Asta e parerea si problema lor. Ce credinta e mai bine placuta lui Dumnezeu? Credinta omului care nu stie altceva si crede pentru ca atat stie? Sau cea a omului citit, care cerceteaza si cunoaste si totusi are puterea sa admita ca exista ceva mai presus decat el, ca nu el e creatorul si cel care ordoneaza si asigura mersul lucruilor? Cu siguranta Dumnezeu nu ne vrea prosti, ignoranti, nestiutori si habotnici. Dumezeu vrea ca oamenii Lui sa fie constienti de tot ce li se intampla, sa cunoasca lumea din jur si sa aiba cunostinta si din alte domenii, nu doar teologie. Asa ca cei care au senzatia ca cei credinciosi, crestinii sunt sclavi, nestiutori, prosti si inculti, se inseala. Daca noi alegem sa credem, consider ca trebuie sa ne fie respectat acest drept, pentru ca noi nu cerem socoteala ateilor pentru necredinta lor. Sunt convinsa ca si intre atei sunt oameni inculti, ca si intre cresini, sunt convinsa si ca exisa crestini care trag la raspundere pe atei pentru necredinta lor, asa cum sunt si atei care ne tot fac in fel si chip pentru ca avem credinta putina, multa, cata e. Deci, dragilor, sa nu generalizam. Pentru ca si daca spunem ca scotienii sunt zagarciti (apropo de bancurile facute pe seama lor) si exista macar un scotian care nu e zgarcit, am jignit ingrozitor un om, sau daca spunem ca blondele sunt proaste si exista macar o blonda inteligenta, la fel, am jignit gratuit o persoana. Generalizarea nu e buna in cazuri ca acestea. Sunt chestii subiective si e bine sa ne spunem parerea, dar fara a generaliza.
Spre deosebire de ceilalţi oameni, tu poate chiar te tragi din maimuţe, ai un coeficient de inteligenţă aproape comparabil cu al unui gibon. Mi-e jenă ca îmi împart specia cu asemenea specimene. Cred că până şi magnificul tău zeu se zgârie pe ochi când te vede, implicit se sparge de râs! Pe scurt, eşti foarte redus mintal (prost)!
CracanelTrasPrintrunInel întreabă: