De ce alegeți să fiți creștini, să vă puneți toată încrederea în Dumnezeu?

Încep eu: sunt oameni ce suferă cu adevărat, nu datorită creditelor la bancă sau că au acnee, ci mă refer la cei răpiți, bolnavi grav sau maltratați de părinți la care nu pot ajunge fie și dacă sunt boss-ul poliției sau doctor. Lumea aceasta este rea din rădăcină și vreau să ajung în acel loc pregătit de Cel ce a fost mai batjocorit și mai bătut ca oricine altul dar nu a întors o vorbă de ocară ci a spus "Tată, iartă-i căci nu știu ce fac" deși avea puterea și dreptul de a-i eradica.
Vreau să ajung în acel loc unde sunt numai sfinții lui Dumnezeu și Dumnezeu însuși, unde neprihănirea este absolut normală și orice ființă vie este un izvor de bunătate.
Îl aleg pe Dumnezeu pentru că am încredere că este drept și va face dreptate celor la care nu pot ajunge sau la care nu a ajuns nimeni.

Ai grijă că ceea ce spui și îți dorești tu este de sorginte gnostică. Lumea nu e rea din rădăcini, ci e pervertită. Suferința a fost aleasă de om, deoarece în confort omul uită de tot și se face pe sine Dumnezeu. Aurul devine valoros după ce este topit în foc și curățat de impurități. Așa și omul se curăță de păcate prin suferință. Locul acela unde vrei să ajungi este Împărăția cerurilor, dar ca să ajungi acolo trebuie sa fii aur curat. Adică să treci prin suferințele de aici pentru a scapa de păcate.

În perspectiva ta omenirea este aurul ce a trecut prin procesele de purificare, iar în perspectiva mea omenirea este aurul așa cum se scoate din pământ. Avem o contradicție și numai una poate fi adevărată.
Argumentul meu este legat de ce a făcut Adam.
Este adevărat că Dumnezeu l-a făcut pe Adam perfect, însă acesta s-a vândut Satanei, răului, prin ascultarea diavolului și respingerea poruncii directe a lui Dumnezeu. De atunci omul din Adam este rău, vândut Satanei, de aceea a trebuit să vină însuși Dumnezeu pentru a răscumpăra omul(repet, răscumpăra). De atunci omul din Adam este păcătos(rău din rădăcină) și omul din Hristos este curățit, sfințit(iar dacă este curățit nu înseamnă că era bun, ci rău, altfel nu mai trebuia să fie curățit).
Prin rădăcină mă refer, evident, la sursa educației adică anturajul.

Auzi prietene, dar tu crezi ca zeul tau e mai bun?

- Zeul tau care nu are nicio mila si nu are niciun plan de salvare a copiilor rapiti pentru prostitutie?, stii ce urata e viata sa nu fii liber, sa stai mereu sa servesti intereselor unui individ?
- Unde a fost zeul tau cand sute de mii de evrei din poporul ales, erau ucisi pe capete doar din vina de a fi evrei?
- Daca ma iei cu liberul arbitru, atunci de ce zeu tau ii pedepseste pe cei care nu pot respecta tot timpul sarbatorile lui?
- De ce zeul tau cere ca oamenii sa se chinuie inzecit doar pentru a fi placuti lui?
- De ce zeul tau le da copii unora care nu merita, care isi bat joc de ei si ii omoara si celorlalti care poate nu au fost pe placul lui, nu?

Du-te la persoanele ce au fost răpite din copilărie și da-te spre prostituție. Întreabă-le mai întâi dacă ele cred de viața de apoi(ține minte pe cele care spun "nu"). Apoi întreabă-le în cazul în care timpul ar putea fi dat înapoi, ar vrea să oprească sarcina lor, să nu fi existat? Dacă spune cineva "da", întreabă-le cum de nu s-au sinucis până acum.

Făcând un astfel de studiu vei ajunge la concluzia că viața este mai importantă decât ce au pățit, iar viața este dată de Dumnezeu.
Că nu vrei tu să crezi în Dumnezeu și în ce poate El să-ți ofere în viața de apoi și în viața asta dacă-L asculți nu este nici problema lor, nici a mea, nici a Lui, ci a ta...

Astea sunt niste aberatii tampite, cunosc cazuri de copii cuminti care au fost rapiti de langa parintii lor. Pana la urma fiecare are dreptul sa faca ce vrea cu viata lui, daca dumnezeul vostru recurge la asemenea fapte doar pentru ca e suparat pe anumiti copii pe care pretine ca-i iubeste, inseamna ca vrajeala aia ca d-zeu inseamna iubire sau ca respecta liberul arbitru e absolut o vrajeala

Dacă le cunoști, du-te și întreabă.