Daca Dumnezeu este bun, de ce exista atata rau in lume?
Aş vrea să răspund la întrebarea aceasta apelând la ce mi se îtâmplă mie, ca soră, în relaţia cu fratele meu mai mic. De multe ori e bine să raportăm relaţia noastră cu Dumnezeu la relaţia noastră cu părinţii, sau frații pentru a inţelege mai uşor ce ni se întâmplă. Astfel întrebarea din titlu raportată la relaţia mea cu fratele meu ar suna aşa: "Dacă eu ca soră exist, atunci de ce fratele meu greşeşte?" Dacă el greşeşte asta nu înseamnă că eu vreau să greşească, sau că eu nu exist, ci doar că vreau ca el să inveţe să facă binele de bună voie.
La fel este şi in relaţia noastră cu Dumnezeu. El vrea ca noi să facem numai lucruri bune, şi ne dă ajutorul Lui pentru asta, dar nu ne poate constrânge, pentru că altfel ne-ar anula pe noi ca persoane, ne-ar transforma în nişte roboţei care răspund la comenzi, sau în nişte sclavi care fac binele forţat şi nu din propria conştiinţă. Dar trebuie să facem o precizare clară: Dumnezeu permite ca noi să suferim parţial şi nu aşa cum păcatele noastre ar fi trebuit să aibă efect asupra noastră. Pe de o parte ne dăm seama de ce Dumnezeu acceptă suferinţa în lume, dar pe de altă parte nu înţelegem tot planul Lui.
Fără îndoială Dumnezeu are un plan. Dacă Dumnezeu trebuie să oprească răul din lume atunci El trebuie să pună capăt la tot răul. Asta înseamnă că ucigaşul trebuie oprit să omoare iar hoţul trebuie oprit să fure. Dar răul porneste in primul rand din gând şi atunci ar înseamna ca Dumnezeu să ne oprească să şi gândim cu păcat. Astfel pentru ca Dumnezeu să oprească răul şi suferinţa înseamnă ca El să elimine abilitatea oamenilor de a alege şi de a face ceea ce vor. Deci dacă Dumnezeu ar opri tot răul, am mai fi noi liberi?
Dumnezeu acceptă ca răul să se-ntâmple din motive pe care parţial le ştim şi pe de altă parte nu le intelegem deplin.
El se foloseşte de suferinţă ca să-i înveţe şi să-i disciplineze pe oameni.
Dăcă Dumnezeu ar alege să nu mai existe suferinţă în lume, atunci ar elimina puterea oamenilor de a alege conform voii şi firii lor, şi astfel iar degrada sau minimaliza, neavând încredere în ei că la un moment dat vor putea face singuri binele.
El permite suferinţa pentru a putea împiedica suferinţe viitoare şi mai mari.
Suferinţa e o consecinţă a păcatului iar păcatul este o alegere a voii noastre libere.
Suferinţa acţionează ca un avertisment pentru cei care vor să mai facă rău în viitor.
Suferinţa provenită din faptele noastre rele arată cât de bune sunt poruncile lui Dumnezeu, daca le respectam.
Suferinţa ne dezlipeşte de trup şi ne ridică cu mintea la Dumnezeu. Ne aminteşte că suntem la fel de materiali ca lumea creată şi la fel de duhovniceşti ca Dumnezeu Cel necreat.
Suferinţa ne aduce aminte de moarte, moartea de împărăţia cerurilor, împărăţia cerurilor de păcatele noastre, iar păcatele ne îndeamnă la pocăinţă, şi pocăinţa ne-ndeamnă la schimbare şi la fapte bune.
Suferinţa ne aduce aminte că singuri nu putem face nimic ci numai împreună cu ceilalţi şi cu Dumnezeu.
Voi ce ati mai avea de adaugat, sau care este parerea voastra?

Dar daca este rau!? Poate totusi este doar indiferent!?

Deci ai un fratior mai mic.
Dragut.

mersi

In niciun caz nu este indiferent

In Marea LUI Bunatate: iti deschide ochii mintii si ai sufletului ca sa Constientizezi ca EL este foarte rau si chiar indiferent, daca pe tine sau pe altii nu-i intereseaza sa puna in practica cele 10 porunci date lui Moise, ca sa le dea spre invatare oamenilor.

Pe ce te bazezi cand spui ca e rau si/sau indiferent?

Ma bazez pe ADEVAR! Tusa-mi dai un exemplu de mama intreaga la minte, buna crestina care ii multumeste lui Dumnezeu ca i-a luat copilul!

Părerea mea:
E că sună cam sec, Dumnezeu nu oprește un pedofil că nu vrea să îi strice libertatea, dar cum rămâne cu libera voință a copilului abuzat el nu vrea să fie violat.
E ca și cum fratele tău ar fi violat și tu nu ai interveni zicând: "Eh violatorul are liber arbitru și trebuie să se exprime."
A doua tâmpenie pe listă e și mai mare zici că, ca Dumnezeu să oprească răul e necesar să ne oprească capacitatea de-a gândi că însăși asta e rea, dar Dumnezeu e bun și d'aia lasă răul să existe, că dacă răul n-ar exista noi am fi sclavi fără minte. Cum sunt asta?
Păi silogistic sună așa că faptul câ gândesc e un rău moral în sine pentru că am potențialul de-a deveni criminal, de aici vine două tipuri de raționamente:
ori dumnezeul tău e rău pentru că permite răul ca o necesitate, ori e complet dar foarte incompetent, acum tu alegi care variantă e corectă din raționamentul tău copilor și idiot.

Un ierarh și părinte al zilelor noastre a fost întrebat, în cadrul unei conferințe cu preoții de spitale, despre „cum și ce să zicem unei mame care tocmai și-a pierdut copilul?". Părintele, după clipe bune de gândire a răspuns: „Nu zice nimic… Taci și te roagă… Căci tu, chiar și preot fiind, nu ai inimă de mamă!".
În cazul femeilor cărora le-a murit copilul inima lor rămâne frântă pentru totdeauna, însă îngerașul plecat în împărăția lui Dumnezeu își face lucrarea deplină. În majoritatea cazurilor, familia care a pierdut un prunc a dobândit altceva. Nu în sensul nostru lumesc, material, ci în logica Împărăției lui Dumnezeu. Se schimbă ceva în acești oameni, ei ajung să gândească totul într-o altă perspectivă. Pe scurt, devin părinți de îngeri.
Este greu să fii mamă și tată astăzi, dar nici măcar nu putem gândi cum este să fii mamă și tată de înger! O astfel de mamă este minunată!

Gresesti, ma rog. Aceasts este opinia ta, opinia unei viziuni care nu poate vedea peste aparente si nu poate accepta ca El exista si este bun. Din mai multe motive... enumerate intr-o postare anterioara

N-am citit tot, mi-e lene ca stiu raspunsul

"Aş vrea să răspund la întrebarea aceasta apelând la ce mi se îtâmplă mie, ca soră, în relaţia cu fratele meu mai mic." Pai stai asa... ori vorbim de Dumnezeu Cel bun/rau ori de tine si/sau frate-tu cel bun/rau?

Pentru ca nu ai citit tot, nu ai inteles era o analogie, o comparatie ca sa se inteleaga mai usor relatia omului cu Dumnezeu

Nu de alta, dar El nu este bun sau rau, el este Absolut, Ideal. Noi spunem ca este bun pentru ca invataturile si planurile Sale sunt spre ajutorul nostru insa este spre folosul universal.

"El vrea ca noi să facem numai lucruri bune, şi ne dă ajutorul Lui pentru asta, dar nu ne poate constrânge, pentru că altfel ne-ar anula pe noi ca persoane, ne-ar transforma în nişte roboţei care răspund la comenzi, sau în nişte sclavi care fac binele forţat şi nu din propria conştiinţă." De ce ne vrea asa? De ce i-a lasat pe Adam si Eva sa manance din mar?

Suferința ne face viața de rahat, mai pe scurt.
Și tu nu știi ce e "suferința", ținând cont de ce spui.
Spui că Dumnezeu ar trebui să înlăture liberul arbitru, ca să scape lumea de rău.Pentru că totul pornește de la gând.Ai parțială dreptate. Logica ta se aplică vinovaților.Previi efectele înlăturând cauza.Dar nevinovații? Ei nu au avut gânduri "murdare", ei nu au greșit cu nimic, dar sunt obligați să sufere.
Nimeni nu e cu adevărat liber, independent de existența lui Dumnezeu.Libertatea înseamnă să acționezi când vrei,cum vrei,asupra cui vrei,să nu îți fie teamă să o faci. Dumnezeu nu ne oferă o deplină libertate, de unde și expresia "frică de Dumnezeu".Fie că e de legi, de societate, de autorități sau de Dumnezeu, frica se opune libertății.

Le-a lasat intreaga imparatie, aceea era singura restrictie. Le-a spus sa nu mananca...ce voiai mai mult, sa vina sa le dea una dupa ceafa sau peste mana?
E absurd.

Stiu ce este suferinte, poate mai mult ca unii atei.Nu stau sa-mi expun aici trauma vietii
Si cu toate astea, Dumnezeu mi-a fost prijin. Inca imi este! Problemele s-au rezolvat si viata mea e din ce in ce mai ok.

"Nu stau sa-mi expun aici trauma vietii"
Ai făcut-o deja. Puteai doar să te rezumi la "nu știi tu prin câte am trecut".
În rest, nu prea are legătură cu ce am spus eu.

Dar nu i-a lasat pe Adam si Eva sa manance, ci sarpele i-a spus Evei sa manance, si Eva i-a spus lui Adam sa manance si el.

Esti ruda cu Steregoi?
El avea obiceiul sa puna intrebari si sa-si raspunda singur.

Greșesc? Ce alte concluzi se pot trage din bazaconiile pronunțate de tine. Ți-am și explicat de ce analogie e de tot rahatul dar n-ai decât să o ți pe a ta nu încălzește cu nimic faptul că rămâi ignorantă.

Dumnezeu nu distinge binele de rãu ci coexistã cu ele si Biblia este doar o dualitate automat ce ai creat un bine este pacat deoarece s-a creat un rãu.
Fratele tãu nu are aceasta abilitate de a sti ce e bine sau rãu, tu il inveti dar daca folosesti emotii negative asupra lui automat devi persoana rea in cauzã, Nu fratiorul tau. Asa ca oferã-i dragostea ta, iubesteti aproape le chiar daca consideri ca greseste, intatã-l dar daruieste armonie sufleteascã nu considera ca este rãu ce face.

Nu, putea planta acel copac intr-un loc imposibil de ajuns de catre ei. Putea pune un inger paznic, putea face multe lucruri sa-i impiedice pe Adam si Eva sa manance din acel pom, insa nu a facut-o pentru ca stia ce urmeaza a se intampla. Deci, de ce?
De ce vrea Dumnezeu sa fim slabi(mici, etc.; vezi Matei 11:11) si cu alegeri libere?

Asta nu inseamna ca Dumnezeu nu putea impiedica posibilitatea lui Adam si al Evei de a ajunge la mar.

Analogia este foarte buna. Faptul ca tu nu o intelegi, este partea a doua

Jessus...o tii pe a ta. Le-a spus sa nu o faca! Ei au incalcat "sfatul parintesc". Ce voiai sa faca? Era si o incercare, asa am dovedit cat de slabi si usor influentabili suntem. Aveam totul la nas, tot! Nu ne am multumit cu tot, ca niste lacomi am vrut fix amaratul ala de mar pentru ca era interzis. Nu ti se pare normal ca din moment ce cineva iti spune o chestie, iar tu faci fix opusul...sa se supere acel cineva? De ce sa ii opreasca? Asa nu ar mai actiuna si gandi ei, nu sta Dumnezeu la c*urul nostru sa ne dea dupa ceafa cand actionam ca prostii. Esti prost? Tragi foloasele prostiei.

Aceasta este o intrebare destul de dificila, avand in vedere faptul ca noi nu putem intelege multe, Dumnezeu fiind infinit iar noi limitati(chit ca vreti sa acceptati sau nu acest lucru, asta e realitatea), noi nu vedem si intelegem lucrurile asa cum le vede si intelege Dumnezeu, ceea ce stim despre Dumnezeu, El ne-a dezvaluit pentru ca noi sa putem intelege partial(cu gandirea noastra) lucrurile. Dumnezeu cand ne-a creat, El a vrut ca noi sa fim liberi. Libertatea este un lucru bun, dar daca oamenii sunt liberi inseamna ca acestia nu pot fi fortati sa asculte de Dumnezeu, pentru ca libertatea fara alegere este imposibila. Dumnezeu nu a dorit roboti, ci El a vrut oameni adevarati, care sa-L iubeasca neconditionat, El putea sa ne creeze roboti, si sa-L slujim conditionat, neavand libertate de alegere si nefacand lucrul acesta din dragoste, dar care mai era sensul? De exemplu, dc unii oameni prefera cainii reali si nu cainii roboti? Deoarece acestia pot fi programati sa faca aceleasi lucruri pe care un caine normal le poate face, deci care ar fi diferenta, nu ar fi dragostea diferenta? Adam si Eva au fost inzestrati cu o putere minunata a abuzului de libera alegere, abuzand de libertate, consecintele tragice ale alegerii lor rele, si ale alegerilor noastre rele se inmultesc in intreaga lume. Dumnezeu este raspunzator de faptul libertatii, dar oamenii sunt responsabili pentru actiunile lor de libertate. Dumnezeu mai foloseste raul pentru a face binele, un exemplu bun ar fi Iosif(daca ati citit, de la Geneza 37 incepe), Iosif spune in Geneza 50:20 "Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume să scape viaţa unui popor în mare număr.", omul nu-L poate intelege pe Dumnezeu, dar acesta poate avea incredere in El, deoarece Dumnezeu stie mai bine ca oricine, ce este bine pentru cineva si cum sa actioneze. Dar sa nu uitam cel mai important lucru, acela ca, insusi Dumnezeu, a luat corp omenesc, a venit in lume, si a suferit rautatile oamenilor. El a fost, batjocorit,umilit, batut, scuipat, biciuit si a indurat lucruri pe care niciun om nu le poate indura, in cele din urma fiind atarnat intre cer si pamant pe o cruce la moarte, si lucrul acesta l-a facut din dragoste pentru noi, pentru ca noi sa putem fi iertati de pacatele savarsite impotriva Lui, si sa fim mantuiti. Dar, trebuie sa stim ca Dumnezeu, va pune capat suferintei si raului, pentru totdeauna, pentru ca El ne iubeste atat de mult incat a luat viata ca sa si-o dea pentru noi.

Damn...imi cautam creierul pe google dupa ce am citit asta nice try fetita powerpuff!

Dumnezeul tau s-a laudat acum 3000 de ani ca va pune capat raului si culmea a zis atunci ca se va intampla si curand. Din ce spui tu ar reiese ca Dumnezeu si-a schimbat planul. Cat despre suferinta nu e deloc corect ca unii sa sufere mult si pe perioade lungi si altii doar asa cate un pic. Tu insusi nu cred ca ai suferit prea mult in aceasta viata asa ca cum poti sa spui ca oamenii se indreapta prin suferinta? Nu e deloc asa. Suferinta te face mai rau in interior.

Depinde cat de puternic esti si cata incredere in cel de sus ai. Cum am mai zis, am avut suferintele mele. Pe care nu le doresc nimanui. Dar nu m au facut sa imi plac fata de la cer. Dumnezeu ii da omului cat poate duce. Cei care sufera mult si pe perioade lungi, cu siguranta au un loc in Rai asigurat. Nimic din ce se intampla pe pamant nu ramane nerasplatit/nepedepsit