"Toţi oamenii care gândesc sunt atei" [Ernest Hemingway]
Cam asta zic eu că ar fi o explicaţie, dar treaba e că asta ar însemna să generalizez şi ştiu de la profa de religie că atunci când generalizezi în cazul religiei creştine eşti privit urât, da` urât rău, pentru că adevărul doare iar ei nu prea acceptă asta.
Sayonara!
Poi 95 la sută din ei nici n-au citi biblia dar tot consideră că știu ce-i rău și ce-i bine, de prin auzite, de pe la școală de pe TPU... oricum poate e doar aerul de superioritate gen „Noi suntem majoritatea noi dictăm".
Carte 'sfîntă' =nu există cărți sfinte, toate cărțile sunt scrise de oameni.
sunt în măsură să decidă ce-i bine şi ce-i rău== fiecare crede că poate decide ce-i bine şi ce-i rău
Nu e o senzatie. E o trecere de la intuneric la lumina. E ca atunci cind zile in sir cauti rezolvarea unei probleme de matematica, sau a unui careu de rebus, si nu il gasesti, dar mai apoi afli raspunsul si te luminezi. De ce e asa? Pentru ca Biblia chiar e in masura sa decida ce e bine si ce e rau, si daca o citesti cu o inima sincera si deschisa, vei intelege ce e bine si ce e rau, si nu va mai trebui sa te invete nimeni in acest sens - ai ajuns la adevarata lumina.
Am citit intrebarea ta si raspunsurile date celor care ti-au scris. Ziceai vorbesti despre faptul ca multi zic 'Vai, ce păcat a făcut X!' sau 'Vai, ce faptă bună a făcut Y!'. Pai asta nu o zic numai crestinii, o zic toti oamenii, indiferent de religie; toti ii judecam pe altii, ii barfim pe altii. Numai ca, in religia ortodoxa (nu ma pronunt asupra altor religii, unde e poate similar, vorbesc numai despre religia mea), acest lucru este pacat. Numai Domnul Iisus Hristos are dreptul sa judece, toti ceilalti suntem egali in fata lui. Iar daca vedem ca semenul greseste cu ceva, trebuie sa ii atragem atentia asupra greselii, dar pe cat posibil in asa fel incat sa nu il facem de rusine fata de altii, cu blandete, cu dragoste fata de el si fara sa il judecam. Cam asta am inteles eu din ceea ce am citit in scrierile Sfintilor Parinti si Duhovnici ai Bisericii.
Eu vorbeam despre ideea asta, cum că dacă Biblia spune că-i păcat să ucizi, gata, faptul că X l-a ucis pe Y e greşit, e păcat. Adevărul e relativ. Depinde din ce punct priveşti situaţia, nu ce spune o carte.
Personal, nu-mi place să judec. Încer să mă abţin, încerc să privesc din mai multe părţi. Ideea voastră stupidă cum că deţineţi adevărul şi trebuie să-l împărtăşiţi îi face pe mulţi să dea înapoi.
'Iar daca vedem ca semenul greseste cu ceva, trebuie sa ii atragem atentia asupra greselii, dar pe cat posibil in asa fel incat sa nu il facem de rusine fata de altii, cu blandete, cu dragoste fata de el si fara sa il judecam.' Nu poţi să spui că cineva greşeşte fără să-l judeci. Poate, după părerea lui, nu greşeşte. Vezi tu, despre asta vorbeam. Cine eşti tu să spui ce-i greşit şi ce-i corect?
Noi, crestinii ortodocsi, credem ca Adevarul e in ceea ce spune Biblia. Nu avem voie sa facem prozelitism si sa incercam sa "aducem pe cineva la credinta" daca acela nu crede, pentru ca putem face mai mult rau decat bine; eu am o buna prietena "eretica" (asa zice ea ca e) si nebotezata; eu o iubesc, cred in ceea ce spune Biblia, dar nu vorbesc cu ea despre acest subiect, nici preotul nu mi-a dat voie; tot ce pot sa face sa ma rog pentru ea, caci Dumnezeu e mare si la o adica nu eu prin prozelitism rau inteles intorc pe cineva la credinta, ci Dumnezeu.
Intre noi fie vorba, chiar si ce scriu pe acest sait e un pericol, ca eu scriu ce am inteles eu din ceea ce am citit; dar daca spun o singura idee gresita, din cauza careia cineva se sminteste, e vai de mine. (Vai de cei prin care vine sminteala, asa spune Biblia).
Parintele Cleopa spunea in una din cartile lui ca era o mama care avea un fiu rau, bea, o batea, ii fura pensia, etc si ea il tot batea la cap pe fiul ei sa se indrepte; bineinteles ca el nu se indrepta, se facea mai rau; si sfatul parintelui a fost ceva de genul ca sa nu vorbeasca cu fiul ei despre Dumnezeu, ci cu Dumnezeu despre fiul ei...cam asta e calea de urmat pentru ortodocsi, dar putini o urmam . Si aici am gresit, ca am judecat! Ar fi trebuit sa zic ca eu nu o urmez si atat!
Aş putea la fel de bine să dau un ctrl+c ctrl+v la răspunsul meu anterior, dar poţi să-l mai citeşti odată şi tot aia.
Cum am mai spus, nu poţi considera ceva greşit fără să judeci.
Iar pildele tale nu fac decât să-mi întărească afirmaţia.
'Chiar dacă vedeţi o persoană comportându-se ca un măgar, să n-o judecaţi.' Păi dacă zici că se comportă ca un măgar o cam judeci, nu crezi?
Vreau id-ul tau sa vorbesc ceva cu tine, te rog!
Nu e chiar tot aia; cum sa zic, vezi ca cineva fura, e gresit sa furi (nu poti sa spui ca nu e sau ca de unde stiu ca e gresit, doar din Biblie), dar ideea e ca nu te apuci sa spui/gandesti "vai de capul lui ca e un hot"! Asta inseamna a judeca. Nu stiu cum sa iti explic, e foarte complicat. Am citit la viata mea mai multe carti religioase despre vieti de Sfinti, calugari si sa stii ca multi s-au luptat ani de zile cu "a nu judeca". E mai complicat decat pare.
Pai nu stiu unde sa ma uit sa ti-l dau?
Ştiu ce vrei să spui. E ca şi cum aş zice, 'X e gay.' Nu-l judec, doar spun un adevăr. Daca aş spune că e un poponar infect, situaţia ar fi diferită. Dar e o diferenţă între a spune că cineva e gay şi că cineva se comportă ca un măgar.
Iar apoi, a fura nu e greşit în toate cazurile. Depinde cum priveşti situaţia.
Judeci dacă spui că-i greşit să furi şi judeci şi dacă spui "vai de capul lui ca e un hot". Ca să fiu mai clară, dacă spui ca ceva e greşit, automat judeci.
Id de mess, daca ai, da-mi adresa de mess, plz
Frumos ai spus! ai foarte mare dreptate!
N-am mess, asta nu e legat de yahoo? Eu am cont de gmail; am incercat sa iti trimit mesaj, dar contul tau nu accepta mesaje.
Uite niste pilde minunate din Patericul Egiptean:
Un părinte duhovnicesc numit Veniamin, când o persoană care venea la el pentru spovedit vorbea numai despre alţii şi-i judeca pe fraţii săi, îl trimitea pe «penitent» să se corecteze şi să-şi schimbe atitudinea.
Cel mai simplu călugăr dionisiatan, bătrânul David, spunea vizitatorilor săi despre judecare:
– Fiţi atenţi, nu spuneţi că persoana aceea face aşa şi cealaltă face aşa. Dacă faceţi astfel, pierdeţi harul lui Hristos. Chiar dacă vedeţi o persoană comportându-se ca un măgar, să n-o judecaţi. Iubeşte-l pe semenul tău aşa cum te iubeşti pe tine însuţi. Aceasta e ceea ce Hristos ne spune să facem.
De Dumnezeu insuflatul părinte Sava nu judeca niciodată pe nimeni. Când îl întrebau: «Ce fel de om e acela, părinte?», el întotdeauna spunea: «Acel om e un om sfânt».
Un călugăr mai în vârstă spunea:
– Întotdeauna când eşti tentat să judeci, ar trebui să-ţi pui un semn de întrebare asupra situaţiei şi să nu judeci. Aceasta pentru că noi nu ştim ce se întâmplă cu adevărat!
Pentru ca e religie, pentru ca e ilogic.Biblia,si cuvantul a orice e considerat,in ziua de astazi, sfant de catre gloata cre(s)tina, primeaza in creierul lor.Nu zic nu, am mai intalnit si crestini destepti destui, dar astia batrani(de peste 50-55 de ani) sunt idiotei tare.Bisericosii mereu au avut nevoie de ceva ce sa le justifice actiunile, pentru ca nu au personalitati puternice, sau sunt alterate de Biserica si unele dintre doctrinele ei idioate.De aceea s-a si inventat Biblia,ca sa aiba ce sa scoata la inaintare crestineii.Un Nobel in Literatura pentru nenea ce a scris-o, un SF de proportii biblice, cu adevarat!
Nu creștinii decid binele și răul, ci Dumnezeu decide asta. Fără Dumnezeu binele și răul ar fi diferit de la persoană la persoană. Asta e dilema! Dacă omul avea ca model pentru bine și rău tot un om de mult s-ar fi schimbat acestea. Dumnezeu este modelul principal al binelui pentru toți, iar răul este cunoscut de toți în persoana lui satan.
'Fără Dumnezeu binele și răul ar fi diferit de la persoană la persoană. Asta e dilema!' Damn! Asta e ideea! Binele şi răul sunt diferite(nu diferit, cum ai spus tu), sunt relative.
'Dumnezeu este modelul principal al binelui pentru toți, iar răul este cunoscut de toți în persoana lui satan. ' Un exemplu perfect de indoctrinare. Tu nu gândeşti, tu acţionezi conform bibliei. Dacă Biblia spune că e aşa, aşa e. Măcar de aţi judeca după standardele voastre, după ce consideraţi voi corect sau greşit, dar voi faceţi aşa cum spune o carte. E atât de penibil încât mă apucă râsul.
Și tu te auto consideri deșteaptă? Dacă la această rubrică sunt oameni îndoctrinați, tu ce cauți aici? Și tu acționezi conform învățăturii tale, oricare ar fi aceea tot îndoctrinare se numește. Tocmai mi-ai răspuns prin simpla ta prezența la această rubrică, mersi.
Apropo, citește-mi atent răspunsul și vezi dacă am omis vreo literă...
Ți-am spus eu că tu te auto consideri deșteaptă de vreme ce îți permiți să faci anumite afirmații la adresa altor oameni pe care nici măcar nu-i cunoști. Dragă Paulla, din cauza că nu am gândit am plecat din țară, tu încă mai ești acolo?
Apropo, pentru cultura ta generală, ateismul este tot o religie, are și el învățătura lui. Dacă nu ai știut asta până acum înseamnă că mai ai multe de învățat. Ești încă verde la minte, adică necoaptă, iar după modul cum răspunzi ești și înfumurată.
'' Mă amuz pe seama unora...Sunt atee, acţionez aşa cum am eu chef.''
De fapt, tu acționezi după cum îți dictează religia ateistă, asta nu pricepi tu, dacă ai gândi ai înțelege.
Singură te dai de gol și arăți la ce nivel social te încadrezi. În primul rând, tu trebuie să înveți ce înseamnă '' site de socializare ''. Mesajele tale spun că ești o inadaptată dpdv social, dacă tu crezi că TPU este terenul tău de joacă sau de batjocură la adresa altor utilizatori. Studiază mai bine și învață ce înseamnă ateismul și ideologia lui și nu te mai da deșteaptă, în fond, nu ești decât maţe goale, car din invidie încerci să muști pe oricine care nu este de acord cu filozofia ta inadaptată despre lume în general.
Dacă vreau să mă amuz pe seama cuiva, am tot dreptul să o fac. Asta nu mă face o inadaptată dpdv. social.
Nu încerc să muşc pe cei care nu sunt de acord cu mine. Doar răspund pe măsură. Pot să port şi o discuţie contradictorie fără urmă de sarcasm, dar nu te consider una din persoanele care ar merita o astfel de discuţie.
Ştiu foarte bine ce este ateismul, dar nu cred că tu ştii.
Acum nu încerca să schimbi subiectul, spune-mi wales, ce dictează ateismul?
'' Pot să port şi o discuţie contradictorie fără urmă de sarcasm, dar nu te consider una din persoanele care ar merita o astfel de discuţie.''
Dacă nu merit o astfel de discuție, de ce îmi pui întrebări?
'' spune-mi wales, ce dictează ateismul? ''
Prin asta dovedești exact ceea ce ești și nu reușești să-ți maschezi ipocrizia în care te scalzi. Nu te supăra, dar ai foarte multe lucruri de învățat de la viață, nu așa se procesează, believe me.
Repet, ești mânată de doctrina religiei ateiste și ești orbită de ea, de vreme ce nu cunoști bine adevărata natură a ateismului si ideologia ei.
'Dacă nu merit o astfel de discuție, de ce îmi pui întrebări?' N-am spus că nu meriţi nici un fel de discuţie, ci că nu meriţi una fără urme de sarcasm. Mai citeşte odată.
'Repet, ești mânată de doctrina religiei ateiste și ești orbită de ea, de vreme ce nu cunoști bine adevărata natură a ateismului si ideologia ei. '
Cunosc foarte bine natură ateismului, cred că tu nu o cunoşti. Văd că nu vrei să-mi spui ce dictează. Oare de ce?
Odată, un ateu s-a apropiat de Mahatma Gandhi, marele bărbat al Indiei, şi l-a rugat să susțină o societate contra lui Dumnezeu. Gandhi s-a uitat la el şi i-a zis: "Mă uimeşte să văd un om inteligent care luptă împotriva unui Dumnezeu despre care el spune că nu există".
Tu te-ai gândit la această luptă lipsită de raţiune?
Ateii, chiar prin faptul că îl neagă pe Dumnezeu îi confirmă existența.
Încearcă să negi ceva ce nu există?! Nu poţi, pentru că nici măcar nu ai noţiunea de la care să porneşti. Orice subiect, aprobat sau negat în lume vreodată, mai întâi şi-a dovedit existenţa ca mai apoi să fie supus diferitelor discuţii. Aşadar, tăgăduirea Divinităţii de către atei nu-L împiedică pe Dumnezeu să EXISTE.
Acum, prima dată a fost theos = Dumnezeu, credința în Dumnezeu, după care s-a născut și ateismul, cuvântul provenind din limba greacă; atheos = fără dumnezeu. Ambele cuvinte au la bază dumnezeirea '' theos ''
Ateismul s-a născut din dorința de a nega întreaga existență a Divinității și ducând o luptă continuă cu cineva inexistent, din punctul lui de vedere '' o luptă în vânt ''. Ateismul vinde o învățătură ieftină și ușor de digerat, mai ales în rândul tinerilor, de genul '' fac ce vreau, acţionez aşa cum am eu chef, Mă amuz pe seama unora, consider pe unii mai proşti etc '', dar realitatea contrazice acesta iluzie ateistă. Tu crezi că părinții tăi ar fi mândri de tine, dacă ar ști cu adevărat ce gândești și ce îți permiți să scrii pe anumite site-uri, stând ascunsă în spatele unui pseudonim? Asta ai înțeles tu că înseamnă să faci ce vrei?
Ateismul datează din timpuri foarte străvechi, de exemplu vechii egipteni aveau o religie ateistă de tip panteist. O altă civilizație mai veche decât Egipt a fost cea din Sumer. Mitul cosmogonic originar al sumerienilor era '' Enuma Elis '', mai exact, că toate lucrurile au provenit din apă și cea dintâi etapă a universului a fost un haos lichid. O învățătură foarte asemănătoare cu cea de astăzi de tip evoluționist și singura învățătură acceptată de atei. A urmat evoluționismul de tip darwinist și acceptat imediat de ateistul Karl Marx și învățăturile lui satanice.
Și mai nou, a apărut ateismul modern, cu lozinca '' eu sunt propriul meu stăpân '', învățătură care la prima vedere pare ok, dar în substratul ei ascunde o față foarte dăunătoare societății. Exemplul cel mai elocvent, este libertinajul de care dai tu dovadă și purtarea ta fățișe de a jignii oamenii, fără să ai, nici cele mai mici remușcări.
Asta demonstrează că noua învățătură ateistă, trage lumea în jos, iar cuvântul '' moralitate '' cu greu își mai găsește locul în ordinea firească a lumii în care trăim. Asta înseamnă să accepți necondiționat o învățătură pe care nu o cunoști, și la prima vedere crezi că-ți vine ca o mănușă. Până la urmă ajunge să te manipuleze, fără ca tu să-ți dei seama.
'Încearcă să negi ceva ce nu există?! Nu poţi, pentru că nici măcar nu ai noţiunea de la care să porneşti.' Dacă o iei aşa, şi tu eşti ateu. Şi tu negi o grămada de zeităţi. Dacă cineva vine şi afirmă ceva fără dovezi plauzibile, poţi nega liniştit, n-ai nevoie de dovezi care să infirme existenţa.
'Orice subiect, aprobat sau negat în lume vreodată, mai întâi şi-a dovedit existenţa ca mai apoi să fie supus diferitelor discuţii.' Existenţa lui Dumnezeu, sau a oricărui alt zeu, n-a fost dovedită.
Dacă îţi spun că pot să zbor, ai de gând să mă crezi? Eu n-am dovezi iar tu nu poţi nega. Sarcina demonstraţiei cade celui ce afirmă.
Te contrazic, theos înseamnă zeu, nu Dumnezeu. Nu-i chiar acelaşi lucru.
Tu crezi că părinții tăi ar fi mândri de tine, dacă ar ști cu adevărat ce gândești și ce îți permiți să scrii pe anumite site-uri, stând ascunsă în spatele unui pseudonim?' Vezi că tragi concluzii fără să cunoşti situaţia? Nu-i bine, dar bănuiesc că asta vă învaţă Biblia. Judecaţi, chiar dacă cunoaşteţi, chiar dacă nu cunoaşteţi, chiar dacă nu sunteţi în măsură, chiar dacă aveţi lucruri mai bune de făcut, chiar dacă e o prostie şi voi ştiţi asta ş.a.m.d.
'Asta demonstrează că noua învățătură ateistă, trage lumea în jos, iar cuvântul '' moralitate '' cu greu își mai găsește locul în ordinea firească a lumii în care trăim.' O moralitate 'adevărată' sau 'corectă', nu există. Totul e relativ. Poţi spune că X a greşit dacă l-a omorât pe Z? Totul depinde de circumstanţe şi de persoană. Cu toţii vedem lucrurile diferit, chiar dacă nu o admitem. Dar pe voi Biblia vă învaţă să vă comportaţi ca o turmă, am uitat.
Dacă tu numeşti asta manipulare, cum ar trebui să numim doctrina creştină?
Ţi se pare că dacă urmăm o învăţătură care ne îndeamnă să negăm orice e lipsit de logică(logic, nu?) e greşit? Suntem manipulaţi? Sau voi, care credeţi toate aberaţile, lipsite de logică, sunteţi manipulaţi?
Crezi că cei care ştiu că o moralitate 'adevărată' nu există, care preferă să gândească singuri, pentru ei, greşesc? Iar cei care preferă să urmeze orbeşte turma procedează corect?
Ok, ai demonstrat incaodata că nu ai capacitatea să discerni bine lucrurile. Această religie ateistă te-a înrobit de tot, îți manipulează întreaga voință și nu poți ieșii de sub doctrina ei. Acționezi fără judecată, iar acest lucru te face să fi incorigibilă. Prin asta pun capăt acestei discuții inutile.
Tu ştii la fel de bine ca şi mine că am dreptate.
Tocmai de aia, toate răspunsurile tale abia dacă au legătură cu răspunsul meu. Vii doar şi spui că noi n-avem dreptate(desigur, cu argumente. Ah, ba nu, fără argumente. Tipic.) după care faci atacuri personale.
'O minciună e o mincinuă, chiar dacă toată lumea crede în ea. Adevărul e adevărul, chiar dacă nimeni nu crede în el.'- David Stevens.
Probabil asta simt in momentul in care citesc, poti afla lucruri interesante citind Biblia.
Sunt curios cum au ajuns ei la concluzia ca acea carte este "sfanta".
Pana la urma, pot sa imi fac inclusiv chilotii sau sostele "sfinte" doar merg la preot, ii dau 20 lei si imi sfinteste si penisul.
Eu sunt vinovată! de ambele capete de acuzare! și cred ca e foarte periculos când nu mai ști ce e bine și ce e rău.
Dificil este când e vorba să faci diferența între oameni-și atitudinile lor.
Pentru ca ei sunt superiori intr-un hristos.Si ei sa duc sa falfaie si sa cante la harpe dupa ce mor
Fiecare crestin decide pentru. el,este dreptrul lui.a decis un crestin,care nu iti e parinte sau tutore, pentru tine? daca un om a citit o carte sfanta, cum spui tu in ghilimele, si a decis sa creada in D-zeu, cu ce te deranjeaja asta pe tine?
Nici măcar n-ai înţeles întrebarea.
Eu nu vorbeam despre decizia de a fi creştin, de a merge la biserică etc. Eu vorbeam despre a spune 'Vai, ce păcat a făcut X!' sau 'Vai, ce faptă bună a făcut Y!'.
Mai citeşte întrebarea de vreo 20 de ori, apoi răspunsul tău, apoi pe al meu. Dacă la sfârşit ai înţeles unde bat, spune ce ai de spus. Dacă nu, ştii cum se spune, taci şi pari prost, vorbeşte şi înlătura orice dubii.
'Si daca spun vai ce a facut x sau y inseamna ca au decis ceva' Hai că aproape ţi-ai dat singură răspunsul. Au decis ce-i bine şi ce-i rău.
Eu ţi-am spus să răspunzi doar când ai înţeles unde bat ca să nu vii cu răspunsuri penibile, ca ăsta.
'alege mai bine cuvintele daca vrei sa fii inteleasa! ' Ciudat lucru, dar toţi care au răspuns, cu excepţia ta, par să înţeleagă unde bat. Cred că problema e la tine.
Ce spui tu înseamna bârfa! Creștini autentici nu bârfesc!
Noi nu trăim cu senzația...
Noi suntem călăuziți de Duhul Sfânt!
Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta"; iată porunca dintâi.
Iar a doua este următoarea: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuti. Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.
Marcu 12:30, 31
Draguta cand spui vai! ce a facut x sau y! este vorba de o constatare, o comentare a unor fapte nu despre o decizie. la literatura ti se cere sa comentezi o opera nu sa o decizi! toate raspunsurile pe care le primesti la intrebarea ta sunt comentarii nu deciizii. eu sunt CRESTINA si comentez afirmatiile tale nu le decid.cat despre cei ce au inteles ce ai vrut sa spui daca citesti mai atenta nici unul nu ti-a raspuns stict la intrebare decat dupa ce ai dat lamuriri.ba chiar ti s-a mai atras atentia ca ai formulat gresit! si de incheiere am inteles unde bati.BATI CAMPII!
Tu chiar n-ai înţeles nimic.
'este vorba de o constatare, o comentare a unor fapte nu despre o decizie' de fapt, cosinderând lucrul acela fiind greşit sau corect judeci. Consideri. Alegi.
A comenta implică a îţi spune opinia, dacă opinia ta vine cu o afirmaţie de genul greşit/corect judeci, consideri, decizi.
Eşti cre(ş)tină şi în mintea ta încuiată decizi că modul meu de viaţă e greşit.
Mai citeşte răspunsurile odată şi ai să vezi că mulţi mi-au răspuns strict la întrebarea iar cei care n-au făcut-o nu aveau argumente, după cum vezi nici acum n-au.
Tu n-ai înţeles mai nimic, nici nu ştiu de ce-mi pierd timpul cu tine.
And btw, nu mă lua cu draguţă.
Care e problema ta de fapt?! ataci crestinii pentru ca ai impresia ca decid conduita unei societati?! si tu ce faci acum? cum se cheama balciul asta pe care il faci tu pe aici? tu de ce judeci pe cei ce au o parere diferita de a ta? crezi ca a fi crestin sau ateu defineste caracterul unui om? religia e o optiune nimeni nu ti-o impune! ai vazut tu in secolul asta un om judecat si condamnat la vreo pedeapsa de biserica, de esti asa revoltata. societatea e condusa dupa niste reguli si legi care nu au nimic de a face cu biserica. daca un om greseste fata de societate [ fura, inseala, omoara, etc] e pedepsit de institutiile statului nu de biserica.crestinii nu decid si nu impun ce e bine si ce e rau.un om poate sesiza o greseala fara a avea vreo legatura cu religia din care face sau nu parte.
Te-am supărat? Lasă-mă să-ţi explic, eu vin aici doar ca să ma amuz.
Creştinii au aerul ala gen 'Dude, am citit biblia, ştiu ce e bine şi ce rău!', şi încep să enumere 'păcatele' comise de alţii. Unii, din cauza lor, dau înapoi.
Probabil ne pierdem timpul amândoi, cum am mai spus, tu n-ai să înţelegi.
Cea care nu intelege esti tu. a observa si comenta comportamentul celorlalati tine de natura umana nu de religie.omul uraste, invidiaza,este egoist, iubeste, judeca, etc.este in firea fiecaruia dintre noi si nu are nimic de a face cu religia.eu nu am citit biblia, nu toata, si nu stiu intodeauna ce e bine si ce e rau nici macar pentru. mine si cu toate astea sunt crestina.cu ce anume gresec? tu vezi crestinismul dintr-un punct de vedere foarte rigid.crtedinta in Dumnezeu nu inseamna posturi riguroase,matanii si in culcare si in sculare, dusul obligatoriu la biserica, si obligatia de a citi biblia si asa mai departe. relatia cu Dumnezeu este una personala pe care o simti nu o expui. Dumnezeu te invata sa iti iubesti aproapele. e asta gresit? da sunt multi oameni care percep gresit invataturile Domnului dar asta inseamna ca totii sunt asa? orice padure are uscaturi.
Nu încerca să schimbi subiectul.
Tu n-ai înţeles întrebarea, ai sărit cu gura mare că eu nu ştiu să mă exprim corect nebăgând de seamă faptul că numai tu n-ai înţeles, apoi ai fost clară că mă ignori sau ceva de genul, după care te-a enervat adevărul şi ai sărit cu gura mare ca la început.
Eu n-am zis că toţi creştinii au un program aşa de strict, ăia sunt habotnicii. Eu am spus că nu cunosc nici un creştin care să nu fi judecat vreodată în funcţie de ce spun cărţile voastre.
Totul e relativ. Nimic nu e greşit sau corect. Tu ai stilul acela de gândire în alb negru, ori e bine, ori e rău.
Cea mai mare și neînțeleasă nevoie a individului este nevoia de confort. Iar confortul cel mai mare este confortul intelectual. Cu toții am prefera să nu gândim. Iar ca să gândim, înseamnă să nu luăm ca suficientă orice informație găsim.
Nu doar creștinii, dar orice om care se lasă pradă acestui confort intelectual are această atitudine vizavi de orice sursă de informație, care și ea este, la rândul său, comodă. Vezi OTV, spre exemplu.
Cei care depășesc această nevoie de confort intelectual (și de cele mai multe ori sunt oameni care depășesc și nevoia de confort material) ajung într-un final la această concluzie și acceptă lucrurile așa cum sunt.
Nu putem fi toți păstori, nu? Trebuie să existe și o turmă.
De ce trăiesc creştinii cu ideea că numai religia lor e bună? De ce majoritatea creştinilor cred pentru că sunt îndoctrinaţi, în niciun caz pentru că au ajuns singuri la conluzia că există d-zeu? De ce creştinii neagă orice e contra religiei lor fără să aducă argumente sau să cerceteze? De ce creştinii cred că fără d-zeu nu poţi face nimic? De ce creştinii îţi spun că nu au nimic cu tine dacă eşti ateu dar încearcă să îţi bage şi ţie în cap că religia e bună şi că d-zeu sigur există? Şi întrebările continuă...
Pentru astea există un răspuns? Să mă anunţi şi pe mine dacă găseşti.
Sayonara!
Ştim amândoi răspunsul şi la întrebările tale cât şi la întrebarea mea.
Puteai să pui 'pentru că sunt indoctrinaţi' în fiecare întrebare, nu doar in a doua.
Normal, prostia joacă un rol important în toată chestia asta. Dar contează şi alţi factori, ca educaţia de exemplu. Un om care trăieşte prin pădure şi nu are habar ce frumos e să ai curent electric, chiar şi cu un iq mare, tot va fi uşor de manipulat.
Dacă stai să te gândeşti, tot nişte oameni care au trăit în pădure au crezut prima dată în existenţa unui zeu.Religia creştină nu e nici prima, nici ultima religie de pe lumea asta, e apărută după acelaşi tipar: oameni care caută răspunsuri, nu le găsesc şi gândesc că e mai bine să lase totul în seama a ceva ce nu prea există, dar oamenii care vor exista vor crede, oamenii cred în cărţi.
Sayonara!
Adevărat. Exact ceea ce am spus şi eu, în lipsa cunoştinţelor ne apucăm să inventăm poveşti cu zâne şi zmei.
Dar la nivelul la care a ajuns ştiinţa în zilele noastre e de tot râsul să mai credem în basme.
"Toţi oamenii care gândesc sunt atei" a spus Ernest Hemingway, iar mai tirziu s-a sinucis. Oare de ce? A gindit cumva prea mult? Nu, a gindit fara Dumnezeu, si acolo ajungi daca gindesti fara El, caci daca gindesti bine, descoperi ca viata nu mai are nici un sens.
Nu înţeleg de ce toată lumea spune că nu are sens viaţa fără d-zeu.Eu mă simt foarte bine, ba chiar mai bine decât înainte, când dacă făceam ceva greşit eram dusă cu forţa la biserică să mă rog să`mi spele ceva ce nu există păcatele. Poate avea omul o boală gravă, poate a fost părăsit de persoana iubită, orice e posibil, de ce să fie legat neaparat de d-zeu? De coincidenţe nu ai auzit? Totul se rezumă la voia domnului că aşa zice preotul când te duci dracu`?
Luminează`mă şi pe mine.
Sayonara!
Chestia cu simtitul bine e perfect normala la oamenii ce stiu sa se multumeasca cu ce au de la viata. Insa daca incepi sa pui intrebari, vrei mai mult sa stii despre viata ta, de ce traiesti, si pentru ce, daca te intorci la acele intrebari fundamentale pe care oamenii in gindirea lor si le-au pus, atunci descoperi de fapt cit de fara sens e viata. Cum esti tu, asa am fost si eu cindva, eram f bine si fara Dumnezeu, sau cel putin asa consideram eu, ca de fapt viata mea mergea in jos - la 20 de ani eram o epava, un ratat. Dar eu consideram ca e totul bine, si ma simteam f bine, pentru ca ma multumeam doar cu putinul pe care mi-l oferea viata - incercam ca si tine probabil sa fiu rezonabil si sa nu ma astept la prea multe de la viata. Dar cind a aparut posibilitatea de a cunoaste mai mult, de a descoperi unele raspunsuri, desigur ca mi-am pus intrebarile, si atunci am descoperit cit de fara sens e viata. Iar cind am gasit raspunsul la intrebari, am gasit si sensul vietii, pentru ca L-am gasit pe Dumnezeu.
După părerea mea totul ţine de voinţă.Nu cred în d-zeu pentru că nu îmi pot imagina o explicaţie logică pentru existenţa unei divinităţi şi pentru că nu am văzut nimic, nu am simţit nimic.Cred că dacă ar exista o zeitate, nu ar fi în niciun caz cum o impune religia, ar fi cu mult deasupra.
Sayonara!
Daca nu ai vazut ceva ce exista, si daca nu ai simtit nimic, asta nu presupune existenta sau nonexistenta a ceva. Arata doar ca tu nu ai experimentat acel lucru. Insa acel lucru poate face parte dinafara experietei tale, altii poate l-au experimentat, l-au vazut, l-au simtit.
Oricum, intr-o privinta ai f mare dreptate: Dumnezeu nu e cum impune, sau Il impune religia, e cu mult deasupra. Cind eu am inteles acest lucru, calea catre adevar mi-a fost deschisa. Insa daca ramii tintuit in ce spune religia, nu descoperi prea multe lucruri.
Eu mă simt foarte bine fără nici un zeu. Ba de fapt, mă simt mult mai bine ca atunci când credeam în Dumezeu. Şi o duc foarte bine.
Eu nu caut rezolvarea 'problemei' cu sensul vieţii. Sunt nihilistă, nu cred că viaţa are un sens. Doar o trăieşti, faci ce vrei din ea. N-are nevoie de un sens. E cu mult mai frumoasă când realizezi că nu există acel 'sens'.
Biblia nu e în măsură să stabilească ce este corect şi ce este greşit. Sunt chestii relative, diferă de la persoană la persoană. Eu consider greşite standardele moralităţii. Ce este greşit şi ce este corect depinde de la o persoană la alta şi evident de circumstanţele întâmplării. Nu există bine absolut sau rău absolut şi nici nu va exista.
'Daca nu ai vazut ceva ce exista, si daca nu ai simtit nimic, asta nu presupune existenta sau nonexistenta a ceva.' Ăsta nu e un argument plauzibil. Oamenii simt ce vor să simtă. Ştii câte religii sunt pe lumea asta? Toţi susţin că-şi simt zeii în care cred.
Cristi, tu mai degrabă ai încercat să arăţi nişte advantaje. Înainte să faci asta, trebuie să vii cu dovezi, sarcina demonstraţiei cade celui ce afirmă.
And btw, mulţi creştini s-au sinucis. Nu cunoaştem situaţia, nu l-am cunoscut pe tip, nu putem judeca.
Sa traiesti fara sens, inseamna sa te multumesti cu f putin.
Daca consideri gresite standardele moralitatii, de ce atunci te certi pentru ce sti ca ai dreptate? Tocmai certurile dintre noi arata cu cita convingere credem intr-un standard, altfel, daca binele si raul ar fi ceva relativ, am recunoaste ca poate fi bine pentru cel cu care ne certam ceea ce noi consideram a fi rau, si nu ne-am certa, insa o facem, si uneori vehement.
In orice religie, da, poate ai de-a face cu simturi, insa nu cred, orice religie se rezuma mai mult la anumite fapte pe care trebuie sa le faci pentru a fi acceptat de divinitate. Doar in crestinism incepi sa vezi o implicare din exterior, pe care o poti simti sau nu, nu simturile conteaza in ultima instanta, ci realitatea din spatele lor, realitate pe care o poti vedea in imrejurarile vietii de zi cu zi. Cind devii crestin, intreaga ta viata devine influentata de ceva din exterior, si poti vedea acest lucru dintr-o multime de aspecte ale vietii, incit logica te determina sa accepti ca ai de a face cu ceva real.
Crestini care s-au sinucis? Hai mai intii sa definim termenul de crestin. Daca te referi doar la cel ce merge la biserica, crede doar, fara a avea si a fi implicat intr-o relatie cu Dumnezeu, atunci da, poti vorbi de sinucidere, insa daca vorbesti de crestinul autentic, care are o relatie persoala cu Dumnezeu, care ii da sens vietii, ii aduce pace in inima, siguranta, stabilitate, dragoste, speranta, bucurie. ma tem ca te inseli. Mai cauta sa vezi ce sau cum e un crestin adevarat. Eu personal am fost pus in situatia de a ma sinucide cind dupa 14 luni de dureri mereu crescinde, am ajuns la limita suprotabilului, si doar acel lucru m-ar fi determinat sa ma sinucid, altfel, iubeam prea mult viata ca sa ii pun capat, insa nu am facut-o pentru ca Dumnezeu a intervenit la timp. Dar si asa, cu dureri imense, am stiut pentru ce traiesc, si am avut bucurie in inima, pentru ca am stiut sa ma limitez la ceea ce pot face si pentru ca stiam ca El nu ma va lasa, aveam speranta, caci stiam ca voi trece si de acel lucru atit de greu. Crestinismul e o religie a sperantei, si nu are nimic de-a face cu sinuciderea.
'Sa traiesti fara sens, inseamna sa te multumesti cu f putin.'
Din punctul tău de vedere. Personal, când am realizat că viaţa nu are un sens anume am considerat-o mult mai valoroasă.
'Daca consideri gresite standardele moralitatii, de ce atunci te certi pentru ce sti ca ai dreptate?' Dacă ştiu că am dreptate n-am voie să port discuţii în contradictoriu? Îmi place să o fac, îmi place să aud părerea celorlalţi, greşită sau nu.
Eu consider realtivi termeni de bine şi rău. Dar e o diferenţă dintre bine şi corect. Lumea le asociază, dar nu sunt chiar acelaşi lucru. Greşit şi corect nu sunt întodeauna termeni relativi, pe când bine şi rău da.
'In orice religie, da, poate ai de-a face cu simturi, insa nu cred, orice religie se rezuma mai mult la anumite fapte pe care trebuie sa le faci pentru a fi acceptat de divinitate.' Ţi-am spus, oamenii simt ce vor să simtă. Sunt foarte multe religii şi am avut ocaza să cunosc practicanţii a câtorva, aproape toţi au spus că simt zeitate respectivă cum le oferă ajutor ş.a.m.d.
'Cind devii crestin, intreaga ta viata devine influentata de ceva din exterior, si poti vedea acest lucru dintr-o multime de aspecte ale vietii, incit logica te determina sa accepti ca ai de a face cu ceva real.' Am fost creştină şi nu mi-a luat chiar aşa de mult să realizezi că-i vorba doar de îndoctrinare. Voi creştinii nu ştiţi să apreciaţi adevăratul ajutor, dacă doctorul se descurcă minutat şi salvează un pacient pe moarte, gata, minue, l-a salvat Dumezeu. De fapt, îmi amintesc de un caz, un satanist pe patul de moarte, declarând clar că nu-şi schimbă religia. În mod miraculos, medicii îl salvează iar el revine la practicile sale sataniste. Evident, creştinii spun că şi el e fiul lui Dumnezeu şi chiar dacă greşeşte a fost ajutat în spreanţa că va reveni pe calea cea 'dreaptă'. Nici măcar într-un caz de genul nu au putut vedea că ştiinţa l-a salvat pe acel om, nu o zeitate. Acum, nu mi-o lua în nume de rău, dar religia nu are nici o legătură cu logica.
'Crestini care s-au sinucis?' Da, bineînţeles că există. Haide să o luam logic(deşi voi creştinii ignoraţi logica complet). Un om total normal, creştin, cu iubire ş.a.m.d înebuneşte. Pur şi simplu înebuneşte, se poate întâmpla oricui, şi se sinucide. De fapt, îmi amintesc de o călugăriţă care s-a spânzurat...dar cum am spus, nu ştiu, nu judec.
Totuşi, unu lucru ai spus corect. Datorită spreanţei pe care o au creştinii în Dumnezeu, datorită faptului că ei cred că nu-s singuri pe lume, au o voinţă de viaţă mai puternică decât alţii. Dar e doar speranţă falsă şi decât să mă duc să mă rog pentru problemele mele şi să nu rezolv nimic, prefer să le rezolv.
Dar ne-am cam îndepărtat de subiect... cum am spus, nu există bine şi rău absolut. Cât despre greşit şi corect există(1+1=2 e corect din orice punct de vedere), dar dacă le foloseşti ca să exprimi acţiuna unui om(X a procedat corect omorându-l pe Y), nu există un absolut. Totul diferă de persoană şi circumstanţe.
Ai fost crestina?!? Nu cred. Pentru ca Isus Hristos nu a fost niciodata o persoana vie, reala pentru tine, se vede dupa cum vorbesti. Ai avut parte doar de indoctrinare si atit, ca multi dintre asa-zisii crestini. Insa a fi crestin presupune a-L descoperi pe Isus Hristos ca o fiinta vie.Eu exist, si am detrminat la o mica schimbare viata ta - ti-am furat citeva minute din ea ca sa dialogam aici, si asta pentru ca sunt viu si real, chiar daca nu m-ai vazut niciodata. La fel e si cu El, atunci cind Il descoperi, iti vei lua timp si pentru El, caci va conta asta, caci sti ca e viu si real.
Cind speranta nea e implinita in 90-95 % din situatii, gasind la El rezolvare, nu cred ca e o speranta falsa. Deloc, e ceva real, tangibil.
'Ai avut parte doar de indoctrinare si atit' Religia este doar îndoctrinare, nimic mai mult.
Afirmaţile tale sunt lipsite de argumente, n-ai nimic. Cum am mai spus, ne-am îndepărtat prea mult de la subiect. A ajuns mai mult o discuţie de genul 'există sau nu există Dumnezeu?' iar întrebarea mea e cu totul alta.
Cred că dacă ar fi existat, aş fi simtit/văzut şi eu ceva, totuşi am fost deschisă spre ceea ce înseamnă religie destul de mult timp.Să spunem că dacă ieşi din tiparele religioase, aşa ca tine, simţi prezenţa a ceva, o zeitate.Tu simţi ceva, simţi că e cineva care te spijină, ceva care te veghează undeva?
Cred că toată treaba asta cu religia ajută oameni care realizează că nu trebuie să se mulţumească cu nimic în viaţă să treacă mai departe.
Sayonara!
Da, pot spune ca simt. Insa nu asta e cel mai important, caci simturile te mai pot insela. Realitatea ce sta in spatele simturilor conteaza. Exemplu: eu simt adesea ca Dumnezeu ma iubeste. Insa daca nu simt, pentru ca sunt obosit, sau concentrat asupra lucrului, asta nu inseamna ca El nu ma mai iubeste sau ca atunci nu a fost cu mine. Imi place sa verific totul din alt punct de vedere decit cel al simturilor: imprejurarile vietii. In circumstante, Il vezi cel mai bine pe Dumnezeu. Ai probleme? Ai un ajutor - ele se rezolva, si uneori tu nu trebuie sa te zbati prea mult, ceea ce faceai altadata cind nu erai cu El. Ai nevoie de ceva? Mai devreme sau mai tirziu, chiar daca poate nu te-ai rugat pentru acel lucru, descoperi ca il primesti. Si asta in 100% din cazuri. Sau chiar mai mult - am primit si ce nu ma asteptam.
Tu daca nu ai simti sau vazut ceva, inseamna ca nu ai cautat unde trebuie.
Exact ce am spus şi în unul din răspunsurile anterioare... creştinii nu ştiu să aprecieze adevăratul ajutor, ei mulţumesc lui Dumnezeu pentru orice lucru bun care li se întâmplă, chiar dacă e rezultatul muncii lor, priceperea doctorului, a avocatului ş.a.m.d.Personal, mi se pare o lipsă de respect, de exemplu, faţă de doctori. Ei îşi dau toată silinţa şi voi spuneţi că e datorită lui Dumnezeu...
Cit de sigura e mina unui medic? Absolut sigura? Nu as crede. Orice om poate gresi. Siguranta e doar un anumit procent din intreaga realitate. Si ce pot face eu daca nu imi e dat? Fara El, nu as putea misca un deget, am experimentat si asta, timp de trei ani, bolnav fiind. Nu zic ca nu e frumos sa multumesti medicului, insa faptul ca el a putut invata, ca a putut reusi operatia, faptul ca e un medic bun, ca nu s-a imbolnavit ca mine si sa nu mai fie bun de nimic (eu acum sunt bine dfatorita lui Dumnezeu), asta lui Dumnezeu ii datoreaza, si de aceea noi ii multumim Lui.
N-am spus că este absolut sigură. Dacă era aşa, toţi pacienţii supraveţuiau. Dar nimic nu este sigur în lumea asta. Faptul că n-ai murit nu înseamnă că e ajutorul unei zeităţi.
Nu cred că este un om care să nu se fi îmbolnăvit în viaţa lui. Chiar şi de o răceală banală. Nu-i mâna unei zeităţi.
Medicul a învăţat pentru că a avut voinţă şi ambiţie, şi-a dat silinţa pentru că a vrut să ajute. Bineinţeles că există şi mulţi medici şarlatani sau care nu-s pricepuţi(asta e tot mână lui Dumnezeu?).
Să o luam logic. Se poate demonstra că operaţia a decurs bine datorită medicilor, care s-au pregătit. Dar nu se poate demonstra că a fost vorba de o intervenţie din exterior, ca să spun aşa. De fapt, asta e problema la zeul vostru, nimeni şi nimic nu-i poate demonstra existenţa. Pentru că nu există.
OK, recunosti ca nimic nu e sigur in lumea asta. Eu tocmai la acel procent de nesiguranta ma refer. Unde apare nesiguranta, apare Dumnezeu care ajuta si face ca totul sa iasa la sigur. Am vazut asta in imprejurarile vietii mele de mii de ori, am vazut-o si cind procentul de siguranta era extrem de mic, totusi, ceea ce tinea de acea nesiguranta, era atit de bine implinit de Dumnezeu, incit ramineam uimit de cum au decurs lucrurile. Si nu o data s-a intimplat asta.
OK, medicul a invata pentru ca a avut vointa si ambitie. De unde le-a avut? Eu am vrut sa fiu medic. Insa nu am avut vointa si ambitia necesara. Capacitati aveam, insa nu vroiam deloc sa invat atit de mult. Si daca ajungeam medic, o faceam cu pasiune. Dar asta e, nu e suficienta pasiunea, mai trebuie si munca si vointa, pe care, daca nu ti-e dat sa le ai, ca in cazul meu, nu realizezi nimic.
"Se poate demonstra că operaţia a decurs bine datorită medicilor, care s-au pregătit. Dar nu se poate demonstra că a fost vorba de o intervenţie din exterior, ca să spun aşa." Pot sa iti demonstrez asta. Exista in Alba-Iulia o fata de vreo 18 ani acum. Eu am vazut-o la 5 ani. S-a nascut cu o malformatie grava a inimii. Medicii au facut tot ce au putut insa nu i-au dat mai mult de doua luni de viata. Parintii s-au rugat pentru ea, si s-a intimplat o minune, incit medicii au recunoscut ca s-a intimplat ceva cu fetita. Daca inainte analizele i-au iesit prost pentru ca avea acea problema grava, dupa aceea, toate i-au iesit bune, si acum e o fata pe deplin sanatoasa. Iti poate dovedi oricind cu "acte", cu rezultatele analizelor de dinainte si de dupa interventia exterioara. Asta pentru ca vrei ceva concret. Daca tu nu sit de vreo asemenea dovada, nu inseamna ca ele nu exista, si ca nu exista "zeul nostru".
Cum am mai spus, la voi toate sunt datorate lui Dumnezeu. Până şi cazul cu acel satanist. Incredibil.
'OK, medicul a invata pentru ca a avut vointa si ambitie. De unde le-a avut?' Le-a avut pentru că aşa era mentalitatea sa. Sunt o grămada de medicii atei şi de alte religii. Tot de la Dumnezeu au ei asta? E ceva ce depinde de tine, de caracterul tău, de motivaţie. Nu de diferite zeităţi.
Vreau date exate, raportul meidiclor, nu cuvinte spuse de tine. Să nu uităm că ştiinţa e în continuă dezvoltare. Asta mă duce cu gândul la cazul amintit, nici pentru acel satanist nu aveau speranţă. Dar s-a făcut bine, datorită tratamentul şi a unui organism puternic. A plecat pe propile picioare din spital şi a continuat nu ştiu ce mişcare satanistă, n-are importanţă.
Dar dacă Dumnezeu e peste tot, şi a avut milă chiar şi pentru satanistul care vrea să strângă cât mai mulţi adepţi, de ce sunt atâţia copii care mor de foame în Africa? De ce se nasc atâţia orbi sau cu diferite malformaţii? Sau morţi? De ce mor atâţia oameni credincioşi, care se roagă? De ce mulţi trăiesc pe stradă şi n-au nimic? Unde-i zeul vostru aici?
De ce atitia copii care mor de foame in Africa? Pentru ca Dumnezeu ne-a creat nu sa fim singuri si independenti, ci sa functionam ca un intreg, ca o societate ai carei mambri se iubesc si sunt iubiti. Ori, daca eu in egoismul meu tot string si nu ma gindesc la altii, e normal ca ceilalti sa sufere. Problema copiilor din Africa e problema noastra, nu a lui Dumnezeu, noi suntem prea egoisti ca sa ii ajutam pe cei care au nevoi mai mari ca ale noastre. De unde sti ca Dumnezeu nu vrea sa ii ajute, prin noi, dar nu poate, pentru ca noi ne gindim doar la noi insine? Cel mai adesea Dumnezeu lucreaza prin oameni.
De ce se nasc copii cu malformatii? Pai tot Dumnezeu e de vina daca mama a fumat in timpul sarcinii? Sau daca a facut lucruri care sa pericliteze sanatatea fatului? Si daca nu e asa, ai prefera un copil poate ucigas in serie, decit unul handicapat? Eu as prefera unul handicapat, pentru ca un hanidcap nu e intotdeauna un handicap, cei handicapati au calitati la care noi cei normali putem doar sa visam uneori. Numai Dumnezeu stie ce va fi in viitorul acelui copil handicapat, si crede-ma ca daca El l-a lasat asa, e cel mai bine, mai tirziu, daca copilul isi va gasi rostul in viata, va reusi sa treaca peste handicapul sau.
De ce traiesc multi pe strada si nu au nimic? Sistemul economic, bazat pe imprumuturi de la banca si dobinzi e de vina. Biblia interzice sa dai cu dobinda, si sa iei asa, deci Dumnezeu nu vrea asta, nu vrea sa te legi si sa imprumti de la banca. Unii, asa au facut, stiau ca risca, si au pierdut. Problema e ca multi risca aiurea, fac imprumuturi pe care nu le pot restitui pina la sfirsit, si vine banca si le ia tot ce au, si ramin pe strada fara nimic. Tot Dumnezeu e de vina atunci cind noi ne-o facem cu mina noastra, in ciuda avertismentelor Lui din Biblie?
'. De unde sti ca Dumnezeu nu vrea sa ii ajute, prin noi, dar nu poate, pentru ca noi ne gindim doar la noi insine?' Voi ziceţi că zeul vostru e atot puternic. De ce nu opreşte răul din lume în cazul ăsta?
Cât despre egoism, e în natura omului. Cum e posibil să avem atâtea 'defecte' dacă suntem creaţi de un zeu atât de perfect? Ah da, nu-i posibil.
'Pai tot Dumnezeu e de vina daca mama a fumat in timpul sarcinii?' Sunt multe cazuri în care mama n-a făcut nimic din ce n-ar trebui.
'Si daca nu e asa, ai prefera un copil poate ucigas in serie, decit unul handicapat?' Dar ştii că ucigaşi în serie au un general un motiv? Poate o boală psihică, asta nu-i face handicapaţi?
'Unii, asa au facut, stiau ca risca, si au pierdut.' Adevărat, unii, dar alţii nu. Alţii pur şi simplu s-au trezit fără familie şi cu nici un ajutor de la stat. E corect şi aici?
"Toţi oamenii care gândesc sunt atei" [Ernest Hemingway]
Cam asta zic eu că ar fi o explicaţie, dar treaba e că asta ar însemna să generalizez şi ştiu de la profa de religie că atunci când generalizezi în cazul religiei creştine eşti privit urât, da` urât rău, pentru că adevărul doare iar ei nu prea acceptă asta.
Sayonara!
Nici nu stiu sa raspund la intrebarea asta...imi suna putin rasista, nu ti se pare?
Nu, nu mi se pare. E doar un adevăr. Nu ştiu un singur creştin, unul singur, pe care să nu-l fi auzit mărcar o dată judecând, crezând că ştie ce-i corect şi ce-i greşit.
Dacă nu ştii să răspunzi, de ce o mai faci?
Ca sa am ocazia sa fiu criticat de alte persoane care le stiu pe toate...cam ca tine ))))
Adică, ca să pari penibil. Felicitări, eşti penibil!
) ce irascibili suntem...te-o fi batut soarele care mai ieri a iesit din nori
Eu? Irascibilă? Ai vrea tu. Nu mă enervezi dacă-mi dovedeşti că eşti prost, mai încearcă. Ah, şi la mine a fost soare toată săptămâna.
Ah,la naiba-n puii mei...ca a fost toata saptamana soare si ai fost la mall cu toti gagii si i-ai ras de bani, nu? :-> ))))
Ţi-am spus că dacă-ţi dovedeşti prostia nu mă enervezi. Încearcă altceva.
Ce doresti sa iti mai dovedesc, draga mea colega de site, Paulla?
Nu cred că ai ce să-mi dovedeşti înafară de prostia ta nelimitată, aşa că nu te obosi.
Asta nu stiu, unii pentru ca ii ajuta D-zeu sa descopere calea buna, unii doar pentru a fi vazuti cu alti ochi...
De ce pui carte "sfanta" in ghilimele? nu crezi in D-zeu?
Nu, fara combinatia asta nu exista credinta, Biblia, care ii spui ilogica si tampita, este cartea sfanta, cartea care a fost facuta in decursul lumii, care arata toate rezolvarile, viitorul, daca sti sa o citesti! Nu te condamn ca nu crezi, nici eu nu credeam, dar dai o sansa, o sa te simti mult mai bine, crede-ma!
Pe bune? Nu există credinţă fără combinaţia Biblie-D-zeu? Sunt mulţi oameni pe lumea asta care cred în d-zeu dar nu frecventează biserica, nu se roagă etc. pentru că Biblia li se pare un basm [M`aş număra printre oamenii ăia dacă aş crede în d-zeu]. Pentru mine biserica nu e mai presus de Palatul Cotroceni, iar Biblia mi se pare cel mai prost basm scris vreodată.
Mai gândeşte şi tu înainte să spui aşa ceva.
Sayonara!
Dacă arată toate rezolvările, atunci de ce nu vă duceţi chiar acum în rai cu toţii? De ce nu sunteţi atotştiutori? De ce nu vă rezolvaţi toate problemele? De ce nu vă îndepliniţi toate dorinţele posibile şi imposibile? De ce se contrazice singură Biblia? De ce, de ce?
Sunt de acord cu 7h30/BenBurnleyTheo. Ah, şi vezi că e credincios tipul, spre deosebire de mine. Eu zic să nu îi dai lecţii, ştie el ce zice.
Ba există credință fără combinația asta, crede-mă.
Plus că biblia nu e singura „carte sfântă", mai sunt încă câteva zeci, cam fiecare religie are una, dar poți să fi credincios fără să asculți sfaturi biblice, mai ales ca cele din vechiul testament (am mai zis că biblia ar trebui să fie +18, ca filmele horror și porno?).
Ba există credință fără combinația asta, crede-mă.
Plus că biblia nu e singura „carte sfântă", mai sunt încă câteva zeci, cam fiecare religie are una, dar poți să fi credincios fără să asculți sfaturi biblice, mai ales ca cele din vechiul testament (am mai zis că biblia ar trebui să fie +18, ca filmele horror și porno?).
Auzi, eu nu sunt credincios, nu stiu daca am un loc in rai, incerc sa fac unul...
Sa-ti raspund la intrebarile tele :
1) Nu ne putem duce in rai, avem o misiune pe pamant, aceea de a-l venera pe D-zeu si de a-i urma sfaturile, legile si poruncile
2)Nu suntem atotstiutori, suntem oameni, suntem limitati
3) Nu putem rezolva problemele toate, deoarece D-zeu ne testeaza credinta, si pentru ca nu suntem indeajuns de credinciosi pentru a avea aceasta onoare, de a ne rezolva problemele
4)Nu ne indeplinim dorintele pentru ca nu putem, si nu avem nevoie de ele
5)Nu se contrazice biblia, daca nu intelegi, cauta mai adanc, D-zeu ti-a dat mintea, foloseste-o!
1) de ce eşti aşa sigur? L-ai întâlnit tu faţă în faţă? Eu nu vreau să cred în ceva incert, despre care sunt doar vorbe şi nu simt că mă influenţează.
2) păi ai zis că Biblia le ştie pe toate. ce, la un moment dat orbiţi de nu le puteţi afla pe toate-toate?
3) mda, sigur, dumnezău se joacă cu noi. Aşa de mult ne iubeşte. Si dacă se poate, nu mai pune la persoana I, că sunt atee.
4) ha ha . Eu îmi doresc de exemplu să merg la baie, ce nu crezi că am ceva în vezică? Am nevoie să mi-o eliberez, de exemplu.
5) da, am înţeles cum ne îndeamna Gizăz să ne iubim aproapele, să nu ucidem şi cum apoi ne spune să ucidem cu pietre pe cel ce nu îndeplineşte voia sa. Ţi-aş da şi citat din Biblie. Foarte cul. Ah, şi minte mi-a dat mama, nu mersi.
Undeva, in biblie spune : "cine are urechi de auzit, sa auda", Asta ti se aplica si tie, si mie, si tuturor, faci ce vrei! Mult noroc in continuare!
Pt ca nu numai crestii fac asta ci toate popoarele absolut toti si pagani si crestini.Asai omu ce sa-i faci.Si degeaba o citesc ca tot la fel raman.
Ca vor ei sa decida dupa preceptele cartii aleia n-ar fi o problema. Daca ar decide doar pentru ei insisi, ar fi treaba lor. Problema e ca se straduiesc sa decida si pentru altii, impunandu-si, prin ABSOLUT orice mijloace, parerile.
De fapt, asta e diferenta intre crestini si habotnici: primii considera credinta ceva intim, care nu priveste pe nimeni si care nu trebuie urlata din rarunchi.
Ceilalti, deosebit de vocali, se bat cu pumnii-n piept, racnindu-si "credinta" pe toate drumurile, etaland-o, desi nimeni nu le-o cere si dand sentinte apocaliptice celor care nu par sa aiba aceeasi parere.
Cateodata inclin sa cred ca preceptul conform caruia "cine nu-i cu noi e impotriva noastra" a fost inventat de habotnicii religiosi.
"Câteodată înclin să cred că preceptul conform căruia "cine nu-i cu noi e împotriva noastră" a fost inventat de habotnicii religioși"-sunt mulți care se ghidează după ideea asta-și anume cei care întorc pe dos cuvintele lui Iisus, care L-a folosit CONTRA habotniciei.Super genial nu crezi? La asta merită să te gândești,de vei avea vreodată timp.
El le-a spus ucenicilor că NU contează,dacă cineva, care nu-i cu ei, vindecă în numele Lui-"căci cine nu este împotriva noastră este pentru noi"(Marc 9-40)?
ȘI-ce a intrat în memoria colectivă?!
anonim_4396 întreabă:
Mircea08 întreabă: