| OctavianDanielMaria a întrebat:

De ce credeti ca s-a scos versetul 16 din Osea 13? Ma refer la Biblia Ortodoxa Romana.

83 răspunsuri:
| sierra1 a răspuns:

Face referire cumva la extratereștrii?

Răspuns utilizator avertizat
| tudorvolcano a răspuns:

Septuaginta se oprește la versetul 15. Traducerile Bibliei în limba română făcute de către Biserica Ortodoxă folosesc Septuaginta ca bază a traducerilor, pentru că Septuaginta era cartea folosită de Sfinții Apostoli când citau Psalmii în Noul Testament în greacă.
Deasemenea, are avantajul că este cea mai veche versiune a Noului Testament, și s-a arătat recent, cu descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă, că Textul Masoretic, baza de traducere a protestanților pentru Vechiul Testament și actuala versiune a Pentateuhului folosită de evrei, a suferit multe corupții, iar Septuaginta este mai fiabilă.

Probabil versetul 16 în Textul Masoretic și traducerile sale era la origine un comentariu adăugat la sfârșitul textului, pe care masoreții, sau predecesorii lor, l-au considerat fără să vrea a fi parte din carte.

Răspuns utilizator avertizat
| tudorvolcano a răspuns (pentru OctavianDanielMaria):

Nu, nu au scos nimic, iată textul din Septuaginta, în greacă:
11 κaὶ ἔδωκά σοι βaσιλέa ἐν ὀργῇ μου κaὶ ἔσχον ἐν τῷ θυμῷ μου
12 συστροφὴν ἀδικίaς. ᾿Εφρaίμ, ἐγκεκρυμμένη ἡ ἁμaρτίa aὐτοῦ·
13 ὠδῖνες ὡς τικτούσης ἥξουσιν aὐτῷ. οὗτος ὁ υἱός σου ὁ φρόνιμος, διότι οὐ μὴ ὑποστῇ ἐν συντριβῇ τέκνων.
14 ἐκ χειρὸς ᾅδου ρύσομaι κaὶ ἐκ θaνάτου λυτρώσομaι aὐτούς, ποῦ ἡ δίκη σου, θάνaτε; ποῦ τὸ κέντρον σου, ᾅδη; πaράκλησις κέκρυπτaι ἀπὸ ὀφθaλμῶν μου,
15 διότι οὗτος ἀνὰ μέσον ἀδελφῶν διaστελεῖ· ἐπάξει κaύσωνa ἄνεμον Κύριος ἐκ τῆς ἐρήμου ἐπ᾿ aὐτόν, κaὶ ἀνaξηρaνεῖ τὰς φλέβaς aὐτοῦ, ἐξερημώσει τὰς πηγὰς aὐτοῦ· aὐτὸς κaτaξηρaνεῖ τὴν γῆν aὐτοῦ κaὶ πάντa τὰ σκεύη τὰ ἐπιθυμητὰ aὐτοῦ.
Și Septuaginta se oprește aici. Sursa:
http://www.apostoliki-diakonia.gr/....../bible.asp

Puteți indica în ce ediție ați găsit-o, și în ce limbă? Sfânta Scriptură folosită de Biserica Ortodoxă, se bazează pe Septuaginta, dacă nu, e o deviere de la tradiția Bisericii Ortodoxe de Răsărit.

Răspuns utilizator avertizat
| tudorvolcano a răspuns (pentru OctavianDanielMaria):

Se pare că cunoștințele voastre despre religii în general sunt foarte slabe, și mai și râdeți pe deasupra.
Este mai degrabă de plâns decât de râs.

Da, ediția contează.
90% din bibliile din engleză sunt bazate pe textul masoretic al evreilor pentru Vechiul Testament, pentru că englezii fac parte din lumea protestantă, fiind în mare parte anglicani: cea mai cunoscută este King James Version (KJV), din 1604 (publicată în 1611) la cererea regelui James al VI-lea și I (al VI-lea al Scoției, I al Angliei și Irlandei), după, tot pe textul masoretic, New International Version (NIV), de asemenea New King James Version (NKJV) etc. Deși bazate pe același text de bază, uneori interpretările pot fi foarte diferite.

Sunt de asemenea și ediții ale Bisericii Catolice, bazate pe Vulgata lui Ieronim, cum ar fi Douay–Rheims Bible (DRB) etc.

Oficial, Biserica Ortodoxă nu are NICIO ediție autorizată a Sfintei Scripturi în limba engleză.
Mai sunt traduceri ale Septuagintei făcute de protestanți, cum ar fi cea de Lancelot Charles Lee Brenton, care o puteți găsi pe https://www.ellopos.net/elpenor/greek-texts/septuagint/. Totuși, nu e o sursă autorizată a Bisericii Ortodoxe.

Și nu v-ați documentat încă cu diferențele dintre Septuaginta și Textul Masoretic. Vă recomand să o faceți măcar superficial, pentru că e vorba de cultură generală, iar diferențele sunt ENORME.

Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
| tudorvolcano a răspuns (pentru OctavianDanielMaria):

Bibliaortodoxa.ro, e un site făcut de utilizatori, unde utilizatorul contribuie cu pasaje. Nu e un site susținut oficial, sau autorizat de Biserică.
Are erori la Iona de exemplu, unde un utilizator probabil a preluat Biblia lui Cornilescu folosită de protestanți (proasta educație religioasă, din cauza absenței orelor de religie pe timpul comunismului), în loc de o traducere a Bisericii Ortodoxe, și din acest motiv acolo scrie 40 de zile ca în Textul Masoretic în loc de 3 zile din Septuaginta: http://www. bibliaortodoxa.ro/carte.php? id=40&cap=3

Singurul motiv plauzibil pentru care lipsesc din Judecători 1 versetele de la 6 până la sfârșit e o eroare digitală.

Tot timpul trebuie verificat originalul grecesc. În Septuaginta aveți textul întreg, cu versetele de la 6 până la sfârșit pentru Judecători:
http://www.apostoliki-diakonia.gr/....../bible.asp
Biblia Patriarhului Teoctist, acolo văd doar o pagină care e incompletă, restul versetelor trebuie să fie pe următoarea pagină (sau poate ați nimerit o carte cu foi albe, erori de imprimare, și sar direct la alt număr).

Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
Răspuns utilizator avertizat
| tudorvolcano a răspuns (pentru OctavianDanielMaria):

Din păcate da. Pe internet poate oricine face un site, cum ar fi sfantascripturaortodoxa.info de exemplu, sau.ro, ce nume vrea, și după să-și scrie bazaconiile. bibliaortodoxa.ro era un site util pe vremea când încă nu erau manuscrise ale Sfintei Scripturi în limba română online, acum pe internet putem găsi și Biblia din 1688, și în chirilică, și transliterată.

Da, știu greaca veche (dialectul atic, și greaca comună/κοινή ἑλλενική). Am făcut cursuri de greacă veche la liceu și la facultate, și din când în când am mai mers la slujbă la greci, și mai citeam la slujbe din psalmi, rugăciunile de la sfârșitul slujbelor etc.

Judecători 1, versetul 19 se traduce (traducere brută):
„și era/a fost Domnul cu Iuda și a moștenit muntele, că nu a putut să omoare (extermine) pe cei ce locuiesc valea, căci Rehab se deosebea printre ei."
Acum, ce scrie în Sfânta Scriptură de la 1914:
„Și era Domnul cu Iuda, și a moștenit muntele, că n-a putut să piarză pre cei ce lăcuiau valea, că Rihav osebia între ei, și care erau ferecate la ei."
După traducerea brută intervine interpretarea, care nu se face chiar de oricine, ci de cei care trăiesc cuvintele Scripturii, care sunt sub ascultarea de a interpreta. Eu nu mă bag la a face o traducere adaptată, mă uit doar la analiza gramaticală, la semantica de bază, și la a produce o traducere brută.
În Biblia de la Dervent (versiunea Anania) se face o traducere adaptată mai diferită, totuși cu un înțeles similar:
„Și Domnul era cu Iuda; acesta a luat muntele, fiindcă pe locuitorii din vale n-a putut să-i nimicească, ei fiind ocrotiți de Rahab."
Acesta pare a fi lejer un alt duh.
Cele mai fiabile traduceri în limba română sunt cea de la 1914, și cea din 1688 (totuși, aceasta este într-o limbă mai veche, riscați să înțelegeți mai prost cuvintele, de exemplu „mie de ani" putând însemna „mii de ani" „mie" < Lat. milia (mai multe mii, arhaism)).
Am cunoscut un călugăr din Athos, experimentat în cele duhovnicești, care știe aproape pe de rost (dacă nu pe de rost) Filocaliile, Scara Sfântului Ioan Scărarul, și multe alte cărți de care numai cei din mănăsti știu, la cât sunt de rare. Acesta, care știe greaca veche și vorbește greaca modernă, după ce a studiat Sfânta Scriptură din greaca și a verificat cuvânt cu cuvânt diferitele ediții ale Sfintelor Scripturi, după multă muncă și rugăciune, a ajuns la concluzia că Sfânta Scriptură de la 1914 este cea mai bună, și din acest motiv folosesc Biblia din 1914 ca sursă de referință pentru limba română.

Cornilescu a făcut parte Biserica Ortodoxă, dar după a părăsit Biserica și s-a dus la evangheliști, deci nu este considerat ortodox.