Si citez:"
După cele şase zile ale creaţiunii, Creatorul binefăcător S‑a odihnit în ziua a şaptea şi a instituit Sabatul pentru toţi oamenii, ca memorial al creaţiunii. Porunca a patra a Legii neschimbătoare a lui Dumnezeu cere respectarea Sabatului ca zi de odihnă, de închinare şi de slujire, în armonie cu învăţăturile şi exemplul lui Isus, Domnul Sabatului. Sabatul este o comuniune încântătoare cu Dumnezeu şi unii cu alţii. Este un simbol al răscumpărării prin Hristos, un semn al sfinţirii noastre, o dovadă a credincioşiei noastre şi o pregustare a viitorului nostru veşnic în Împărăţia lui Dumnezeu. Sabatul este semnul perpetuu al legământului lui Dumnezeu cu poporul Său. Păzirea cu bucurie a acestui timp sfânt, de seara până seara, de la apus până la apus, este o celebrare a lucrării creatoare şi răscumpărătoare a lui Dumnezeu. (Gen. 2, 1‑3; Ex. 20, 8‑11; Luca 4, 16; Is. 56, 5.6; 58,13.14; Mat. 12, 1‑12; Ex. 31, 13‑17; Ez. 20, 12.20; Deut. 5, 12‑15; Evr. 4, 1‑11; Lev. 23, 32; Marcu 1, 32)"