De ce nu recunoasteti ca habar nu aveti care este adevarul si ca credeti ceea ce credeti doar ca sa va simtiti bine?

Dar tu de ce tot pui intrebari fara sens?

Ca sunt bolnav psihic.

Asta sa recunosti tu, cu teoriile tale conspirationiste si cu bigotismul tau. Eu am pregatire stiintifica si, in consecinta, cred numai ce mi se demonstreaza pornind de la fapte verificabile. Istoria este stiinta neicrederii, nici propria memorie nu ai voie sa o crezi.

Cum adica "recunoasteti"? Cu cine vorbesti mai exact?

Corect. Habar n-avem. Dar tu stii care e?

Eu nu cred doar ca sa ma simt bine. Crestinismul cere renuntarea la sine, si asta daca o iei in serios, nu are nimic de-a face cu simtitul bine, dimpotriva, mereu mereu ceva din tine trebuie sa moara, trebuie sa renunti mereu la ceva de dragul altuia. E o lupta, o lupta cu tine insuti, si asta nu te face sa te simti bine. Ca te vei simti bine dupa aceea, pentru ca abia cand renunti incepi de fapt sa traiesti cu adevarat, asta e alta poveste. Restul, pupat de moaste, inchinare la sfinti, aprins lumanari, etc, sunt doar ritualuri.

Nu ai inteles nimic cand ai pus intrebarea. Oamenii nu "cred", ei invata primele chestii cum le primesc in viata, fie ca se simt rau sau bine, ei raman in chestia aia pentru ca "asta stiu ei". E obisnuinta. Unii accepta imediat, altii se lupta pentru propria "pace".

Si pacea cun o obtii sau ce inseamna?

Am scris scurt. Unii accepta "noua informatie" care este ceva diferit decat ceea ce stiu ei. Pentru ca rau le este deja. Cei carora le este bine, se vor lupta cu noutati, alegand sa traiasca in minciuni si obligandu-i si pe ceilalti. "Pace" pentru aceia, este in falsitatea cu care sunt obisnuiti.

Tiam trimis o felicitare. Ai primit?