Dumnezeu este Calea, Adevarul si Viata.
Exista ''un Domn, o credinta, un botez'' ( Efeseni 6, 7)
Pentru ca oricine care crede in El va avea viata vesnica. El nu cere decat sa credem, nimeni nu il poate vedea intr-o forma umana (ceea ce tine de domeniul natural - de limitele mintii umane) insa Il putem privi cu ochii sufletului, avand o deschidere spre domeniul spiritual. El vrea ca noi sa credem in Cuvantul si in Promisiunea Lui pentru ca in acest fel suntem conducatorii Lumii, El a facut lumea aceasta ca noi sa o conducem insa sa nu o conducem singuri ci impreuna cu El.Biblia spune ca atunci cand va veni Duhul Adevarului, va dovedi lumea vinovata in ce priveste PACATUL nu pacatele si apoi explica- pacatul acesta este ca nu l-au primit pe Isus. Dar "tuturor celor care l-au primit, adica tuturor celor care cred EL le-a dat dreptul sa se numeasca fii ai lui Dumnezeu." Si daca suntem fii, suntem si mostenitori deci ne facem mostenitori, prin credinta "tuturor celor care cred le-a dat dreptul" ii include pe acesti "credinciosi" in aceasta categorie de mostenitori. Ei se bucura de cadoul lui Isus.Care e acest cadou? O viata noua! Una in care te ridici biruitor, una in care nu mai esti victima, nu mai esti cel trantit la pamant, ci esti cel care se ridica si devine tare. Acel miel care a devenit Leu! Nu vreau sa spun ca nu vei mai cadea, sau nu vei mai fii trantit, insa acesta nu va mai fii un stil de viata. Vei sti sa te ridici biruitor, fara sa mai fii atat de ranit si zdrobit si fara sa ramai acolo in intuneric si descurajare, unde nu poti vedea nici o speranta. Ci vei stii ca e o viata noua in care ai inceput sa pasesti. Si simti ca viata incepe sa pulseze in tine.Biblia spune ca Isus e Rege al regilor. Ce inseamna asta? Tineti minte cand Isus spunea fariseilor "Eu am spus in vechime ca sunteti dumnezei!" Chiar asa? Un caine da nastere la un caine. O pisica la o pisica, un cal da nastere la un cal, un om da nastere la un om si atunci, Dumnezeu da nastere la ce? Exact! Rege al regilor inseamna ca noi suntem regi, iar El este rege al tuturor regilor, rege peste toti regii. Domn peste toti domnii, deci noi suntem domni. Imparat al imparatilor.deci suntem de vita roiala Si atunci cum traim? Tot ca niste rame, tarandu-ne prin viata? Intrebare: Cine vrea cu adevarat sa traiasca? Ma refer sa traiasca. Hm? Eu vreau! Well, e deja in tine prin Isus. Poti apuca asta prin credinta? Atunci crede asta, si incepe sa investesti in viata ta, rostind aceste lucruri peste tine, in profida tuturor aparentelor. Crede ce El spune despre tine, in profida a tot ceea ce e aparenta in viata ta. Dar cand il crezi pe El, tot ce vezi in viata ta acum, se va comforma. Nu peste noapte, dar se va intampla! Credinta! Viata din abundenta. Sa traiesti! Prin Isus, cu Isus, si pentru Isus.
Scriptura nu spune că "Dumnezeu oferă mântuire DOAR prin credinţă"! Asta o susţii doar tu!
Scriptura spune despre credinţă că aceasta, " (credinţa) fără fapte este MOARTĂ"!
Pentru ca doar asa pot fi oamenii supusi/condusi. Omul a creat zei, si i-a creat in asa fel incat sa se supuna lor, sa nu existe scapare fara ei, abia apoi credinta in zei a devenit o afacere.
Da, din pacate oamenii se urasc din cauza credintelor. Si aici pe TPU am observat ca la rubrica Religie e razboi intre ortodocsi si asa zisii sectanti. ( gata o sa am o intreaga lista de raspunsuri ca i-am implicat si pe ei.) Sunt de acord cu tine, fiecare sa-si foloseasca neuronii gandindu-se si de unde ii are ( eu nu cred ca ii am de la Bing-bang ).
Fiecare cu obsesiile lui. Respectiva persoana era obsedata de atei, nu i-a mers, acum e de sectanti, dar a revenit pe felie alt obsedat de atei, deci e distractie all day, all night.
Pai daca ai sti putina fizica, chimie si biologie, in ordinea asta, ca sa nu faci ceva tocanita, ai sti macar ca nu de la zei ii ai. Big-Bang-ul e inca teorie, dar daca anumite ipoteze pot fi demonstrate, si au fost, eu spun ca e adevarat cam 80-90%. Universul e in expansiune, se observa cum galaxiile se departeaza, asta inseamna ca erau apropiate, iar daca se formeaza unele noi, inseamna ca erau mai putine, s.a.m.d.
M-ai inteles gresit. Poate nici eu nu am explicat destul de bine. NU am spus ca mantuirea consta in facerea de fapte bune. Nu. Ci doar ca faptele nu te mantuiesc. Faptele bune le faci dupa ce esti mantuit ( nu ca inainte nu poti face ) dar nu se socotesc ca un fel de plata pentru mantuire si nici nu constituie dovada ca esti mantuit. Sper ca am fost mai explicit acum. Oricum deja deviem de la intrebare. Daca doresti o discutie pe tema asta poti crea o intrebare si discutiile o sa fie o gramada. Multa binecuvantare!
Credinta presupune mai mult decat sa crezi ca exista Dumnezeu, ci sa-i asculti cuvantul. Degeaba crezi ca exista Dumnezeu daca nu demonstrezi ca crezi si prin fapte nu doar prin vorbe.
Eu stiu cam tot ce trebuie sa stiu un domeniul acesta, nu ma bazez pe niste rapsunsuri de aici asadar nu ceez intrebari decat cand as vrea unele pareri, asta nu inseamna ca tin cont de vreo una. Nu ma va prinde vreo seara in care sa nu fiu in genunchi cerandu-I Lui raspunsuri, nu unor oameni la fel de inutili ca mine. Am inteles in cele din urma ce ai vrut sa spui, imi cer scuze pentru confuzie Sustin parerea Emei
8 Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.
9 Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. Efeseni, 2.
Romani:11 Şi dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Şi dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi faptă.
Cred ca am raspuns si la intrebarea ta prin acest verset, nu?
El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii, 2Timotei 1
Faptele noastre bune sunt ca o carpa manjita inaintea lui Dumnezeu.
Normal ca credinta fara fapte este moarta, dar asta este alta poveste! Aici e vorba despre cum am fost noi mantuiti.
"Dacă judecăm din cele explicate de teologi, ajungem la concluzia că Dumnezeu a creat omul doar pentru a umple Iadul."Marchizul de Sade
Citatul asta iti raspunde la intrebare in locul meu.
Pocăința presupune roade vrednice de ea, păcatul se face de multe ori prin fapte.
Legătura credință-fapte e INDISOLUBILĂ.
Credința nu poate fi dovedită fără fapte. pentru că, altfel ar fi doar o credință formală, rostită din gură și contrazisă prin practică.
Harul apare ca rezultat al concordanței credință-faptă.
Pe axa: rațiune-suflet-acțiune îndreptată înspre pocăință, în interiorul dreptei credințe.
Schemă ce necesită osteneala de toate zilele, nu doar, într-un moment anume pentru că omul, oricând e expus căderii în păcat.
"Caci prin har ati fost mantuiti prin credinta; si aceasta nu vine de la voi ci este darul lui Dumnezeu.Nuprin fapte ca sa nu se laude nimeni" acesta este raspunsul citat din biblie.
anonim_4396 întreabă:
CracanelTrasPrintrunInel întreabă: