Pai, de cand trebuie sa faci o fapta buna ca sa fii rasplatit?
Faci o fapta buna ca sa te simti om, ca te face fericit cand faci pe cineva fericit, nu pentru o rasplata.
Mie imi este de ajuns ca am ajutat cat am putut pe oricine, asta ma face sa ma simt om si fericit, nu am nevoie de launde sau de o rasplata anume. Asta inseamna sa fi om, sa ajuti pe oricine, indiferent de specie, sex, religie, daca stii ca poti sa ajuti.
Sunt ateu, si asta nu ma influenteaza sa fac o fapta buna cand chiar pot, nu am nevoie de rasplata de la cineva, fie si de la Dumnezeu, singura rasplata pe care o am, e fericirea persoanei sau fiintei respective, asta e singura rasplata si doar pe asta o doresc.
Pai asta-i ca ateii nu prea o fac iar daca totusi o fac atunci pentru ochii lumii...
Nu cred că ai nevoie de motiv pentru a fi bun! Dar ca să-ţi dau un posibil răspuns din empatie!
Credinciosii fac troc cu Dumnezeu, faptele bune sunt pentru a fi primiti in rai si asta inseamna ca e o fapta conditionata si nu una a liberei constinte ca in cazul ateului.
Lucruri bune faci pentru ca asa iti dicteaza constiinta, nu pentru a obtine ceva.
1. Nu cred ca ateii nu fac lucruri bune, cred ca este doar o imagine prost-formată a lumii, deoarece toti sunt oameni, nu poate fi cineva mai om decât altul
2. Tu cumva mă urmărești?
O sa îmi citeasca bietii oameni întrebare si numa ne-a vedea cum ne prostim
Să mori tu... Ateii fac fapte bune tocmai pentru că pe chestia asta e condusă societatea, e natura umană, dar creștinii se așteaptă să fie primiți în rai dacă fac fapte bune.
Care credinciosii? o fac din interes sa ajunga in rai pe cand un ateu o face din faptul ca scopul nostru este sa fim umani uni cu alti
Trebuie sa faci lucruri bune dintr-o pornire launtrica, nu ca sa obtii anumite beneficii.
Nu e nevoie o recompensa pentru a face un lucru bun, insasi actul in sine este indeajuns.
Pentru ca ii ajut pe altii, pentru ca ma simt bine vazand oameni fericiti. De aia.
kaynmaincallme întreabă: