Cum ati reactiona ca parinti afland ca copilul dumneavoastra inca mai crede in zei, in secolul 21?
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
In zei? In mai multi zei? A citit de prea multe ori "Zeii din Olimp". I-as explica frumusel ca sunt doar mituri si legende!
Copilul meu are libertatea de a se informa corect si de a alege! Bineinteles cu accesul la internet, are acces si la informatii total eronate si atunci intevin! Ca mama, ma simt obligata sa o indrum pe drumul corect, insa nu si sa o oblig! Repet: alegerea ii apartine!
Eu incerc sa-i dau o educatie si sa-i respect convingerile, oricare ar fi acestea, atita timp cit nu face rau nimanui.
Zeii exista, pe toti zeii!
Eu, de exemplu, si copiii mei pe langa mine, ne inchinam la Zeul Focului de tabara.
De cand am inceput sa am mai multi bani in cont de cat am cu adevarat nevoie, m-am tot gandit ce sa fac cu ei. Masina mai bengoasa decat am acum nu imi trebuie, ca oricum drumurile sunt naspa si tot felul de cretini nu stiu sa faca o parcare din lateral. Yaht nu imi trebuie, sunt satul de mare. La fel si de calatorii, eu nu prea am timp sa stau naibii acasa sa ma bucur de verdeata din curte.
Nevasta-mea, mai pragmatica, a inceput sa-i sparga pe posete de firma si bijouuri. Nici de-alea nu imi trebuie!
Asa ca din cota mea de profit (mica, asa cum mai ramane dupa ce imi ia caimacul si TVA-ul restul familiei), m-am decis sa imi fac un obiect de cult, totem, monument de adulatie, cum vrei sa-i spui, care sa ma reprezinte si sa imi satisfaca necesitatile spirituale.
Asa ca mi-am tras un mega gratar in curte, in stil brancovenesc! Are gratar cu rotisor, soba cu trei ochiuri si cazan de 50 de litri, afumatoare, cuptor de pizza si paine, distilator de tuica, lumini cu spoturi, boxe si mp4, chiuveta Franke, pendular pentru taiat lemne de frasin si carpen, are 2 turle mari de fum, mozaicate in stil Gaudi, acoperis de olana din import, pereti din caramida de quartz, blaturi de marmura visinie, placi de gresie in basorelief cu motive romane, comandate pe internet... ce vrei tu! Am adus si un sobor format dintr-un popa si un clopotar ca sa il sfinteasca, pe bune 
(Ne-am facut manga toti trei.)
M-a costat vreo 6000 de euro si e "pasarica mea", templul meu, si cel mai bun prieten al meu in acelasi timp.
Zilnic fac focul smerit, ma inchin la frumusetea lui ireala, ma umplu de fum, de mirosuri ametitioare, si nu de agheazma. ci de pastrav in pat de sare, de costite marinate in bere, de frigarui subtile, cu arome de lamai, de rozmarin, cimbru, pere coapte si scortisoara, midii proaspete si parmezan, wau! Cred ca as putea deschide un restaurant, dar sa mor eu daca am chef sa dau ofrandele mele altuia decat Marelui Thor si burdihanului propriu...
Deci DA! Cred in zeul Focului, ma inchin la intelepciunea si bunatatea lui, ma inalt zilnic spiritual si umplu de fum tantric, iar copiii, prietenii, neamurile si vecinii care ma viziteaza sunt bulversati de grandoarea credintei mele.
Thor is my God!
"Te ingrijoreaza prietenii imaginari ai copilului tau? Cel mic pare ca crede cu adevarat in existenta amicului sau – sa-i zicem Ionel? Crede ca Ionel este un baiat ca si el (sau o fetita), cu care se intelege si vorbeste mereu, cu care impartaseste aceleasi interese, cu care se joaca toata ziua?
Sa iti faci griji? Pana la varsta de 7 ani, nu ai motive sa iti faci grijji. Prietenii imaginari ai copilului nu arata ca el nu este stimulat, ca nu e bine adaptat la realitate sau ca fuge de realitate. Totusi, dupa 6 ani, copilul ar trebui sa distinga, sa isi dea seama ca amicul sau nu este o persoana reala cum este el sau cum sunt parintii! Daca nu realizeaza inca diferenta dintre realitate si fantezie, trebuie sa i-o explici. Insa nu il supara zicandu-i ca Ionel nu exista pana la 5-6 ani! Atunci e momentul sa il intrebi daca el crede ca Ionel e un copil adevarat cum este el. Daca zice ca da, explica-i ca Ionel este ca Pinochio (sau ce personaj fictiv prefera), ca este nascut din imaginatie si ca nu este adevarat. Da-i exemple si explica-i diferenta dintre persoane reale pe care le vede zi cu zi si personaje fictive. Daca pana la 6 ani, nu poate face diferenta si insista ca el il vede pe Ionel, intreaba un psiholog ce parere are. Iti mai faci griji atunci cand copilul isi creeaza deodata la varste mai mari (peste 6-7 ani) un prieten imaginar, dupa o anumita schimbare in viata sa – nasterea unui nou copil, mutare, inceperea scolii… Isi creeaza prietenul imaginar din nevoia de sprijin, din cauza ca nu face fata situatiei si vrea atentie si ajutor. Este cazul sa discuti cu copilul si sa ii acorzi ceva mai multa atentie. Iti mai faci griji atunci cand pe la 5-6 ani, copilul prefera sa isi petreaca timpul cu amicul sau fictiv si evita compania altor copii (reali). Acest comportament poate arata teama de social, anxietate si frica de relationare."
Nu, impart cu ceilalti credinciosi din putinul meu, ca Moise 
Ma bucur ca in multe din intrebari te pui pe tine personaj principal=).
Pentru inceput as rade putin de el,dar nu in sensu rau.L-as trage de urechi, m-as tavali pe langa el razand, l-as duce la curve, apoi daca nu i-ar trece as aranja un nenorocit sa se bata cu el{in cazu in care ar primi bataie, as sari si l-as bate eu}.
Am stat si m-am gandit ca ti-am mai citit odata intrebarea.Sincer sa fiu as accepta cu inima deschisa un cretin mic care crede in zei decat un cretin mai mare care se crede om de stiinta.Copii astia ma deprima.Asa unu cu zei ma amuza, mai am de ce rade, poate cine stie, chiar m-as implica in activitatea lui.{sa rad mai tare=)}.
Scurt si la obiect, l-as transa si vinde, drept carne de porc.Nu iese asa ceva din mine fara sa plateasca mai tarziu cu varf si indesat.
M-as simti frustrata ca parinte, nu am fost in stare sa-i dau o educatie sanatoasa.
Dar pana la urma este copilul meu, si daca pe el asta il face fericit sunt si eu impreuna cu el.
-
anonim_4396 întreabă:
61 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
