Hadesule? taurul, are in nas veriga de legatura? sau cum ii spui? boul si taurul sant rude? dar mustangul, armasarul si calul? dar noatenul al cui veriga de legatura este? turtureaua si gugustiucul, e totuna cu porunghelul salbatic? dar tutturiga? cum esplici tu astea toate? si cui? dar de ce?
In religie se spune ca Dumnezeu a creat lumea in 6 zile si in a 7-a s-a odihnit, dupa cum sigur stii. Insa, cum iarasi probabil stii, aceste "zile" nu sunt masurate in aceleasi coordonate temporare ca ale noastre, bineinteles. Deci, "zilele" pot fi echivalentul a miliarde de ani.
Cum as raspunde eu aceste intrebari? Poate printr-o alta intrebare: De ce tocmai planeta asta? Sa tina doar de haosul Universului sau mai intervine si altceva? Eu cred ca Dumnezeu exista, ca el a creat lumea, insa nu in modul in care geneza este descrisa in Biblie. Poate el doar a permis aceste schimbari, aceste evolutii. Sunt convinsa ca exista, avand in vedere ca si in stiinta se vorbeste de aceasta energie imensa care guverneaza in Univers.
Tu ce crezi? Nici eu nu am o imagine foarte clara asupra opiniilor mele, eu stiu doar ca exista. Stiu ca i-am simtit ajutorul in mai multe situatii si de atunci merg pe deviza "Crede si nu cerceta".
"Organele vestigiale zici? Toate asa zisele organe vestigiale au un rol bine definit!"
O afirmatie total eronata si nefondata. Iti dau un singur exemplu si probabil cel mai cunoscut, ce rol au mainile, degetele la o balena?
Tiktaalik, care indică tranziția de la pești la tetrapode
Thrinaxodon, care indică tranziția de la reptile la mamifere
Ambulocetus, care indică tranziția de la mamifere terestre la cetacee (balene și delfini)
Archaeopteryx, care indică tranziția de la reptile la păsări
Las-o balta, ca a cazut de ceva timp teoria evolutiei...
Minti sau esti prost informat. A cazut pe motiv ca?
Ai o sursa in sprijinul acestei afirmatii dure? Ai o dovada ceva?
Asa e, a batut-o teoria creationista cu sutele de dovezi ale ei. (sarcasm).
Http://oenoanda.blogspot.ro/2010/06/cele-mai-frecvente-afirmatii-false.html
http://creve.wordpress.com/......n-manuale/
http://www.tpu.ro/......ntar-daca/
Mai sunt argumente, am auzit si eu de la adulti (nu copii ca si noi) ca a cazut teoria dar nu m-am interesat mai mult...
Pur si simplu am mai primit trei notificari de la Filosoficus, the2k si de la Mădă0611, deci...nu prea am avut cum sa ti le vad pe ale tale.
Nu neaparat miliarde de ani.
http://www.youtube.com/watch?v=zjlRNtxnlpM
mai bine foloseam o unitate mai mica de timp, nu?. Inca ceva: ce reiese din film? Nu prea am acum o ora la dispozitie sa urmaresc acum. Imi spui tu, te rog?
E tare tarziu acum si nu am timp sa stau la explicatii detaliate. Iti pun mai jos un articol care mie mi s-a parut interesant.
Au toate formele de viaţă un strămoş comun?
Darwin considera că toate formele de viaţă provin dintr-un strămoş comun. El a comparat istoria vieţii de pe pământ cu un arbore uriaş. Mai târziu, alţi cercetători au afirmat că „arborele vieţii" a fost la început doar un trunchi, alcătuit din primele celule simple. Acest trunchi s-a ramificat, rezultând noi specii; din acestea s-au format alte ramuri, sau familii de plante şi animale; apoi au apărut crenguţele, adică toate speciile din cadrul familiilor de plante şi animale existente în prezent. Dar oare aşa să se fi întâmplat?
Ce susţin mulţi oameni de ştiinţă? În opinia lor, dovezile fosile sprijină teoria originii comune a tuturor formelor de viaţă. De asemenea, susţin ei, din moment ce toate vieţuitoarele folosesc acelaşi „limbaj de programare", sau ADN, înseamnă că ele au evoluat dintr-un strămoş comun.
Ce spune Biblia? Potrivit relatării din Geneza, plantele, vieţuitoarele acvatice, animalele terestre şi păsările au fost create „după specia lor" (Geneza 1:12, 20–25). Această descriere nu exclude ideea de varietate în cadrul aceleiaşi „specii", dar arată clar că între „specii" există bariere bine stabilite. De asemenea, relatarea biblică despre creaţie lasă să se înţeleagă că fosilele unor noi tipuri de vieţuitoare ar trebui să demonstreze că acestea au venit în existenţă brusc, complet formate.
Ce arată dovezile? Sprijină ele teoria lui Darwin sau relatarea biblică? Ce au dezvăluit descoperirile din ultimii 150 de ani?
ARBORELE LUI DARWIN ESTE DOBORÂT
În ultimii ani, savanţii au reuşit să compare codurile genetice ale multor organisme unicelulare, precum şi pe cele ale plantelor şi ale animalelor. Ei au sperat că rezultatele aveau să confirme ipoteza lui Darwin referitoare la „arborele vieţii". Totuşi, nu s-a întâmplat aşa.
Ce au demonstrat cercetările? În 1999, biologul Malcolm Gordon a scris: „După cât se pare, viaţa are origini multiple; arborele universal al vieţii a avut mai multe rădăcini, nu doar una". Dar există dovezi că toate ramurile principale ale vieţii s-au dezvoltat dintr-un singur trunchi, aşa cum credea Darwin? Gordon a mai scris: „S-ar părea că versiunea clasică a teoriei descendenţei comune nu se aplică la regnuri, aşa cum sunt ele cunoscute în prezent. Probabil nu se aplică nici la multe dintre filumuri, sau chiar la niciunul, şi, posibil, nici la multe clase din cadrul unui filum".29
Şi descoperirile mai recente infirmă teoria lui Darwin referitoare la originea comună. De exemplu, iată ce se spunea în 2009 într-un articol din revista New Scientist, care cita cuvintele lui Eric Bapteste, om de ştiinţă evoluţionist: „Nu avem nicio dovadă că arborele vieţii ar fi adevărat".30 În acelaşi articol erau citate şi cuvintele biologului evoluţionist Michael Rose: „Arborele vieţii este îngropat în mod politicos, toţi ştim asta. Însă mai puţin acceptat este faptul că trebuie să abordăm biologia dintr-o cu totul altă perspectivă".31
CE DEZVĂLUIE DOVEZILE FOSILE?
Mulţi oameni de ştiinţă folosesc dovezile fosile ca argumente în favoarea ideii că toate formele de viaţă au o origine comună. De exemplu, spun ei, fosilele dovedesc că peştii au devenit amfibieni, iar reptilele, mamifere. Însă ce dezvăluie în realitate arhiva fosiliferă?
„Geologii din timpul lui Darwin, ca de altfel şi cei din zilele noastre, n-au găsit nicio dovadă că viaţa s-ar fi dezvoltat treptat, ci au descoperit doar câteva probe disparate şi irelevante", spune paleontologul evoluţionist David Raup. „Cu alte cuvinte, speciile apar brusc în lanţul evolutiv, pe parcursul existenţei lor nu prezintă deloc schimbări, sau cel mult schimbări minore, iar apoi dispar la fel de brusc din arhiva fosiliferă."32
Majoritatea fosilelor indică stabilitate în rândul vieţuitoarelor pe parcursul unor perioade lungi de timp. Dovezile nu arată că un tip de vieţuitoare ar fi evoluat dintr-un alt tip de vieţuitoare. Structurile anatomice distincte apar brusc în arhiva fosiliferă. Noile trăsături apar, de asemenea, brusc. De exemplu, liliecii care folosesc ecolocaţia nu au nicio legătură evidentă cu vreun strămoş primitiv.
De fapt, se pare că peste jumătate dintre principalele diviziuni ale regnului animal au apărut într-o perioadă relativ scurtă. Întrucât multe forme de viaţă noi şi distincte apar brusc în arhiva fosiliferă, paleontologii folosesc expresia „explozie cambriană" cu referire la această perioadă. Dar unde este plasată perioada cambriană pe axa timpului?
Considerând că estimările cercetătorilor sunt exacte, istoria pământului ar putea fi reprezentată pe axa timpului printr-un segment de lungimea unui teren de fotbal (1). La această scară, ar trebui să parcurgi şapte optimi de teren ca să ajungi la ceea ce paleontologii numesc perioada cambriană (2). În arhiva fosiliferă, principalele diviziuni ale regnului animal apar într-un interval scurt din această perioadă. Cât de scurt? Gândeşte-te că, în timp ce mergi pe terenul de fotbal, toate aceste vieţuitoare apar dintr-odată pe o distanţă mai mică de un pas!
Apariţia relativ bruscă a diferitelor forme de viaţă îi determină pe unii cercetători evoluţionişti să pună la îndoială versiunea clasică a teoriei lui Darwin. De exemplu, într-un interviu din 2008, biologul evoluţionist Stuart Newman a vorbit despre necesitatea elaborării unei noi teorii a evoluţiei, care să poată explica apariţia bruscă a noilor forme de viaţă. El a spus: „Mecanismul darwinist folosit pentru explicarea tuturor schimbărilor evolutive va fi considerat, cred eu, doar unul dintre multe alte mecanisme, şi probabil nu cel mai important pentru înţelegerea macroevoluţiei, adică evoluţia modificărilor majore în structura anatomică".33
PROBLEME CU „DOVEZILE"
Însă ce se poate spune despre fosilele care par să arate că peştii au devenit amfibieni, iar reptilele, mamifere? Constituie ele dovezi incontestabile ale procesului evolutiv? La o examinare mai atentă, ies la iveală câteva probleme.
În primul rând, când sunt comparate vieţuitoare din secvenţa reptile–mamifere, dimensiunea lor este uneori reprezentată greşit în manuale. În realitate, ele nu sunt de aceeaşi mărime, ci unele sunt uriaşe, iar altele, mici.
În al doilea rând, o problemă şi mai mare este lipsa dovezilor care să ateste că acele vieţuitoare sunt oarecum înrudite. După părerea cercetătorilor, între specimenele plasate în aceste secvenţe există distanţe de milioane de ani. Referitor la aceste perioade lungi de timp, zoologul Henry Gee a spus: „Intervalele de timp care separă fosilele sunt atât de mari, încât nu putem afirma cu certitudine că a existat o legătură între ele prin strămoşi şi descendenţi".34
Referindu-se la fosilele de peşti şi de amfibieni, biologul Malcolm Gordon afirmă că acestea reprezintă doar o mică „mostră, probabil nereprezentativă, a biodiversităţii care a existat în cadrul acestor grupuri în vremurile acelea". El adaugă: „Nu putem şti în ce măsură au influenţat aceste organisme evoluţiile ulterioare, în cazul în care le-au influenţat, sau care au fost legăturile dintre ele".35
CE ARATĂ ÎN REALITATE „FILMUL"?
Într-un articol publicat în National Geographic în 2004, arhiva fosiliferă era asemănată cu un „film al evoluţiei, din care 999‰ din cadre au fost tăiate la montaj".36 Ce idee transmite această comparaţie?
Imaginează-ţi că ai găsit 100 de cadre ale unui film care avea iniţial 100 000 de cadre. Cum ţi-ai putea da seama care este subiectul filmului? Poate că în mintea ta ţi-ai creat deja un scenariu. Dar să presupunem că, din cele 100 de cadre, numai 5 ar putea fi aranjate în aşa fel încât să susţină subiectul ales de tine, iar celelalte 95 ar indica un fir narativ foarte diferit. Ar fi logic să afirmi că scenariul tău este corect bazându-te doar pe cele cinci cadre? Nu cumva ai aşezat acele cadre în ordinea respectivă doar pentru a-ţi susţine teoria? N-ar fi mai raţional să ţii seama şi de celelalte 95 de cadre înainte de a-ţi forma o părere?
Cum putem aplica acest exemplu la „filmul" evoluţiei? Deşi majoritatea fosilelor — cele 95 de cadre ale filmului — dovedesc că speciile nu suferă decât schimbări minore în timp, cercetătorii evoluţionişti au negat ani de zile lucrul acesta. De ce au trecut sub tăcere dovezi atât de importante? Autorul Richard Morris afirmă: „Se pare că paleontologii au adoptat ideea tradiţională despre schimbarea evolutivă treptată şi n-au renunţat la ea nici când au descoperit dovezi care arătau contrariul. Ei au încercat să interpreteze dovezile fosile prin prisma ideilor evoluţioniste deja acceptate".37
Dar ce se poate spune despre evoluţioniştii din prezent? De ce continuă ei să aranjeze fosilele într-o anumită ordine? Pentru că această ordine este indicată de majoritatea dovezilor fosile şi genetice? Sau, mai degrabă, pentru că aceasta este în armonie cu ideile evoluţioniste acceptate pe scară largă?
Tu ce crezi? Sprijină dovezile teoria lui Darwin sau relatarea biblică?
Nu cred ca interzis evolutia, cred ca de fapt evolutia este o parte importanta a unui eventual plan.
Ca Pamantul are maxim 10 000 de ani.
Hmm. nu stiu ce sa spun. stiam din multe surse ca Pamantul e. ceva mai vechi.
Nu ai de unde sa stii, nici un om nu a trait atunci, deci nu ai cum sa stii.
DeProfundis99 întreabă: