Ordonare:
Cronologică
Problema este discutabila. Acolo unde familia este foarte saraca incit nu are bani nici de mincare, cu ce sa cumpere contraceptive? Iar in conditiile unui copil in plus, cu ce sa-l hraneasca, imbrace, scoala,... etc. Apoi, mai sint tinerele violate. Crezi ca vor un copil de la un monstru? Sau daca la un consult se constata ca are o malformatie grava care nu ii va da o viata normala, nu ar fi mai pacat sa-l chinui tinindu-l in viata ca pe o leguma? Fiindca eu cred ca la asta te gindesti. Sint cazuri si cazuri, totul trebuie judecat in particular.
Răspunde
Si eu la fel, oare suntem noi prea radicali si nu intelegem? mie asa mi s-a spus, dar tot nu pot accepta ca o femeie isi ucide copilu fara pic de mila, il macelareste!
Cine ti-a spus asta inseamna ca este o (incerc sa nu folosesc un cuvant nepermis) sau este la fel ca alea care avorteaza! Asemenea persoane care ti-au spus asta ori sunt femei care ar face avorturi in orice moment ori barbati absolut nepasatori!
Eu inteleg perfect si nu sunt deloc prea radical! Si tu la fel se pare! Nu te lua dupa toti prostii care iti spun toate tampeniile!
Sunt de acord cu tine in legatura cu sarcinile care se dezvolta cu malformatii, dar saracia nu cred ca este o scuza. Multi din cei care avorteaza au acces la cablu TV, poate chiar internet, deci si la electricitate, de unde rezulta ca au un banut, plus ca platesc si cand fac avortul. Pe de alta parte, de ce mai ramai gravida daca iti stii starea materiala. pentru alocatie?!
Eu sunt impotriva avortului. Pe moment ce ai decis sa ramai insarcinata, ar trebui sa suporti consecintele si sa nu apelezi la ceva atat de josnic. 
Ai dreptate, sa mai simta si ele briciu pe propia piele si apoi sa ne faca inflexibil si neintelegatori!
Da cu atatea metode contraceptive e o tampenie sa apelezi tocmai la avort!
Tu inca nu stii cum traiesc multe familii. Mai cresti si iti vei schimba parerea.
De ce avortul nu poate fi acceptat niciodată nici măcar ca un compromis?
A). Avortul este o dublă crimă: în primul rând, împotriva lui Dumnezeu care a creat acea persoană, şi apoi, împotriva acelui suflet căruia i se încalcă cel mai elementar drept, dreptul la viaţă, dreptul de a vedea lumina zilei;
B). Ca şi când greutatea păcatului desfrânării nu ar fi fost de ajuns de mare (păcat de moarte) lui îi urmează uneori un alt păcat de moarte, avortul, uciderea propriului copil, lipsit de apărare şi de şansa de a se bucura de viaţă, de aceeaşi viaţă de care părinţii lui nu se mai pot sătura.
C). Asupra femeii şi asupra complicilor săi rămâne un mare păcat de moarte, uciderea, păcat oprit printr-una din cele zece porunci, care interzice orice formă de ucidere:,, Să nu ucizi".
În Noul Testament, în cartea numită Apocalipsa, se face auzit glasul victimelor la adresa vinovaţilor:,, Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ?" (Apoc. 6, 10).
De ce avortul nu poate fi acceptat niciodată nici măcar ca un compromis?
D). Copilul în stare prenatală are acelaşi statut de fiinţă umană ca orice alt om, diferenţa constând doar în etapele diferite de dezvoltare în care se află cei doi. Acest proces de formare, de devenire începe prin procreere, prin zămislire şi se termină când omul ajunge la maturitate. Care este oare diferenţa (în ceea ce priveşte statutul de fiinţă umană) între copilul nou născut (care nu ştie să se exprime, nu înţelege încă limbajul uman dar este 100%,, persoană umană") şi copilul în stare prenatală care are toate organele interne şi externe definitiv conturate, chiar şi amprentele degetelor, şi are atâta viaţă încât se mişcă îşi întoarce capul, deschide ochii, zâmbeşte, îşi suge degetele, îşi schimbă expresia feţei etc.
E). Nici un argument nu poate justifica avortul. Tânara poate ajunge într-adevăr într-o situaţie disperată datorată unui rău asumat de la început în deplină cunoştinţă de cauză. Pe de altă parte, o situaţie delicată (conceperea unui copil) nu se poate rezolva printr-o dramă (dublă: drama unui păcat al uciderii dar şi drama psihică a,, mamei"). Poate fi justificată uciderea prin dorinţa tinerei de a salva o aparenţă, de a-şi ascunde păcatul în faţa lumii? Dacă din nesăbuinţă sau cu bună ştiinţă ea s-a aruncat în prăpastia păcatului, neţinând cont de gravitatea şi ruşinea acestui păcat (păstrarea demnităţii prin feciorie nu a reprezentat un obstacol, un impediment pentru săvârşirea păcatului) atunci de ce ar fi o ruşine maternitatea, aducerea pe lume a unei fiinţe umane?
F). Dacă copilul ar putea complica şi mai mult viaţa mamei, mai ales atunci când este necăsătorită, este bine de ştiut că mama îşi poate,, reface" viaţa dar se poate evita în acelaşi timp şi uciderea fiului sau fiicei sale. În acest sens există instituţii de asistenţă socială care pot oferi un viitor acestor copii, unele chiar sub patronajul Bisericii (ex.: Asociaţia Pro Vita, Valea Plopului - Pr. Nicolae Tănase ).
De ce avortul nu poate fi acceptat niciodată nici măcar ca un compromis?
G). Argumentarea avortului nu este decât o încercare disperată de a găsi o justificare pentru odioasa crimă, de a împăca conştiinţa printr-o,, rezolvare" cât se poate de simplă. Trebuie ţinut cont de faptul că în ultimul timp situaţia adopţiilor, a asistenţilor maternali care suplinesc rolul familiilor, a instituţiilor de asistenţă socială s-a schimbat foarte mult şi va continua să se schimbe în bine prin standardele Uniunii Europene. Pe de altă parte, cum rămâne atunci cu cei care fac parte din familii dezorganizate şi care sunt lipsiţi nu numai de o minimă educaţie morală, creştină ci de educaţie în general, care sunt lipsiţi de dragostea şi de afecţiunea părinţilor, uneori iresponsabili. Şi aceşti copii ar trebui lichidaţi? Dar cei cu diferite dizabilităţi fizice sau mentale, şi acestora ar trebui să li se interzică dreptul la viaţă? Cine este cel în măsură să hotărască acest lucru dacă Cel Căruia I se datorează viaţa este doar Dumnezeu, Cel care îi cheamă pe oameni cu responsabilitate la dobândirea unei vieţi veşnice? Ce primează oare, bunăstarea materială sau fericirea vieţii spirituale care este bazată pe relaţiile interpersonale şi care se află la dispoziţia fiecăruia (prin alegerile morale)?
H). Nici un motiv nu poate justifica avortul aşa cum nici un motiv nu poate justifica în general crima. Toţi ucigaşii încearcă să-şi aducă justificări pentru faptele lor, dar, nici o conştiinţă lucidă, nici o gândire sănătoasă nu ar putea accepta aceste motive care încearcă să argumenteze uciderea celuilalt (privarea celuilalt nu doar de un dar de mare preţ ci de tot ceea ce înseamnă viaţa lui pe pământ) pentru susţinerea unui interes, a unei comodităţi sau aparenţe.
Aşa cum odioase sunt marile crime de război ale omenirii făcute în numele unor idealuri deşarte, bolnave, (ex. holocaustul) la fel de monstruoase sunt şi crimele făcute prin avort (care cu siguranţă că au depăşit zecile de milioane de victime ale celor două războaie mondiale).
I). Nimeni nu poate face abstracţie de dreptul la viaţă al celorlalţi. Deşi s-a ajuns să se accepte,, legalizarea" avorturilor (o paradoxală,, legalizare" a crimei, făcută de oameni fără suflet şi fără Dumnezeu) acest lucru nu poate să încurajeze pe nimeni spre avort. Chiar dacă în mod paradoxal ar urma şi legalizarea celorlalte crime, acest lucru nu va schimba cu nimic Legea lui Dumnezeu, legile morale şi toată gravitatea vinovăţiei pentru încălcarea lor.,, Iată ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binele şi răul, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi "(Deuteronom 30, 19). Omul este avertizat în mod subtil că îşi asumă responsabilitatea pentru toate alegerile sale. Viaţa, atât de dorită întotdeauna şi de către toţi, (viaţa ca suport al tuturor manifestărilor umane, dar mai ales viaţa veşnică) este strâns legată de o alegere, aceea a binelui, a respectării binelui propriu dar mai ales al celorlalţi.
Problema femeii in cauza. Daca vrea, bravo ei. Este alegerea ei, decat sa chiuni un copil crescandu-l in conditii neprielnice, mai bine sa nu-l nasti. Despre crima... Cum oul (Chiar si fertilizat) nu este gaina, cum mugurele nu-i floare, cum floarea nu-i fruct, nici embrionul in sine nu este persoana. Nu se poate vorbi de crima.
Inca o chestie: De ce nu este persoana? Uite, pentru ca nu este liber. Este complet dependent de corpul mamei. Odata ce libertatea lipseste, nu putem vorbi de "persoane".
Si ma scuzati pentru cruzimea mea, stiu, sunt o persoana foarte rece si nemiloasa. Imi cer mii de scuze.
"Cand este vorba de noi, este crima, dar cand este vorba de gaini, este omleta."
http://www.youtube.com/watch?v=AvF1Q3UidWM
Sunt pro doar în situații urgente, cum ar fi un viol, sarcină nedescoperită la timp (cu tot cu investigații) când chiar nu ai ce face.
Când rămâi însărcinată doar pentru că ți s-a părut interesant să o faci neprotejat (majoritatea-s tinere de 15 ani foarte neinformate), atunci ce poți face? Studiile nu le poți abandona ca să ai grijă de plozi, nu îți strici viața și copilăria, dar riști infertilitate și chiar moartea, deci dai copilul spre adopție. Îți asumi riscul propriei prostii.
Avorturile au și ele folosul lor, degeaba vă bateți voi religioșii cu pumnii-n piept, uneori chiar e necesar. Lăsând crima la o parte, fiind o situație extremă nu prea ai încotro.
Avorturile pentru mine sunt o umilinta, iar pentru Dumnezeu un pacat mare cat si pentru noi.Nu inteleg de ce femeile avorteaza si vor sa ramana insarcinate sa foloseasca ce trebuie ca sa nu mai ramana si sa nu mai omoare atatia copilasi care si-ar dori sa le dea viata dar nu se poate! MAi bine un lucru facut de o mie de ori si bine decat un lucru de care sa te caiesti sau sa iti para rau toata viata!
Erau niste filmulete si imagini in care fatul de 3-4 luni practic dadea cu manuta ca sa se fereasca de siringa injectata in uterul femei pentru a o anestezia. (GROAZNIC!)
In plus o femeie care face avort nu isi va mai reveni niciodata 100% din punct de vedere psihologic.
Sexul fara prezervativ este de 10 ori mai fain decat cu prezervativ recunosc, insa riscul de a deveni parinte neintentionat nu merita nici cea mai superba noapte de dragoste.
Guvernele lumii ucid sute de copii clonati sau fertilizati artificial in scopuri medicale, un avort este o nimica toata pe langa asta.
Orice atentat asupra IDENTITĂŢII umane: biologice (copilul esle purtătorul unui cod genetic unic) şi spirituale (are suflet de la Dumnezeu încă din momentul conceptiei) reprezintă un atentat asupra vieţii umane, o UCIDERE!
Un mare om de ştiinţă, Erwin Schrödinger, laureat al premiului Nobel pentru fizică, afirmă că,, teoria fizicii în stadiul în care se află, sugerează indestructibilitatea spiritului sau cu alte cuvinte, această teorie a fizicii nu poate nega existenţa spiritului, dar dimpotrivă poate să o confirme ".
MOMENTUL ÎNSUFLEŢIRII PERSOANEI UMANE COINCIDE CU MOMENTUL ZĂMISLIRII SAU CONCEPERII LA NIVEL CELULAR!
Pentru viaţă, ca timp al existenţei, orice om ar fi în stare să facă mari sacrificii. Se ajunge până acolo încât se aduce ca argument în favoarea crimei, lipsa posibilităţii de a-i oferi bunăstarea.
Se ajunge aici deoarece se omite faptul că viaţa este cel mai mare dar, pe care fiecare om l-ar dori întotdeauna necondiţionat, înaintea tuturor celorlalte daruri (bunăstare, afecţiune).
Încă din stadiul prenatal, copilul este 100% capabil să simtă durerea pentru că are deja format un sistem nervos functional încă din săptămânile PATRU-CINCI (din 40 cîte sunt de toate)!
Dacă strigătul disperat al pruncului, nu este auzit de mamă, asta nu înseamnă că el nu suferă şi simte absolut totul! Dacă nu poţi experimenta pe pielea ta chiureta, măcar încearcă să îţi imginezi ce simt "persoanele" din SILENT SCREEM:
http://www.youtube.com/watch?v=gON-8PP6zgQ
http://www.youtube.com/watch?v=NXsXVcRvzCU
Daca tot vrei sa te iertam pentru cruzimea ta de ce sa nu-i iertam si pe criminalii din inchisori si sa-i eliberam?
Scuzele nu rezolva nimic sa stii, CERE DOAR COMPASIUNE.
Buna seara, + am considerat importanta intrebarea ta si de aceea m+am oferit, cu un raspuns, si pentru ca ne gasim pe TPU. religie,+consider ca trebuie sa privim lucrurile din punctul de vedere al unui crestin, asadar putem spune despre avort ca este expulzarea unui embrion sau a unui fetus care in conditii normale, nu poate trai in afara uterului. Avortul spontan poate avea loc din cauza imperfectiunii umane, sau a unui accident. Provocarea unui avort cu scopul de a impiedica nasterea unui copil nedorit inseamna suprimarea voita a unei vieti omenesti.
Cu consideratie - vreau doar sa-ti aduc cateva argumente biblice. De exemplu in cartea Faptele apostolilor cap 17 :28 aflam ca :
"Lăsând crima la o parte"? Chiar aşa simplu se lasă crima la o parte? Chiar dacă ai fit u victim? Aici nu mai e vorba de cine e religios şi cine nu. E vorba doar de A FI OAMENI, a continua să fim oameni, cu demnitate…
"Avorturile au și ele folosul lor" Da? Care? De a ascunde gunoiul sub preş?,
"Nu ai încotro"? Cum nu? Chiar tu ai spus-o, se poate da copilul spre adopție…
Dacă copilul ar putea complica şi mai mult viaţa mamei, mai ales atunci când este necăsătorită, este bine de ştiut că mama îşi poate "reface" viaţa dar se poate evita în acelaşi timp şi uciderea fiului sau fiicei sale. În acest sens există instituţii de asistenţă socială care pot oferi un viitor acestor copii, unele chiar sub patronajul Bisericii (ex.: Asociaţia Pro Vita, Valea Plopului - Pr. Nicolae Tănase ).
Foarte bine ai spus, prin avort "riști infertilitate și chiar moartea, deci mai bine (dai naştere şi…) dai copilul spre adopție. Îți asumi riscul propriei prostii. "
Şi mai este şi faptul menţionat de "ooleoo" mai sus, "o femeie care face avort nu isi va mai reveni niciodata 100% din punct de vedere psihologic."
-
anonim_4396 întreabă:
61 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
