Probabil stii deja raspunsul meu dar: nu exista probabilitate 0. Orice e posibil.
Decat sa teoretizam probabilistic despre "miracole" te informez ca am cunoscut unul pe cale empirica. Daca te increzi in empiric si mai ales in empiricul meu...
Inca ceva: miracolele nu sunt minuni irationale si ilogice care sfideaza legile fizicii. Ele sunt mai rationale ca "ratiunea pura". "Critica" pozitia mea dar eu asta cred.
Totul sta in suflet.Nimeni nu poate arunca de atatea ori cu zarul, caci sufletul este incercat incontinu.Singuru lucru magic care exista in lumea asta este puterea de a face bine.Ei bine raul este peste tot si in majoritatea cazurilor si miracolelor, raul{diavolul} are o contributie. Dumnezeu nu contribuie la miracole, de fapt el a lasat totul intr-o perfecta ordine. Domnul nu s-a bagat nici ca sa il salveze pe Iisus si a lasat totul sa se intample. Te increzi fara sa iti dai seama in diavoli si in cretinismu diavolesc.Esti ateu stiu. Diavolul nu exista dar tu pentru el existi.
Formul probabilitatii se bazeaza pe realitate nu pe ipoteze de acest gen.
Daca mergem pe modelul tau ipotetic, atunci probabilitatea ca o moneda sa pice cu pajura in sus nu este 1/2, pentru ca mai exista si probabilitatea ca moneda sa existe si sa nu existe si mai exista probabilitatea ca moneda si pice si cap si pajura in acelasi. Pe modelul tau nu putem aplica matematica nicaieri, nu putem spune ca 1+1=2 si atunci cade toata matematica, nu putem aplica nici-un domeniu al stiintei. Nu putem spune ca sistemul nervos transmite impulsuri la membre, pentru ca nu stim daca exista sau nu sistemul nervos. Nu putem spune daca E=mc2 pentru ca nu stim daca exista energie, masa si lumina. Nu putem face nimic, rezulta un haos. In acest haos tu acorzi probaabilitatea de a exista Lui Dumnezeu.
"nca ceva: miracolele nu sunt minuni irationale si ilogice care sfideaza legile fizicii. Ele sunt mai rationale ca "ratiunea pura"."
Dumnezeu poate actiona intr-un mod subtil, dar acelea nu sunt miracole, poate fi o simpla coincidenta.
Cand spui ratiunea pura probabil te referi la ratiunea divina, pentru ratiunea umana miracolele sunt lucruri ilogice, ori eu aicivorbesc din puctul de vedere al umanitatii, nu al unei entitati ca cuprinde tot cu ratiunea acesteia.
Tu spui ca orice este posibil, bun. Cand faci o asemenea afirmatie esti OBLIGAT sa stabilesti o egalitate intr obiecte, fiinte.
Poti spune ca lucrurile a caror existenta se poate demonstra empiric a iar cele a caror nu se poate, nu exista.
Poti spune ca lucrurile a caror existenta se poate demonstra empiric, iar cele a caror existenta nu se poate demonstra empiric exista.
Poti spune ca exista sanse de 50% ca orice obiect (vizibile si invizibile) sa existe si 50% sa nuexiste.
ASta e tot ce poti face, dar nu poti spune ca televizorul tau este mai real ca al meu. Nu ai cum. Poti spune ca AMBELE NU exista, ca AMBELE exista sau ca exista sanse sa existe si sa nu existe.
Nu poti spune ca rinocerul din camera mea este mai real deca t televizorul meu. Poti spune ca ambele exista ca ambele nu exista, sau ca exista sanse saexiste sa sa nu existe.
Deci cand spui ca orice este posibil stabilesti un grad de comparatie intr lucruri.
Dar tu oferi mai multe sanse de existenta Lui Dumnezeu decat a altor lucruri.
Tu nu spui ca Dumnezeu este la fel de real ca televizorul, la fel de ireal ca televizorul sau ca ambii/ambele pot existe, tu nu faci asta, tu spui ca exista sanse mai mari ca Dumnezeu sa existe.
Cum chiar tu ai spus ca nu ai pe ce sa te bazezi, totul este nesigur, pe ce te bazezi cand oferi un grad mai mare de realism Lui Dumnezeu decat Lui Mos Craciun?
Impart in capitole:
1. Spun ca totul e posibil dar cand vine vorba de practica facem abstrac de cateva chestiuni. Totusi trebuie mereu sa ramanem cu mintea deschisa si sa interogam totul.
2. Nu nu... ratiunea pura nu e ratiunea divina. Era doar o gluma la adresa faimoasei lucrari a lui Kant.
3. Da. Pot. Dar ideea e ca, ca sa scapi din variatile acestea ce duc nicaieri trebuie sa axiomatizezi (adica sa presupui adevarate) cateva notiuni chiar daca nu poti sa le dovedesti. Pe baza acestor axiome, folosind un sistem logic (daca vrei desigur!) ajungi la teorii si informatii mai complexe. Exemplu: eu presupun tot ce simt ca informatii reale. Eu presupun metoda inductiei, a silogismului, etc. reala. Deci obtin matematica si restul stiintei. Eu presupun ca Dumnezeu exista: deci obtin o baza pentru etica si un scop.
4. Da. Nu ma bazez nimic. Eu ofer un grad mai mare lui Dumnezeu decat lui Mos Craciun pentru ca vreau. Asta am ales eu sa cred. Fiecare om alege ceva in care sa creada, asta e libertatea umana. Din acest motiv nu trebuie sa i asuprim pe cei care gandesc diferit fata de noi, pentru ca au sanse egale (daca se poate vorbii despre sanse) sa aiba dreptate.
Nu stiu oare care a fost probabilitatea ca din nimic cea fost la inceput in univers protoni si electroni sa iesim noi oameni fiinte pe care dumnezeu ne caracterizeaza perfect.sunteti orbi voi atei din cauza ca aveti ratiunea cu virgula
Nu chiar. Adica de unde sti tu ca e mai bine sa credem in nimic decat sa credem in ceva? Sau daca e posibil sa crezi in nimic? Caci si daca spui ca crezi in nimic deja crezi in "nimic" care e diferit de nimicul real, fiind doar o idee abstracta dar totusi fiind ceva.
Eu haosul il controlez cu ideea de Dumnezeu. Acesta fiind absolut ce face el e obiectiv. Altii apcepta haosul devenind nihilisti, altii se sinucid, altii considera teoria mea o "interesanta ideologie dar departe de adevar". Eu cred ca acest haos este rezultatul limitarii noastre.
"Adica de unde sti tu ca e mai bine sa credem in nimic decat sa credem in ceva?"
Daca fiecare crede in ce vrea atunci putem arunca toata stiinta si toti anii de cercetare la gunoi, inclusiv matematica. Eu cred ca Pamantul e plat de exemplu, tu nu poti sa dovedesti ca nu este asa, decat empiric.
Eu pot sa cred ca stelele nu se formeaza prin colaps gravitational si exista. Si multe alte ineptii. Daca fiecare crede in ce vrea, atunci care mai este rolul stintei?
2+2nu este egal cu 4. De unde stii ca nu da 5? Din moment ce in univers 0 poate sa fie orice numar cum chiar tu ai spus, dar diferit, ai spus ca orice este posibil, asta inseamna ca din nimic poate sa apara un rinocer. Ori rinocerul este format din foarte multi atomi deic asta inseamna ca 0 atomi pote insemna 1000 de atomi deci 0=1000. tot asa 1000 poate insemna 0. Deci matematica nu e buna de nimic, fiecare crede ce vrea. eu pot sa cred ca 0=1 tu poti sa crezi ca este egal cu 2.
"Sau daca e posibil sa crezi in nimic?"
Formulezi intrebarea invers si din cauza aceasta apare si confuzia.
Eu nu cred in nimic, eu nu cred nimic.
"Caci si daca spui ca crezi in nimic deja crezi in "nimic" care e diferit de nimicul real"
Nimicul este diferit de nimicul real? Ce este nimicul real. Din moment ce din nimic poate sa apara o vaca, o maimuta un cangur, atunci ce este nimicul, din moment ce orice este posibil nu exista un nimic.
Eu nu cred in nimicul inexistent din natura eu nu cred nimic.
A crede in nimic presupune a crede i nceva si nu este echivalent cu a nu crede nimic.
Mai incet putin. Uite care e treaba:
Un om poate sa nu creda in matematica. Dar si eu pot sa cred ca acel om este prost pentru ca nu crede in matematica. Daca un om crede ca poate sa arunce toata stiinta la gunoi e problema lui. Eu nu cred asta.
"Eu cred ca Pamantul e plat de exemplu, tu nu poti sa dovedesti ca nu este asa, decat empiric." Eu nu poat sa dovedesc ca nu este asa, nici empric. Dar daca doi oameni x si y cred in empiric dar x crede ca pamantul e plat iar y ca pamantul e rotund asta inseamna ca x e un dobitoc.
Eu nu vreau sa fac lumea sa pice intr un haos total. Vreau doar ca lumea sa inteleaga ca nu exista informatie absoluta decat daca o presupui tu absoluta (cum presupun eu existenta lui Dumnezeu). Oricum majoritatea oamenilor presupun aceleasi lucruri ca fiind adevarate (existenta logicii, realitatea emprica, etc.) iar daca convenim in realitatea acestor lucruri putem vorbii in pace si intelegere. Dar sa scapam de acel dogmatis prostesc: felul 1 se mananca inainte de felul 2, trebuie sa te imbraci la costum la nunta, democratia e super buna, daca citesti Ion si Morometii esti destept, gusturile nu se discuta, etc.
Din moment ce poti crede in ce vrei la ce mai foloseste stiinta? Ea face niste afirmatii,dar tu spui ca eu pot sa cred in ce vreau. De ce sa nu credem in ce este, in empiric. Dacaelimini empiricul, automat limini stiinta, pentru ca toate afirmatiile stiintei se bazeaza pe empiric.
De la empiric a plecat stiinta, toate bazele ei, tot ce afirma au ca baza niste axiome, tu spui ca orice este posibil si distrugi bazele pe care s- a cladit stiinta, cum mai pote ea rezista daca nu are o baza solida?
"Eu nu poat sa dovedesc ca nu este asa, nici empric." Ba poti sa dovedesti empiric, prin metoda folosita de galileo galilei sau chiar poti sa te urci intr-un satelit si sa inconjori Pamantul observand ca e rotund.
"Dar daca doi oameni x si y cred in empiric..." Si daca respectivul spune ca el nu crede in empiric, gata? S-a rezolvat problema? Ru pot face orice afirmatii iar la sfarsit spun ca nu cred in empiric si nu mai sunt nevoit sa dovedesc nimic. Pot spune ca Mos Craciun exista si sa fac 7 miliarde de parinti idioti si mincinosi pentru ca le spun copiilor ca Mos Craciun nu exista, iar la sfarsit sa adaug ca nu cred in empiric si gata, nu mai trebuie sa-mi sustin afirmatia cu nimic?
"u nu vreau sa fac lumea sa pice intr un haos total."
"Fiecare crede in ce vrea."
Daca fiecare ar crede in ce vrea, pe motiv ca nimic nu poate fi dovedit, atunci ar fi un haos.
Invatamantul este o cretinitate daca ce spui este adevarat, pentru ca face afirmatii neadevarate invatand copii lucruri exacte. De ce profesori spun ca maimuta este mamifer? Este eronat, eu spun ca nu stim daca maimuta exista sau nu, deci nu putem stii daca este mamifer sau nu. La bac notele ar trebui sa fie de 10 toate sa spune mca la bac ai o intrebare despre rinichi. Unde se gasesc rinichii. Tu poti raspunde ca rinichii nu exista. "Eu nu cred ca rinichii exista si voi nu puteti demonstra decat empiric ca exista,iar empiricul nueste absolut, deci afirmatia dumneaavoastra nu este cu nimic mai adevarata decat afirmatia mea, fiecare crede ce vrea."
La centrul CERN, eu pot sa vin si sa afimr ca bosonul Higgs nu exista, asa cred eu.
Pot afirma ca lumina nu exista si este doar o perceptie gresita a realitatii, asa cum exista droguri ce creeaza iluzia de lumina.
Si din moment ce fiecare poate afirma ce vrea, toata ierarhia se prabuseste, civilizatia moderna cade intr-un haos total in care nu exista nimic sigur.
Daca omori pe cineva este ceva rau? Dar ce este raul, ce este justitia, ce este omul, ce este moartea?
Orice este posibil = haos total.
"...nu mai trebuie sa-mi sustin afirmatia cu nimic?"
Ba da: cu un certificat de la medic care sa arate ca esti intreg la minte sau cu o lucrare de 200 de pagini prin care sa "demonstrezi" ceea ce spui. Aici a "demonstra" are sensul de a arata de ce e mai bine cum spui tu. Caci daca nu crezi in empiric probabil crezi in logica?!
Nu uita: si eu cred in empiric numai ca nu cred in extremismul lui (cum face Hume si Locke). Sa nu mai vorbesc de stiinta pentru care ii multumesc lui Dumnezeu ca ne a dat posibilitatea de a percepe si cunoaste lumea.
Iar te contrazici. "au cu o lucrare de 200 de pagini prin care sa "demonstrezi" ceea ce spui."
Cand te-am intrebat de ce spui ca Dumnezeu exista (De ce e mai bine asa?) ai spus ca orice este posibil si fiecare crede in ce vrea, cu alte cuvinte ai spus canu esti nevoit sa "demonstrezi" existenta Lui Dumnezeu. Acum spui ca trebuie sa demonstram existenta.
Din moment ce logica umana este una limitata cum pot eu sa cred in ea?
"Aici a "demonstra" are sensul de a arata de ce e mai bine cum spui tu. Caci daca nu crezi in empiric probabil crezi in logica?! "
Deci daca nu poti demonstra empiric poti demonstra logic.
"Din moment ce logica umana este una limitata cum pot eu sa cred in ea? "
Asa e! De aceea eu ma incred in logic lui Dumnezeu oricat de ilogica mi s ar parea.
Ce vreau eu sa spun este ca ce spui tu nu este adevarat. Daca nu pot demonstra inexistenta rinocerului din camera mea asta nu-l face mai real.
"Fiecare crede in ce vrea." Poate aceasta regula merge intr-un ospiciu,dar in viata normala nu se aplica, empiricul nu este absolut e adevarat, dar asta nu-l face neadevarat.
Poate perceptia asupra realitatii este putin eronata, culorile nu exista, gravitatia nu este ceea ce pare, dar putin eronat nu inseamna neadevarat.
Este absurd sa mergem pe varianta Matrix, aceste subiecte tin mai mult de domeniul Sf, decat de realitate.
Faptul ca nu putem explica gravitatia nu face gravitatia inexistenta.
Nimic nu este 100% sigur, nu sunt 100% de existenta realitatii, dar sunt in proportie de 99%, iar acel 1% este negljabil.
Am un monitor pe care vad imagini, culorile pe care le percep nu exista, nici imaginea pe care o vad, fiind foar reflexia luminii asupra atomilor, dar forma, acel ceva este, exista si dovada e ca nu sunt singurul care vede asta.
Fie si acei oameni care vad realitatea asa cum o vad eu sunt tot o inchipuire fie eu vad corect realitatea.
Corect in proportie de 80%.
ArianaHuston întreabă: