Ordonare:
După relevanţă
Nu trebuie să se ajungă la avort...
trebuie să fie învățați / învățate,
cum trebuie evitate sarcinile nedorite!
Cum priviți voi avorturile? eu sunt impotriva lor!===
Tu ai venit, de pe altă planetă?
Știi ce înseamnă copil nedorit?
Știi ce viață rea, poate avea un copil nedorit?
Mai bine lipsă ==avort ==
decât un copil nedorit!
RăspundeDa? Tie daca ti-ar smulge cineva din corp cum ti s-ar parea? Placut? Cine te crezi tu sa ai drept de moarte asupra altei fiinte? Poate tu esti insensibil nu eu de pe alta planeta!
Răspunde 
Guvernele lumii ucid sute de copii clonati sau fertilizati artificial in scopuri medicale, un avort este o nimica toata pe langa asta.
Si inca ce fel de crima, sinistra, macelarie!
Erau niste filmulete si imagini in care fatul de 3-4 luni practic dadea cu manuta ca sa se fereasca de siringa injectata in uterul femei pentru a o anestezia. (GROAZNIC!)
In plus o femeie care face avort nu isi va mai reveni niciodata 100% din punct de vedere psihologic.
Sexul fara prezervativ este de 10 ori mai fain decat cu prezervativ recunosc, insa riscul de a deveni parinte neintentionat nu merita nici cea mai superba noapte de dragoste.
Cred ca orice femeie ar trebui sa vada acele filmulete. Eu ma cutremur numai cand imi inchipui faptul care incearca sa se apere fara nicio reusita...
De ce avortul nu poate fi acceptat niciodată nici măcar ca un compromis?
A). Avortul este o dublă crimă: în primul rând, împotriva lui Dumnezeu care a creat acea persoană, şi apoi, împotriva acelui suflet căruia i se încalcă cel mai elementar drept, dreptul la viaţă, dreptul de a vedea lumina zilei;
B). Ca şi când greutatea păcatului desfrânării nu ar fi fost de ajuns de mare (păcat de moarte) lui îi urmează uneori un alt păcat de moarte, avortul, uciderea propriului copil, lipsit de apărare şi de şansa de a se bucura de viaţă, de aceeaşi viaţă de care părinţii lui nu se mai pot sătura.
C). Asupra femeii şi asupra complicilor săi rămâne un mare păcat de moarte, uciderea, păcat oprit printr-una din cele zece porunci, care interzice orice formă de ucidere:,, Să nu ucizi".
În Noul Testament, în cartea numită Apocalipsa, se face auzit glasul victimelor la adresa vinovaţilor:,, Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ?" (Apoc. 6, 10).
De ce avortul nu poate fi acceptat niciodată nici măcar ca un compromis?
D). Copilul în stare prenatală are acelaşi statut de fiinţă umană ca orice alt om, diferenţa constând doar în etapele diferite de dezvoltare în care se află cei doi. Acest proces de formare, de devenire începe prin procreere, prin zămislire şi se termină când omul ajunge la maturitate. Care este oare diferenţa (în ceea ce priveşte statutul de fiinţă umană) între copilul nou născut (care nu ştie să se exprime, nu înţelege încă limbajul uman dar este 100%,, persoană umană") şi copilul în stare prenatală care are toate organele interne şi externe definitiv conturate, chiar şi amprentele degetelor, şi are atâta viaţă încât se mişcă îşi întoarce capul, deschide ochii, zâmbeşte, îşi suge degetele, îşi schimbă expresia feţei etc.
E). Nici un argument nu poate justifica avortul. Tânara poate ajunge într-adevăr într-o situaţie disperată datorată unui rău asumat de la început în deplină cunoştinţă de cauză. Pe de altă parte, o situaţie delicată (conceperea unui copil) nu se poate rezolva printr-o dramă (dublă: drama unui păcat al uciderii dar şi drama psihică a,, mamei"). Poate fi justificată uciderea prin dorinţa tinerei de a salva o aparenţă, de a-şi ascunde păcatul în faţa lumii? Dacă din nesăbuinţă sau cu bună ştiinţă ea s-a aruncat în prăpastia păcatului, neţinând cont de gravitatea şi ruşinea acestui păcat (păstrarea demnităţii prin feciorie nu a reprezentat un obstacol, un impediment pentru săvârşirea păcatului) atunci de ce ar fi o ruşine maternitatea, aducerea pe lume a unei fiinţe umane?
F). Dacă copilul ar putea complica şi mai mult viaţa mamei, mai ales atunci când este necăsătorită, este bine de ştiut că mama îşi poate,, reface" viaţa dar se poate evita în acelaşi timp şi uciderea fiului sau fiicei sale. În acest sens există instituţii de asistenţă socială care pot oferi un viitor acestor copii, unele chiar sub patronajul Bisericii (ex.: Asociaţia Pro Vita, Valea Plopului - Pr. Nicolae Tănase ).
De ce avortul nu poate fi acceptat niciodată nici măcar ca un compromis?
G). Argumentarea avortului nu este decât o încercare disperată de a găsi o justificare pentru odioasa crimă, de a împăca conştiinţa printr-o,, rezolvare" cât se poate de simplă. Trebuie ţinut cont de faptul că în ultimul timp situaţia adopţiilor, a asistenţilor maternali care suplinesc rolul familiilor, a instituţiilor de asistenţă socială s-a schimbat foarte mult şi va continua să se schimbe în bine prin standardele Uniunii Europene. Pe de altă parte, cum rămâne atunci cu cei care fac parte din familii dezorganizate şi care sunt lipsiţi nu numai de o minimă educaţie morală, creştină ci de educaţie în general, care sunt lipsiţi de dragostea şi de afecţiunea părinţilor, uneori iresponsabili. Şi aceşti copii ar trebui lichidaţi? Dar cei cu diferite dizabilităţi fizice sau mentale, şi acestora ar trebui să li se interzică dreptul la viaţă? Cine este cel în măsură să hotărască acest lucru dacă Cel Căruia I se datorează viaţa este doar Dumnezeu, Cel care îi cheamă pe oameni cu responsabilitate la dobândirea unei vieţi veşnice? Ce primează oare, bunăstarea materială sau fericirea vieţii spirituale care este bazată pe relaţiile interpersonale şi care se află la dispoziţia fiecăruia (prin alegerile morale)?
H). Nici un motiv nu poate justifica avortul aşa cum nici un motiv nu poate justifica în general crima. Toţi ucigaşii încearcă să-şi aducă justificări pentru faptele lor, dar, nici o conştiinţă lucidă, nici o gândire sănătoasă nu ar putea accepta aceste motive care încearcă să argumenteze uciderea celuilalt (privarea celuilalt nu doar de un dar de mare preţ ci de tot ceea ce înseamnă viaţa lui pe pământ) pentru susţinerea unui interes, a unei comodităţi sau aparenţe.
Aşa cum odioase sunt marile crime de război ale omenirii făcute în numele unor idealuri deşarte, bolnave, (ex. holocaustul) la fel de monstruoase sunt şi crimele făcute prin avort (care cu siguranţă că au depăşit zecile de milioane de victime ale celor două războaie mondiale).
I). Nimeni nu poate face abstracţie de dreptul la viaţă al celorlalţi. Deşi s-a ajuns să se accepte,, legalizarea" avorturilor (o paradoxală,, legalizare" a crimei, făcută de oameni fără suflet şi fără Dumnezeu) acest lucru nu poate să încurajeze pe nimeni spre avort. Chiar dacă în mod paradoxal ar urma şi legalizarea celorlalte crime, acest lucru nu va schimba cu nimic Legea lui Dumnezeu, legile morale şi toată gravitatea vinovăţiei pentru încălcarea lor.,, Iată ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binele şi răul, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi "(Deuteronom 30, 19). Omul este avertizat în mod subtil că îşi asumă responsabilitatea pentru toate alegerile sale. Viaţa, atât de dorită întotdeauna şi de către toţi, (viaţa ca suport al tuturor manifestărilor umane, dar mai ales viaţa veşnică) este strâns legată de o alegere, aceea a binelui, a respectării binelui propriu dar mai ales al celorlalţi.
Sa nu-mi spui ca un copil nu poate trai fara tata...
Da. Doar daca moare! Pentru restul exista legi. Exista o pensie alimentara obligatorie...
Asa ca inainte de orice, dragi baieti, aveti maaaare grija!
Dar daca mamelor le-a placut viata nu e corect sa se pedepseasca ele si nu copilul nevinovat? ce simpul plateste altcineva si inca cum?
Adica sa fi rupt in bucati la propiu vorbim pentru tine inseamna lipsa durere? copilu simte tot! Noi nu am fi capabili nici de o operatie fara anestezie dar copilu? Si sti ce ce e cel mai dureros ce e chiar copilu lor cel ucis!
Nu am citit nicaieri ca un copil la nastere ar simti dureri ca cele ale mamei sau simple dureri. Unde ai gasit tu scris asa ceva?
O prietena de-a mea a fost violat in adolescenta. Nu l-a cunoscut niciodata pe tatal copilului. Traia la tara, a fost nevoita sa ramana acasa sa isi creasca copilul pe banii parintilor ei care nu aveau conditii prea stralucite. Si nu i-a fost usor, dar a putut sa il creasca si fara tata, deci nu este asta un motiv pentru a nu naste si creste un copil. Acum a casatorita, instarita si sotul ei nu face nicio diferenta intre copii. Dumnezeu a binecuvantat-o pentru ca a ales sa nu faca o crima. Poate ca daca pana la urma ea l-ar fi cunoscut pe tatal copilului ei, nu ar fi jutat-o cu nimic. Deci violul, cresterea fara de tata sau lipsa resurselor materiale nu sunt decat pretexte! Cati copii din toate genertiile nu au crescut cu o simpla ciorba, o singura pereche de incaltaminte, o singura haina de iarna si au ajuns oameni mari...Intreaba-ti bunicii sau parintii.
Nici nu ti-am propus sa iti fac cunostinta cu prietena mea, din cate imi amintesc! Ti-am dat un exemplu ca sa vezi ca se poate, altfel ai fi crezut ca vorbesc din auzite.
Da, conceptia mea asta este, bine ca ti-ai dat seama. Si este un mod corect de a ma raporta in fata lui Dumnezeu, putin imi pasa ca unii ca tine dispretuiesc o astfel de gandire, poate ca nici nu conteaza asta. Nu uita ca,, un amarat de embrion,, ai fost si tu si daca nu ingaduia Dumnezeu sa te nasti, nici atat nu ai fi fost. E cea mai dezgustatoare asemanare pe care o poti face intr-o creatie atat de complexa dotata cu ratiune, suflet si asa mai departe si o musca.
Fata despre care iti vorbesc nu a avut noroc pentru ca nimic nu este la voia intamplarii pentru cel care alege sa Il urmeze pe Dumnezeu. In noroc cred cei care cred ca au aparut la intamplare. Si stai linistita ca sunt mult mai multe cazuri asemanatoare ei. Sa trag concluzia ca toate au avut noroc? 
Ar insemna sa refuz in mod constient sa cred o realitate.
Si iti repet ( oare o sa trebuiasca sa spun asta fiecarui interlocutor de pe site?!) ca nu judec pe nimeni, ci spun realitatea asa cum ne-o arata Dumnezeu. Daca nu iti convine, nu e problema mea, datoria mea este sa spun adevarul, eu nu stiu sa mangai pe crestet nici pe mine nici pe altii cand este vorba despre pacat pe care nici macar nu ni-l asumam, asa cum ai vrea tu sa crezi, pentru ca daca natiunea asta si-ar asuma pacatele, s-ar intoarce cu fata catre Dumnezeu, dar dimpotriva, Ii intorc spatele prin astfel de pacate si apoi striga in gura mare ca Dumnezeu este de vina pentru tot ceea ce se intampla in lume. Noi, oamenii ne revoltam cand vedem atata faradelege, dar Dumnezeu care este sfant? In fine, nu are rost sa dezbatem mai departe. Nu am avut nicio intentie sa te fac sa te simti prost, dar asta nici nu inseamna ca trebuie sa toleram pacate si crime in fata lui Dumnezeu. Si cand spun asta, ma refer mai intai la mine. Dar asta imi da dreptul sa impartasesc si altora voia lui Dumnezeu, chiar daca caut sa o aplic mai intai pentru mine.
Traiesc bine pentru ca Dumnezeu i-a lasat in voia sortii lor, dar vor da socoteala pentru nebunia lor. Citeste ceea ce a scris Clouds pe site. Sunt mii de femei in aceeasi situatie. Chiar poti indrazni sa afirmi ca toate sunt norocoase?
Exact, eu nu judec, dar nu tolerez crime impotriva lui Dumnezeu, daca ti-e greu sa intelegi, e problema ta.
De ce avortul este o crimă indiferent de circumstanţe?
A). Avortul este o dublă crimă: în primul rând, împotriva lui Dumnezeu care a creat acea persoană, şi apoi, împotriva acelui suflet căruia i se încalcă cel mai elementar drept, dreptul la viaţă, dreptul de a vedea lumina zilei;
B). Ca şi când greutatea păcatului desfrânării nu ar fi fost de ajuns de mare (păcat de moarte) lui îi urmează uneori un alt păcat de moarte, avortul, uciderea propriului copil, lipsit de apărare şi de şansa de a se bucura de viaţă, de aceeaşi viaţă de care părinţii lui nu se mai pot sătura.
C). Asupra femeii şi asupra complicilor săi rămâne un mare păcat de moarte, uciderea, păcat oprit printr-una din cele zece porunci, care interzice orice formă de ucidere:,, Să nu ucizi".
În Noul Testament, în cartea numită Apocalipsa, se face auzit glasul victimelor la adresa vinovaţilor:,, Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ?" (Apoc. 6, 10).
D). Copilul în stare prenatală are acelaşi statut de fiinţă umană ca orice alt om, diferenţa constând doar în etapele diferite de dezvoltare în care se află cei doi. Acest proces de formare, de devenire începe prin procreere, prin zămislire şi se termină când omul ajunge la maturitate. Care este oare diferenţa (în ceea ce priveşte statutul de fiinţă umană) între copilul nou născut (care nu ştie să se exprime, nu înţelege încă limbajul uman dar este 100%,, persoană umană") şi copilul în stare prenatală care are toate organele interne şi externe definitiv conturate, chiar şi amprentele degetelor, şi are atâta viaţă încât se mişcă îşi întoarce capul, deschide ochii, zâmbeşte, îşi suge degetele, îşi schimbă expresia feţei etc.
E). Nici un argument nu poate justifica avortul. Tânara poate ajunge într-adevăr într-o situaţie disperată datorată unui rău asumat de la început în deplină cunoştinţă de cauză. Pe de altă parte, o situaţie delicată (conceperea unui copil) nu se poate rezolva printr-o dramă (dublă: drama unui păcat al uciderii dar şi drama psihică a,, mamei"). Poate fi justificată uciderea prin dorinţa tinerei de a salva o aparenţă, de a-şi ascunde păcatul în faţa lumii? Dacă din nesăbuinţă sau cu bună ştiinţă ea s-a aruncat în prăpastia păcatului, neţinând cont de gravitatea şi ruşinea acestui păcat (păstrarea demnităţii prin feciorie nu a reprezentat un obstacol, un impediment pentru săvârşirea păcatului) atunci de ce ar fi o ruşine maternitatea, aducerea pe lume a unei fiinţe umane?
F). Dacă copilul ar putea complica şi mai mult viaţa mamei, mai ales atunci când este necăsătorită, este bine de ştiut că mama îşi poate "reface" viaţa dar se poate evita în acelaşi timp şi uciderea fiului sau fiicei sale. În acest sens există instituţii de asistenţă socială care pot oferi un viitor acestor copii, unele chiar sub patronajul Bisericii (ex.: Asociaţia Pro Vita, Valea Plopului - Pr. Nicolae Tănase ).
De ce avortul este o crimă indiferent de circumstanţe?
G). Argumentarea avortului nu este decât o încercare disperată de a găsi o justificare pentru odioasa crimă, de a împăca conştiinţa printr-o,, rezolvare" cât se poate de simplă. Trebuie ţinut cont de faptul că în ultimul timp situaţia adopţiilor, a asistenţilor maternali care suplinesc rolul familiilor, a instituţiilor de asistenţă socială s-a schimbat foarte mult şi va continua să se schimbe în bine prin standardele Uniunii Europene. Pe de altă parte, cum rămâne atunci cu cei care fac parte din familii dezorganizate şi care sunt lipsiţi nu numai de o minimă educaţie morală, creştină ci de educaţie în general, care sunt lipsiţi de dragostea şi de afecţiunea părinţilor, uneori iresponsabili. Şi aceşti copii ar trebui lichidaţi? Dar cei cu diferite dizabilităţi fizice sau mentale, şi acestora ar trebui să li se interzică dreptul la viaţă? Cine este cel în măsură să hotărască acest lucru dacă Cel Căruia I se datorează viaţa este doar Dumnezeu, Cel care îi cheamă pe oameni cu responsabilitate la dobândirea unei vieţi veşnice? Ce primează oare, bunăstarea materială sau fericirea vieţii spirituale care este bazată pe relaţiile interpersonale şi care se află la dispoziţia fiecăruia (prin alegerile morale)?
H). Nici un motiv nu poate justifica avortul aşa cum nici un motiv nu poate justifica în general crima. Toţi ucigaşii încearcă să-şi aducă justificări pentru faptele lor, dar, nici o conştiinţă lucidă, nici o gândire sănătoasă nu ar putea accepta aceste motive care încearcă să argumenteze uciderea celuilalt (privarea celuilalt nu doar de un dar de mare preţ ci de tot ceea ce înseamnă viaţa lui pe pământ) pentru susţinerea unui interes, a unei comodităţi sau aparenţe.
Aşa cum odioase sunt marile crime de război ale omenirii făcute în numele unor idealuri deşarte, bolnave, (ex. holocaustul) la fel de monstruoase sunt şi crimele făcute prin avort (care cu siguranţă că au depăşit zecile de milioane de victime ale celor două războaie mondiale).
I). Nimeni nu poate face abstracţie de dreptul la viaţă al celorlalţi. Deşi s-a ajuns să se accepte,, legalizarea" avorturilor (o paradoxală,, legalizare" a crimei, făcută de oameni fără suflet şi fără Dumnezeu) acest lucru nu poate să încurajeze pe nimeni spre avort. Chiar dacă în mod paradoxal ar urma şi legalizarea celorlalte crime, acest lucru nu va schimba cu nimic Legea lui Dumnezeu, legile morale şi toată gravitatea vinovăţiei pentru încălcarea lor.,, Iată ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binele şi răul, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi "(Deuteronom 30, 19). Omul este avertizat în mod subtil că îşi asumă responsabilitatea pentru toate alegerile sale. Viaţa, atât de dorită întotdeauna şi de către toţi, (viaţa ca suport al tuturor manifestărilor umane, dar mai ales viaţa veşnică) este strâns legată de o alegere, aceea a binelui, a respectării binelui propriu dar mai ales al celorlalţi.
Avortul in ochii lui Dumnezeu este perceput ca si o crima, iar noi fiind creatia lui adica am fost facuti dupa chipul si asemanarea Sa, trebuie sa vedem aceste lucruri la fel.Ca pe o crima, deoarece prin avort iei viata unui copil nenascut.
"Cand este vorba de noi, este crima, dar cand este vorba de gaini, este omleta."
http://www.youtube.com/watch?v=AvF1Q3UidWM
Uite-ti "omleta":
http://www.google.ro/......tp?/imgres
Nu stiu cu ce fel de oua iti faci tu omleta, dar a mea a aratat intotdeauna asa: http://www.gastropedia.ro/images/upload/images/omleta%202.JPG
Pardon,nu am mea. sunt importriva avorturilor!
Sa mai discutat problema asta, personal cred ca nu ar trebui sa se ajunga acolo, dar daca se ajunge, da sunt de acord, decat sa te nasti si sa ajungi pe la casa de copii, sau intro familie care nu-ti poate oferii nici macar jumate din ce au restul, mai bine nu te nasti
Buna seara, + am considerat importanta intrebarea ta si de aceea m+am oferit, cu un raspuns, si pentru ca ne gasim pe TPU. religie,+consider ca trebuie sa privim lucrurile din punctul de vedere al unui crestin, asadar putem spune despre avort ca este expulzarea unui embrion sau a unui fetus care in conditii normale, nu poate trai in afara uterului. Avortul spontan poate avea loc din cauza imperfectiunii umane, sau a unui accident. Provocarea unui avort cu scopul de a impiedica nasterea unui copil nedorit inseamna suprimarea voita a unei vieti omenesti.
Cu consideratie - vreau doar sa-ti aduc cateva argumente biblice. De exemplu in cartea Faptele apostolilor cap 17 :28 aflam ca :
Problema este discutabila. Acolo unde familia este foarte saraca incit nu are bani nici de mincare, cu ce sa cumpere contraceptive? Iar in conditiile unui copil in plus, cu ce sa-l hraneasca, imbrace, scoala,... etc. Apoi, mai sint tinerele violate. Crezi ca vor un copil de la un monstru? Sau daca la un consult se constata ca are o malformatie grava care nu ii va da o viata normala, nu ar fi mai pacat sa-l chinui tinindu-l in viata ca pe o leguma? Fiindca eu cred ca la asta te gindesti. Sint cazuri si cazuri, totul trebuie judecat in particular.
Sunt de acord cu tine in legatura cu sarcinile care se dezvolta cu malformatii, dar saracia nu cred ca este o scuza. Multi din cei care avorteaza au acces la cablu TV, poate chiar internet, deci si la electricitate, de unde rezulta ca au un banut, plus ca platesc si cand fac avortul. Pe de alta parte, de ce mai ramai gravida daca iti stii starea materiala. pentru alocatie?!
Eu sunt impotriva avortului. Pe moment ce ai decis sa ramai insarcinata, ar trebui sa suporti consecintele si sa nu apelezi la ceva atat de josnic.
Da cu atatea metode contraceptive e o tampenie sa apelezi tocmai la avort!
Tu inca nu stii cum traiesc multe familii. Mai cresti si iti vei schimba parerea.
Si metodele contraceptive sunt un fel de avort.
Inteleg ca ar fi familii fara posibilitati materiale. Dar cred ca mai ieftin este sa cumpere contraceptive decat sa creasca un copil ani de zile.
Depinde de ce metoda se foloseste. Unele metode nu actioneaza inainte de fecundare, adica nu mai are loc conceptia, deci in cazul asta, nu se poate numi avort.
Si eu la fel, oare suntem noi prea radicali si nu intelegem? mie asa mi s-a spus, dar tot nu pot accepta ca o femeie isi ucide copilu fara pic de mila, il macelareste!
Cine ti-a spus asta inseamna ca este o (incerc sa nu folosesc un cuvant nepermis) sau este la fel ca alea care avorteaza! Asemenea persoane care ti-au spus asta ori sunt femei care ar face avorturi in orice moment ori barbati absolut nepasatori!
Eu inteleg perfect si nu sunt deloc prea radical! Si tu la fel se pare! Nu te lua dupa toti prostii care iti spun toate tampeniile!
Ai dreptate, sa mai simta si ele briciu pe propia piele si apoi sa ne faca inflexibil si neintelegatori!
Sunt pro doar în situații urgente, cum ar fi un viol, sarcină nedescoperită la timp (cu tot cu investigații) când chiar nu ai ce face.
Când rămâi însărcinată doar pentru că ți s-a părut interesant să o faci neprotejat (majoritatea-s tinere de 15 ani foarte neinformate), atunci ce poți face? Studiile nu le poți abandona ca să ai grijă de plozi, nu îți strici viața și copilăria, dar riști infertilitate și chiar moartea, deci dai copilul spre adopție. Îți asumi riscul propriei prostii.
Avorturile au și ele folosul lor, degeaba vă bateți voi religioșii cu pumnii-n piept, uneori chiar e necesar. Lăsând crima la o parte, fiind o situație extremă nu prea ai încotro.
"Lăsând crima la o parte"? Chiar aşa simplu se lasă crima la o parte? Chiar dacă ai fit u victim? Aici nu mai e vorba de cine e religios şi cine nu. E vorba doar de A FI OAMENI, a continua să fim oameni, cu demnitate…
"Avorturile au și ele folosul lor" Da? Care? De a ascunde gunoiul sub preş?,
"Nu ai încotro"? Cum nu? Chiar tu ai spus-o, se poate da copilul spre adopție…
Dacă copilul ar putea complica şi mai mult viaţa mamei, mai ales atunci când este necăsătorită, este bine de ştiut că mama îşi poate "reface" viaţa dar se poate evita în acelaşi timp şi uciderea fiului sau fiicei sale. În acest sens există instituţii de asistenţă socială care pot oferi un viitor acestor copii, unele chiar sub patronajul Bisericii (ex.: Asociaţia Pro Vita, Valea Plopului - Pr. Nicolae Tănase ).
Foarte bine ai spus, prin avort "riști infertilitate și chiar moartea, deci mai bine (dai naştere şi…) dai copilul spre adopție. Îți asumi riscul propriei prostii. "
Şi mai este şi faptul menţionat de "ooleoo" mai sus, "o femeie care face avort nu isi va mai reveni niciodata 100% din punct de vedere psihologic."
Dacă aș fi eu victima, nu mi-ar păsa, nu aș avea minte la vârsta aia.
Dar cum se va reface când va trebui să care plozi după ea toată viața? Să nu își vadă de carte? Să nu își trăiască viața? La femeile mature mai e cum e, dar la adolescente? Trauma, orice ai zice, trece, copilul rămâne pe viață. Mai mult apare sentimentul de vinovăție impus de religie!
Pro-Vita e o mare tâmpenie.
Ca sa citez un mare om "Pro-Life is Anti-Woman."
Au venit fanaticii și la noi în școală să ne predea despre „pericolul" metodelor contraceptive, interzicerea educației sexuale, dar mai ales, anti avort.
Nu doar „Pro-Life"... ci Biserica în general subjugă femeia. Nu știi că la slujbe trebuie să stăm cu capul acoperit în spatele bărbatului.
Unchiul meu e preot și nevastă-sa nu iese din mâna lui. Nici să meargă singură într-o călătorie nu poate! Nici măcar până la piață dacă nu are acordul său!
Deși mulți se plâng că femeia a devenit prea emancipată, discriminarea feminină practicându-se, alții au rămas în epoca aia... religia. Of, of, of.
Daca vrea sa-si continue studiile il poate da in adoptie unei familii care nu poate avea copii.
Sunt contra avortului! Doar in conditii exceptionale, pot spune da!
Si vorba lui @Preadulce s-a discutat de *n ori:
http://www.tpu.ro/......-problema/
Eu cred ca tu intelegi total gresit ...la copilul nevinovat nu te gandesti? e macel ce facem medicu cu el!
Copilul ăla e doar o sămânță.
Tocmai de-aia nici mie nu-mi surâde și îți împărtășesc ideea, Mihaela!
Însă vezi tu, un copil nedorit, aruncat așa, să ducă o viață cu cine știe cine, nici asta nu îmi place.
Simte tot, chiar s-a realizat un filmulet silent screm in care e prezentat foarte clar! Dar in fine fiecare cu parerea!
Copilul ala A FOST o samanta inainte de concepere. Din momentul fecundarii, este o fiinta si are un suflet de care vom da socoteala inaintea lui Dumnezeu!
Să dea socoteală...cine crede.
E o fiinţă, dar un embrion nedezvoltat fără sentimente. Dacă era un copil mai mare, mai ziceam să nu fie omorât, era şi mai util societăţii, mai ales. Aşa, tot el suferă.
Nu judec si nu dau socoteala, pur si simplu sustin ceea ce cred.
Am vazut intr-o zi o fata la varsta adolescentei care masura cat un copil de 5 ani si care nu era dezvoltata nici psihic, nici fizic, etc. Clar ca nu era de folos societatii. Ai fi fost de-acord sa ii aplici acelasi,, tratament,, ca cel aplicat unui copil nenascut? Ca doar nu era nici dezvoltata, era o leguma practic. Orice femeie ar afirma ca este o crima si ca trebui lasat sa traiasca. Cam la fel este si cu un fat. Diferenta o face nasterea, dar fiinta este si el.
Si sa fim seriosi, cine face copii cu gandul de a-i face de folos societatii? Toti vrem fericirea copilului si tot ce e mai bine pentru el, nu il concepem cu gandul ca intr-o zi, ii va ajuta pe ceilalti din jurul sau.
Mă refeream la a da socoteala în fața lui Dumnezeu.
Nu am vrut să spun acest lucru. Atâta timp cât copilul nu are o personalitate, fiind nenăscut, fiind un embrion, nu se pune, dar nu zic că nu e un act barbar, însă e necesar atunci când nu se mai poate face nimic.
Si ce nume da dreptul mamei de a lua viata copilului ei din motivul ca el nu are inca personalitate? De ce nu s-ar pune ca pacat? E trist ca tot mai multe femei cauta pretexe pentru a se indreptati referitor la alegerea lor de a opri viata unui fat. E plina lumea de oameni cu o personalitate demna de pus la gunoi daca am putea spune astfel. Nimic nu ma justifica in fata lui Dumnezeu daca eu decid ca ei trebuie sa moara. La fel si cu o fiinta neneascuta. Nimic nu imi da dreptul sa ii iau viata pentru ca el inca nu are personalitate inca. Nu suntem mai intelepti decat Dumnezeu. Daca El a decis ca acel copil va duce o viata cu handicap, nu vad de ce ne-am crede mai destepti ca El sa Il corectam si sa refuzam aceasta. Nu cred ca avortul este necesar in vreo situatie.
Am zis eu că îmi pasă de moralitatea așa-zis creștină?
Nu îi băga pe toți în aceeași oală!
Nu a decis Dumnezeu. E vina ta că umbli prin locuri obscure sau că faci sex neprotejat. Totul depinde de tine. Nu vă mai justificați printr-o ființă divină pe care mai mult ca sigur o doare-n 14.
Nu sunt religioasă, așa că nu suntem pe aceeași lungime de undă și probabil vei spune că nu te înțeleg.
Din cate imi dau seama, mai degraba pe tine,, te doare in 14,, . Nu trebuie sa fii religioasa ca sa faci un pacat. Judecati de Dumnezeu vor fi si cei religiosi, si ceilalti, nu vei putea aduce scuza asta in fata lui Dumnezeu. Numai bine!
Sunt destul de emotivă, dar și suficient de rece.
Ok, ne întâlnim după moarte. Sau nu.
Dar tu cati copii ai si cate avorturi? e laudabil ca esti impotriva,fiindca avortul este o crima si un pacat de moarte.dar si eu sant impotriva hotiei in schimb sant furat la orice pas,la intretinere,la impozite, la facturi, la preturi, la cantar la piata, si la orice daca nu sant atent.
Nu am nici copii si nici avorturi nu am facut si nici nu voi face!
Problema femeii in cauza. Daca vrea, bravo ei. Este alegerea ei, decat sa chiuni un copil crescandu-l in conditii neprielnice, mai bine sa nu-l nasti. Despre crima... Cum oul (Chiar si fertilizat) nu este gaina, cum mugurele nu-i floare, cum floarea nu-i fruct, nici embrionul in sine nu este persoana. Nu se poate vorbi de crima.
Inca o chestie: De ce nu este persoana? Uite, pentru ca nu este liber. Este complet dependent de corpul mamei. Odata ce libertatea lipseste, nu putem vorbi de "persoane".
Si ma scuzati pentru cruzimea mea, stiu, sunt o persoana foarte rece si nemiloasa. Imi cer mii de scuze.
Orice atentat asupra IDENTITĂŢII umane: biologice (copilul esle purtătorul unui cod genetic unic) şi spirituale (are suflet de la Dumnezeu încă din momentul conceptiei) reprezintă un atentat asupra vieţii umane, o UCIDERE!
Un mare om de ştiinţă, Erwin Schrödinger, laureat al premiului Nobel pentru fizică, afirmă că,, teoria fizicii în stadiul în care se află, sugerează indestructibilitatea spiritului sau cu alte cuvinte, această teorie a fizicii nu poate nega existenţa spiritului, dar dimpotrivă poate să o confirme ".
MOMENTUL ÎNSUFLEŢIRII PERSOANEI UMANE COINCIDE CU MOMENTUL ZĂMISLIRII SAU CONCEPERII LA NIVEL CELULAR!
Pentru viaţă, ca timp al existenţei, orice om ar fi în stare să facă mari sacrificii. Se ajunge până acolo încât se aduce ca argument în favoarea crimei, lipsa posibilităţii de a-i oferi bunăstarea.
Se ajunge aici deoarece se omite faptul că viaţa este cel mai mare dar, pe care fiecare om l-ar dori întotdeauna necondiţionat, înaintea tuturor celorlalte daruri (bunăstare, afecţiune).
Încă din stadiul prenatal, copilul este 100% capabil să simtă durerea pentru că are deja format un sistem nervos functional încă din săptămânile PATRU-CINCI (din 40 cîte sunt de toate)!
Dacă strigătul disperat al pruncului, nu este auzit de mamă, asta nu înseamnă că el nu suferă şi simte absolut totul! Dacă nu poţi experimenta pe pielea ta chiureta, măcar încearcă să îţi imginezi ce simt "persoanele" din SILENT SCREEM:
http://www.youtube.com/watch?v=gON-8PP6zgQ
http://www.youtube.com/watch?v=NXsXVcRvzCU
Daca tot vrei sa te iertam pentru cruzimea ta de ce sa nu-i iertam si pe criminalii din inchisori si sa-i eliberam?
Scuzele nu rezolva nimic sa stii, CERE DOAR COMPASIUNE.
Nu cer compasiune pentru asa ceva. Am scris un adevar al realitatii!
Spitalele construite de Sfantul Vasile n-au fost facute pentru avorturi.
Lovesti in creatie si in Hristos mai exact, caci atunci cand omori un prunc nenascut, el nu este botezat.
Totusi, numai Dumnezeu poate sa-i judece, dar..cine poate sa refuze cuiva dreptul de a trai?
Nu e corect,n-au sansa la viata,sau cum ar fi fost oare sa fi tu cel tait de lame inainte sa vezi o raza de soare?
Sunt cazuri de viol,in care se accepta,dar daca faci sex, si pui problema ca n-ai bani, un prezervativ nu e scump, prea multe brute, aceasta planeta este ca un abator condus de Satan.
Nici eu nu sunt un mare fan al lor, dar există unele femei care sunt total nepregătite pentru un copil
Atat timp cat planeta nu-i capabila sa-i hraneasca pe oamenii nascuti deja, nu vad care-i "marea crima" sa faci un avort. Mai ales cand e din motive medicale sau economice, in sensul in care mama nu-l poate hrani pe copil. Pana la urma e decizia mamelor...
Avorturile pentru mine sunt o umilinta, iar pentru Dumnezeu un pacat mare cat si pentru noi.Nu inteleg de ce femeile avorteaza si vor sa ramana insarcinate sa foloseasca ce trebuie ca sa nu mai ramana si sa nu mai omoare atatia copilasi care si-ar dori sa le dea viata dar nu se poate! MAi bine un lucru facut de o mie de ori si bine decat un lucru de care sa te caiesti sau sa iti para rau toata viata!
Buna..am 19 si am un copil de 2 ani si 2 luni, nu m-am gandit nici o clipa sal avortez, si il cresc singura fara nici un ajutor din partea tatalui. deci sunt total impotriva lor si in viata mai trebuie sati asumi si unele responsabilitati!
Bravo, mamico! Esti demna de respect. Iti doresc mai departe sa reusesti in cresterea lui!
:*
Irozii zilelor noastre!
Femeia nu trebuie sa faca avort indiferent de situatie.
http://www.youtube.com/watch?v=C2IXvNBanug
-
anonim_4396 întreabă:
61 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
