte. Dar daca nu te gandesti de loc la moarte traiesti numai la prezent. O viata de om ce e in comparatie cu vesnicia.
E foarte adevarat si urmatorul lucru: Nici un muritor nu poate fi sigur ca v-a mai trai a doua zi. Poti trai 100 de ani sau mai mult sau 25 de ani sau mai putin. Nu stii cad vei muri. Tot timpul sa fi pregetit, fiindca moartea nu te astepta. Te poate lua prin surprindere sau nu.
"pentru ce naiba sa mai traiesc"
Asta nu pot sa iti spun eu, tu decizi. Dar urmatoarele pot sa ti le spun :
Tot si orice vei face in viata ta sa le faci cu credinta si nadejde in Dumnezeu.
Un om foarte intelept a spus urmatoarele: E usor sa fi ateu cand esti in culmea gloriei pentru ca atunci te gandesti Cine e Dumnezeu? Ce poate face el pentru mine? Tot ce am realizat, am realizat singur. Nu am mevoie de El.
Dar e greu sa fi ateu pe patul de moarte fiindca atunci te gandesti Si daca au avut dreptate? Atunci realizarile mele la ce ma vor ajuta?
In caz ca nu intelegi iti spun pe scurt: orice vei face fa cu credinta si nadejde in Dumnezeu.
"Eu unu nu pot sa traiesc si sa urmaresc vise. Prefer sa imi ating visele in viata asta"
Bine. Nu e nimic rau in a avea vise pe care vrei sa le indeplinesti. Si eu am astfel de vise. Dar acum da-mi voie sa te intreb intrebarea pe care Domnul Iisus Hristos ne-a pus-o noua: La ce i-ar folosi unui om sa castige lumea daca si-ar pierde sufletul? Din nou de reduce la ce ti-am spus inainte: Fa ce vrei dar fa cu credinta.
"daca chiar exista un Dumnezeu de care ziceti voi ca e bun si drept, ma gandesc ca ma va judeca cum trebuie si va pune in balanta tot ce am facut in viata asta chiar daca nu am avut credinta in el."
Da, ai dreptate dar daca mori fara credinta e cam nasol pentru ca (si aici trebuie sa-mi dai dreptate ) e mult mai usor sa faci raul decat sa faci binele.
(Asta e tot valabil chiar daca ai credinta.). In viata e mai usor sa faci pacate decat fapte bune, indiferent daca crezi sau nu in El, dar daca ai credinta deci daca crezi in El esti mai ferit in a face pacate si mai promt in a face fapte bune. De fapt daca nu crezi in El, nu crezi in judecata (si implicit in viata de dupa moarte) si in fapte bune sau rele care sa le judece. Si atunci de ce sa nu facem ce ne place (indiferent daca e bine sau rau).
Eu cred urmatoarele crestinilor adevarati le place ce fac (din nefericire eu nu ma aflu aici)
Atei fac ce le place.
Sper ca imi raspunzi in continuare.
" Chiar deloc nu imi reduce constiinta la tacere."
Esti sigur? Constiinta ta funtioneza bine deci si te avertizeaza de fiecare data cand gresesti. Sa spunem ca cu urmatoarele pacate suntem obisnuiti si ca fac pate din viata fiecarui om: minciuna, egoismul, batjocura, lacomia, ura, certurile, necinstea poate si furtul. Daca costiinta ta te avertizeaza cand faci ceva din cele de mai sus ti se pare totul in regula? Daca totul se rezuma la materialism de ce uneori (mai des sau mai putin des, depinde de persoana) ne simtim vinovati. Nimic nu ne opreste sa nu fim asa cum am spus. Din contra materialismul ne indeamna la asta. Si nu imi spune ca nu am dreptate.
" Orice om face pacate ca e ateu ca e crestin, toata lumea greseste"
Sunt de acord cu tine, dar eu ca si doar un om care crede in Dumnezeu nu as vrea sa ma obisnuiesc cu nici un pacat gen minciuna, necinste, lacomie etc.
Cum am mai spus atei nu au nici un motiv sa faca cum am spus eu.(asta nu inseamna ca trebuie sa fie la polul opus adica foarte rai). Dar vezi tu, doar pacatele astea care sa spunem ca sunt mici sunt suficiente ca sa ne traga in jos.
"Ca urmare a greselilor ajungem sa invatam ceea ce e bine de facut si ceea ce nu e bine."
Nu sunt de acord cu tine. Ca urmare a greselilor ajungi sa acumulezi experinta de viata in favoarea viitoarelor decizi. Nu inveti binele si raul. Il stii pur si simplu.
"Crede-ma mi-am ingropat din pacate prea multe rude care au fost credincioase toata viata lor si care din pacate au murit in cele mai urate feluri posibile si in chinuri, si sa fim seriosi nu cred ca asta a fost felul in care le-a testat "dumnezeu" credinta..."
Imi pare rau sa aud asta. Nu stiu ce sa spun ca sa fie potrivt aici.
Mai de mult am avut o discutie cu un coleg care spunea ca Dumnezeu nu ne iubeste pe toti la fel din cauza unor exemple asemanatoare cu ale tale. Uni oameni credinciosi sufereu mult pe cand altora necredinciosi le mergea bine.
Ti-am spus ca oamenii credinciosi sunt mai feriti in a face pacate decat cei necredinciosi. Sa fac o referire legata de niste intamplari de la scoala care pot fi comparate cu ce-am spus. Eu la matematica am fost destul de bun si imi facem temele cam de fiecare data. Alti colegi nu erau asa, debea daca luau un 5 ca sa treaca. Cu toate astea profesooara ma certa pe mine mai mult decat pe ei. Cu toate ca nu am fost de acord dupa ce m-am gandit putin mi-am dat seama cum era situatia. Desi eram bun puteam fi mai bun si ma certa ca sa fiu cat se poate de bun. Pe ceilalti ii cam lasa in pace fiindca erau cauze pierdute in materie de scoala.
Si un tata care isi iubeste copii ii cearta atunci cand gresesc. Tot asa si cu Dumnezeu. O vorba spune "Dumnezeu iubeste pe cine pedepseste", si cum ne iubeste pe toti, ne pedepseste pe toti. Unii pacatuiesc mai multi ca altii si atunci nu ti se pare normal sa ii pedepseasca mai tare ca pe altii? Cat de mult sau putin gresesc altii Dumnezeu stie si da pedeapsa in functie de asta. Nu vreau sa spun lucruri gresite dar poate ca suferinta rudelor tale a fost data de pacatele care le-au facut. Nu scrie nicaieri ca daca esti crestin nu esti esti lipsit de durere.
Cam atat am sa iti spun aici.
"Nu exista nici o dovada ca ar fi ceva sau nu ar fi nimic dupa moarte, doar ceea ce scrie in biblie. Dar daca te uiti la alte religii vezi tot felul de indicatii spre alte lucruri decat ceea ce scrie in biblie."
Nu stiu prea multe despre celelate religii. Dar m-am documentat cum s-au format si pot sa iti spun toate celelalte religii majore au la baza formarii lor un om sau un grup de oameni. Noi il avem pe Iisus care e Fiul lui Dumezeu.
Te-ai gandit la urmatoarea chestie? Biblia ca si carte a rezistat 2000 de ani.
Prin anul 300 si ceva imparatul Diocletian a ucis si torturat toti oamenii care spuneau ca cred in Dumnezeu. Peste doi ani a spus ca a sters tot. (asta e fapt, nu poate fi contestat ) Uita-te acum cati oaneni cred in El.
Au mai existat si alte metode de stergere a Bibliei dar au esuat.
"La inceput a fost cuvantul, si cuvantul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu"
"Eu sunt alfa si omega inceputul si sfarsitul"
Inceputul a fost cuvantul si sfarsitul va fi tot cuvantul. Cat timp oamenii vor fi, va fi si Biblia. Oamenii puteau sa scrie o astfel de carte care sa reziste 2000 de ani si in ciuda tuturor prigonirilor sa fie numarul unu?
Altceva: Cele 10 porunci nu s-au modificat si nu se vor modifica. Si totusi au rezistat.
Doar ele si Biblia sunt o dovada suficienta pentru a avea credinta.
socipath63092 întreabă:
DeProfundis99 întreabă: