De ce unii crestini care vor sa Il urmeze pe Dumnezeu si se pocaiesc trec la alta religie? Cu ce ii impiedica crestinismul sa se apropie de Dumnezeu?

Fi mai explicita.sa te nasti din nou nu se refera sa te botezi din nou.nu este decat un botez.botezul din apa si Duh se face cand esti mic.cum sa te botezi a doua oara, a treia oara si tot asa cand te faci mare? plus ca mai si parasesti credinta adevarata pentru niste erezii.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"botezul din apa si Duh se face cand esti mic." Stii ce varsta avea Nicodim, caruia Isus ii spunea ca trebuie sa ne nastem din apa si din Duh? El era unul dintre FRUNTASII iudeilor, nicidecum un copil mic!

"nu este decat un botez" corect.

Dar:

Nicaieri in Biblie nu ti se spune sa te botezi "din nou". Sunt sigur ca nimeni nu sugereaza asta. Intrebarea de la care pornim este, la urma urmei, ce este botezul, un act personal, constient, urmare a unei decizii sau unul impus?

Nicaieri in Biblie nu ni se spune ca botezul se reduce doar la o traditie seaca, la "stampilarea" copiilor, facuti crestini cu sau fara voia lor si posibilitatea de a alege. Exemplul lui Isus este un botez facut la varsta adulta. La fel alte referinte (vezi, spre exemplu, famenul etiopian).

"Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit" (Marcu 16.16) - cam aceasta este ordinea, conform invataturilor lasate de Hristos.

Pasaje ca Fapte 2.37-41, Fapte 8:12, Fapte 10:44-48, Fapte 18:8 ne prezinta ca cerinte comune pentru botez auzirea si credinta.

Unii dau exemplul temnicerului din Fapte 16, care a fost botezat impreuna cu casa lui, sugerand ca probabil acesta avea copii ce au fost botezati "la pachet". Versetul 34 insa infirma acest lucru, aratand ca toti s-au bucurat de noua credinta, prin urmare un act constient.

Botezul este un simbol al îngropării împreună cu Hristos (Col. 2:12) si o marturie publica. El trebuie sa fie o alegere personala.

"plus ca mai si parasesti credinta adevarata pentru niste erezii." - Asta este o atitudine paguboasa, care aduce separare in Biserica lui Hristos, inteleasa in mod gresit ca o organizatie pamanteasca si nu ca Trup al lui Hristos. Aroganta ca apartenenta la un cult este singura care garanteaza mantuirea nu este biblica si face mult rau marturiei crestine in general.

"Vă îndemn, fraţilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire, să n-aveţi dezbinări între voi, ci să fiţi uniţi, în chip desăvârşit, într-un gând şi o simţire." (1Corinteni 1:10)

Răspunde

Raportează

Evaluează

Adevărat, adevărat zic ţie, de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre întru împărăţia lui Dumnezeu.
(Ioan 3, 5)

Botezul este Taina în care, prin întreita cufundare în apă, în numele Sfintei Treimi, cel ce se botează se curăţeşte de păcatul strămoşesc şi de toate păcatele făcute până la botez, se naşte la o viaţă spirituală nouă şi devine membru al trupului tainic al Domnului, al Bisericii lui Hristos.
Botezul din apă şi din Duh îşi are originea în profeţiile Vechiului Testament, deoarece Domnul nostru Iisus Hristos a venit să împlinească tot ce s-a proorocit în Lege şi în prooroci (Matei 5, 17). Începându-şi lucrarea Sa mesianică, Domnul nostru Iisus Hristos a făcut o mulţime de semne şi minuni dumnezeieşti, tămăduind bolile şi scoţând demonii din cei ce Îl rugau. Vestea minunilor s-a dus departe, punând pe gânduri pe mulţi, căci aşa ceva nu se mai pomenise (Matei 9, 32–38; Ioan 9, 32–33), şi în acest context de împrejurări, Sfânta Scriptură ne spune că între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor. Acesta a venit noaptea la Iisus şi I-a zis: Învăţătorule, ştim că eşti învăţător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el. Drept răspuns, Iisus i-a zis: Adevărat, adevărat zic ţie, de nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă Împărăţia lui Dumnezeu. Nicodim I-a zis: Cum poate un om bătrân să se nască din nou? Poate el oare să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască? Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ţie, de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre întru Împărăţia lui Dumnezeu. Căci ce este născut din trup, trup este… (Ioan 3, 1–6).
Deci naşterea din nou înseamnă nu a intra din nou în pântecele maicii, ci a avea botezul din apă şi din Duhul Sfânt, pe care l-au primit şi îl dau apostolii Domnului, cărora le-a zis Domnul după Învierea Sa: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui, iar cel ce nu va crede se va osândi (Marcu 16, 15–16) şi botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să păzească toate câte am poruncit vouă; şi iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin. (Matei 28, 19–20).
Iată dar că botezul cu apă şi cu Duhul Sfânt este obligatoriu pentru «orice făptură» şi nu numai pentru unii, cum spun sectarii cei rătăciţi.
Sectarul: În Sfânta Scriptură numai două Taine sunt pomenite: Botezul şi Cina Domnului; celelalte pe care le-ai înşirat dumneata până acum sunt nişte născociri omeneşti şi de aceea noi nu le putem admite. Iar cât priveşte botezul, nu este o taină, ci un simbol, o lucrare simbolică în care se închipuieşte curăţirea de păcate şi prin care numai se întăreşte credinţa, fiind doar o dovadă pe care o dă cineva în afară, pentru faptul că a făcut pocăinţă, sau este o moştenire, o pecete a pocăinţei. Dar curăţirea păcatelor nu o face botezul, ci credinţa, care prin botez este pecetluită şi confirmată.
Credinţa şi nu botezul este agentul care transformă pe om în făptură nouă, mântuindu-l, după cum rezultă din cuvintele îngerului către Corneliu, că prin credinţa în cele ce îi va spune Apostolul Petru, se va mântui cu toată casa sa (Fapte 11, 14), sau din cuvântul Apostolului Pavel către temnicerul din Filipi: Crede în Domnul Iisus şi te vei mântui tu şi casa ta (Fapte 16, 31). Deci credinţa este cea care a adus mântuire, iar botezul i-a urmat numai ca un simbol al convertirii şi al credinţei sau ca o pecete a terminării pocăinţei.
Preotul: Botezul creştin este o Taină sfântă, iar nu un simbol, deoarece Mântuitorul a numit Botezul «naştere de sus», în urma căruia omul se curăţeşte de păcate şi se sfinţeşte (Ioan 3, 3–7). Sfântul Apostol Pavel îl numeşte «înnoire» a vieţii (Rom. 6, 3–5), făcută prin lucrarea Sfântului Duh (Tit 3, 5). Apostolul Petru spune şi mai lămurit că botezul este împărtăşit spre iertarea păcatelor (Fapte 2, 38) şi că nu este numai un simbol sau o spălare a trupului care să închipuiască spălarea sau curăţirea sufletului – cum vi se pare vouă sectarilor – ci este o naştere adevărată. Botezul, zice el, vă mântuieşte astăzi şi pe voi nu ca ştergere a necurăţiei trupului, ci ca deschiderea cugetului bun către Dumnezeu (I Petru 3, 21).
Chiar şi dacă nu ni s-ar spune, ar fi totuşi de la sine înţeles că toate aceste urmări ale botezului se fac prin lucrarea Sfântului Duh, şi astfel Botezul nu este un simbol, ci o Taină.
Despre Botez ni se mai spune că poate fi săvârşit numai de apostoli sau de cei ce au darul preoţiei, pentru că numai apostolilor le-a poruncit Mântuitorul să boteze (Matei 28, 19) şi numai despre ei şi despre persoane care au avut darul preoţiei ni se spune în Sfânta Scriptură că au botezat (I Cor. 1, 16; Fapte 8, 36–38; 16, 12–15; 16, 32–33 ş.a.). Iar despre cele şapte Taine îţi voi răspunde mai pe larg după ce voi vorbi mai întâi despre fiecare Taină în parte.
Sectarul: Botezul trebuie să fie aplicat numai adulţilor, pentru că, pe de o parte, cei ce-l primesc trebuie să aibă mai întâi credinţă şi pocăinţă şi abia apoi să se boteze, iar, pe de altă parte, cei ce îl aplică trebuie mai întâi să propovăduiască credinţa şi pocăinţa şi abia apoi să boteze. Căci iată ce spune Sfânta Scriptură propovăduitorilor: Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă (Matei 28, 19–20). Deci întâi trebuie să propovăduiască şi abia apoi să boteze. Iar despre cel ce voieşte să primească Botezul, zice: Cel ce va crede şi se va boteza, se va mântui, iar cel ce nu va crede, se va osândi (Marcu 16, 16). Altă dată li se adresează direct şi le zice: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre şi veţi primi darul Duhului Sfânt (Fapte 2, 38). Deci cel ce vrea să primească botezul, trebuie mai întâi să aibă credinţă şi să facă pocăinţă.
Preotul: Nu este deloc aşa cum rău cugeţi dumneata. Am spus de la început că Botezul creştin îşi are originea în Vechiul Testament. Astfel, Dumnezeu i S-a arătat lui Avraam când acesta era în vârstă de 99 de ani şi, între altele, i-a spus că pe toată partea bărbătească să o taie împrejur, iar pe copiii de parte bărbătească ce se vor naşte de aici încolo, să-i taie împrejur în a opta zi de la naştere. Iar cel ce nu se va tăia împrejur să fie nimicit (Fac. 17, 10–14). Deci Dumnezeu nu i-a zis lui Avraam pentru copii şi tineri, să se taie împrejur când vor fi maturi, sau ca el, de 99 de ani, ci toată partea bărbătească, de orice vârstă ar fi, să o taie împrejur, iar pe nou-născuţi, a opta zi după naşterea lor. Voi sectarilor ziceţi că botezul pruncilor nu are valoare, căci ei nu ştiu când au fost botezaţi. Dar ce ştia Isaac, pruncul lui Avraam, la opt zile? Desigur, nimic. Dar ştiau tatăl şi mama sa şi de aceea Isaac, când s-a făcut mare, n-a spus că el nu ştie când l-au tăiat împrejur şi că trebuie să-l taie din nou împrejur, ci i-a crezut pe părinţii lui. Aşa trebuie să fie şi Botezul – cum de fapt practică Sfânta Biserică Ortodoxă –, ştiut fiind că tăierea-împrejur închipuia Botezul din Legea Nouă (Col. 2, 11–13). Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a botezat cu botezul Legii Vechi, la opt zile după naşterea Sa (Luca 2, 21).
Altă preînchipuire din Vechiul Testament prin care se arată că la plinirea vremii trebuie să se boteze şi copiii, este scoaterea israeliţilor din Egipt şi trecerea lor prin Marea Roşie, de la bătrân până la cel mai mic prunc. Că aceasta închipuie botezul tuturor, adevereşte şi marele Apostol Pavel, zicând: Căci nu voiesc, fraţilor, ca voi să nu ştiţi că părinţii noştri (israeliţii) au fost toţi sub nor şi că toţi au trecut prin mare, şi toţi, întru Moise, au fost botezaţi în nor şi în mare (I Cor. 10, 1–2). Va să zică «toţi», deci şi copiii, căci Moise spunea lui Faraon: Vom merge cu copiii noştri şi cu bătrânii, cu fiii şi cu fiicele noastre, cu oile şi cu boii noştri (Ieş. 10, 9). Aşa încât norul şi marea (apa) însemnau «apa şi Duhul Sfânt», în care trebuie să fie botezat oricine (Ioan 3, 5).
Trecând la Noul Testament, auzim pe Domnul nostru Iisus Hristos spunând apostolilor, înainte de răstignirea Sa, că Tatăl le va trimite pe Mângâietorul, adică pe Duhul Sfânt, în numele Fiului şi îi va învăţa toate lucrurile (Ioan 14, 16–17, 26). Şi venind Duhul Sfânt în ziua Cincizecimii (adică Duminica), la ora 9 dimineaţa, peste apostoli, ei au propovăduit poporului ceea ce-i învăţa Duhul Sfânt, spunându-le să se pocăiască şi fiecare din ei să fie botezat în numele Domnului nostru Iisus Hristos, că a voastră şi a copiilor voştri este această făgăduinţă. Şi au fost botezaţi ca la trei mii de suflete (Fapte 2).
Auziţi voi sectarilor şi să vă intre în urechi adevărul acesta: A voastră şi a copiilor voştri este făgăduinţa aceasta, a Botezului. Deci şi a copiilor, nu cum rătăcit învăţaţi voi pe oameni. Şi când spune că s-au botezat, nu spune că au botezat trei mii de bărbaţi şi de femei, ci «trei mii de suflete», ceea ce înseamnă că au fost şi copii de ai celor botezaţi. Desigur, apostolii predicau celor mari, însă, fiind ei inspiraţi de Duhul Sfânt, spuneau că şi a copiilor este «făgăduinţa», şi ascultătorii credeau, ca şi Avraam lui Dumnezeu.
Iată câteva cazuri de familii botezate cu copiii lor: Lidia a fost botezată – ea şi casa ei (Fapte 16, 14–15); Temnicerul i-a luat la sine (pe Pavel şi pe Sila) în acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat şi el şi toţi ai lui îndată (Fapte 16, 33); Dar Crispus, fruntaşul sinagogii, a crezut în Domnul, împreună cu toată casa lui (Fapte 18, 8). Iarăşi zice Sfântul Apostol Pavel: Am botezat şi casa lui Ştefana (I Cor. 1, 16). Când zice «toată casa», se înţelege de la sine că este vorba de toată familia, până la cel mai mic, după cum zice Isus Navi: Eu şi casa mea voi sluji Domnului (Iosua 24, 15).
Domnul Hristos a arătat, de asemenea, că trebuie botezaţi copiii de mici, deoarece atunci când I-au adus nişte copilaşi ca să Se roage pentru ei, iar apostolii opreau pe cei ce i-au adus, Domnul i-a certat, zicându-le: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca acestora este împărăţia Cerului. Şi după ce şi-a pus mâinile peste ei, s-a dus de acolo (Matei 19, 13–15). Deci, dacă Dumnezeu cheamă şi pe copii de mici la mântuire, pentru ce voi sectarilor rătăciţi vă lepădaţi de ei şi îi opriţi de a veni la Dumnezeu prin Sfântul Botez? Vai de cei cărora le mor copiii nefiind botezaţi prin apă şi prin Duhul Sfânt, căci cei ce nu au fost botezaţi se vor osândi (Marcu 16, 15–16).
Sectarul: Da, dar copiii numai cu Botezul fără credinţă, nu se pot mântui! Scriptura spune nu numai despre Botez, ci şi despre credinţă că este trebuitoare spre mântuirea cuiva. Auzi ce zice: Cel ce va crede şi se va boteza, se va mântui. Iar cel ce nu va crede se va osândi (Marcu 16, 15–16). Deci este clar: copiii neavând credinţă, nu au nici dreptul de a fi botezaţi.
Preotul: Nu este deloc adevărat ceea ce spuneţi voi sectarilor rătăciţi de la adevăr şi orbi la înţelegere. Într-adevăr, copiii nu pot crede la vârsta când sunt botezaţi, dar nici nu pot tăgădui şi nici nu pot refuza pe Hristos. Nu se mântuieşte numai acela care crede, ci el trebuie să se şi boteze. Aşa cum în Vechiul Testament tăierea împrejur se făcea în baza credinţei părinţilor, tot aşa Botezul se face pe temeiul credinţei părinţilor sufleteşti, care sunt naşii (Marcu 9, 36–37). Copiii nu au credinţă, dar au naşii lor. Naşii sunt persoane în vârstă care însoţesc pe prunc la botez şi fac cuvenita mărturisire de credinţă în locul lor. Naşii sunt părinţii sufleteşti ai pruncilor care se botează şi care se nasc prin Botez la o viaţă nouă în Duhul.
Aşa cum părinţii trupeşti ai pruncului l-au născut pe el spre viaţa trupească, după cum scrie: Ce este născut din trup, trup este (Ioan 3, 6), tot aşa naşii sunt părinţii sufleteşti ai pruncilor care se botează, garanţi şi chezaşi în faţa lui Dumnezeu şi a Bisericii Sale, garantând că pruncul (finul) va fi crescut în credinţa creştină şi va fi un bun credincios.
Sectarul: Dar unde scrie în Sfânta Scriptură că naşii pot fi chezaşi pentru mântuirea altora şi că prin credinţa lor se pot mântui copiii?
Preotul: Mântuitorul spune: …din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot adevărul (Matei 18, 16; I Tim. 5, 19). Deci, pe baza credinţei părinţilor, a naşilor şi a celorlalţi martori care sunt la botezul pruncului, preotul botează pruncul. Iar fiindcă ai întrebat unde se găsesc în Sfânta Scriptură mărturii prin care să se arate cum credinţa unora a mântuit pe alţii, din cele multe, îţi voi spune unele:
Prin credinţa sutaşului roman s-a vindecat sluga sa (Matei 8, 13). Robul nu credea, dar prin credinţa stăpânului său a dobândit de la Mântuitorul sănătatea sa.
Patru oameni aduc la Mântuitorul un slăbănog: Şi văzând Iisus credinţa lor, a zis slăbănogului: «Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale!» Apoi a zis: «Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta!» (Matei 9, 2, 6-7; Marcu 2, 3–12). Deci credinţa era a celor patru, nu a slăbănogului.
Pe temeiul credinţei lui Iair, Domnul a înviat copila de 12 ani (Matei 9, 18–25). Pe temeiul credinţei altora, Domnul a vindecat pe un mut şi îndrăcit (Matei 9, 32–34; 12, 22). Pentru credinţa cananeencei, Mântuitorul a vindecat pe fiica sa, scoţând demonul din ea (Matei 15, 22–28). Tot astfel, pe baza credinţei unui tată, Domnul i-a tămăduit copilul lunatic (Matei 17, 14–18). Aşadar, acestea şi încă alte multe mărturii ale Sfintei Scripturi ne dovedesc că, pe temeiul credinţei părinţilor, a naşilor şi a martorilor care sunt la botez, Dumnezeu le dă copiilor sfinţire şi mântuire, după cum adevereşte acest lucru şi marele Apostol Pavel, zicând: Căci bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă…, femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios (I Cor. 7, 14).
Sectarul: Nici Hristos n-a primit botezul decât ca adult, la vârsta de 30 de ani, şi nici Ioan Botezătorul nu a botezat decât adulţi. Deci nici noi nu trebuie să aplicăm botezul decât adulţilor.
Preotul: La aceste afirmaţii ţi-am răspuns la întrebarea de mai înainte, când ai susţinut de asemenea că Botezul trebuie aplicat numai adulţilor. Iar la cele ce întrebi acum, deosebit de cele de mai sus, şi completând răspunsul de mai înainte, îţi răspund următoarele: Mântuitorul a primit botezul la 30 de ani, pentru că abia atunci şi-a început activitatea publică, la o vârstă când cineva era socotit capabil – potrivit socotinţei acelei vremi – să păşească în public şi să înveţe pe alţii o nouă învăţătură. Dar botezul primit de El n-a fost acelaşi cu al nostru, deoarece n-a avut acelaşi efect, acela fiind numai un botez cu apă, un botez al «pocăinţei», al lui Ioan, iar nu cu «apă şi Duh», ca botezul creştin, instituit de Hristos mai târziu. Prin acel Botez, Mântuitorul, în loc să Se curăţească de păcate, dimpotrivă, S-a încărcat cu păcate, luând asupra Sa păcatele omenirii întregi. El nu S-a botezat spre a fi curăţit de păcate – cum facem noi în botezul nostru –, pentru că El nu avea păcate şi, deci nici trebuinţă nu avea ca mai întâi să se pocăiască. Altul era rostul acelui botez şi altul este al botezului nostru.
Iar dacă este vorba de vârstă, pentru ce voi sectarii înşivă nu respectaţi vârsta de 30 de ani? Mântuitorul n-a stabilit nici o vârstă sau limită de vârstă. El însă, când a vorbit despre Botezul pe care îl va aşeza, a arătat marea importanţă pe care o va avea lucrarea acelui botez şi de aceea n-a mai fost nevoie să spună că va trebui aplicat tuturor, deci şi copiilor. Iar dacă n-a spus-o direct, a spus-o indirect, cu toată claritatea, prin cuvântul «cineva» cuprinzându-i pe toţi.
Cât despre Sfântul Ioan Botezătorul, este adevărat că el predica pocăinţa şi că îi boteza numai pe cei ce făcuseră pocăinţă şi că aceştia nu puteau fi decât adulţi. Dar botezul lui nu era identic cu al nostru, ci era numai un botez pregătitor, un rit simbolic sau ceremonial – cum am arătat şi mai sus –, nefiind de neapărată trebuinţă tuturor. De aceea era de prisos a se aplica şi copiilor.
În privinţa nebotezării copiilor, aş fi şi eu de părere să se boteze când vor ei, dacă ar trăi orice parte bărbătească sau femeiască cât ar vrea, până la adânci bătrâneţi. Dar ce zici dumneata, suntem noi siguri că trăim 30, 50 sau 100 de ani? Nu auzi ce spune Sfânta Scriptură? Voi nu ştiţi ce aduce ziua de mâine (Iacov 4, 14); şi iarăşi: Nebune, în noaptea aceasta ţi se va lua sufletul (Luca 12, 20); şi iarăşi: Fiţi gata, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul (Matei 24, 44).
Sectarul: Copiii se pot mântui şi fără botez fiindcă sunt sfinţi şi, ca atare, n-au trebuinţă să-şi cureţe păcatele – pe care nu le au. Aşa învaţă Sfânta Scriptură, prin cuvintele Mântuitorului: Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor (Matei 19, 14). Deci copiii pot intra şi fără botez întru Împărăţia cerurilor. În acelaşi înţeles a mai grăit Mântuitorul şi altă dată: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi ca pruncii, nu veţi intra întru Împărăţia cerurilor (Matei 18, 3; Marcu 10, 15; Luca 18, 15–17). Apostolul Pavel spune chiar direct că copiii sunt sfinţi: Bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă, prin bărbatul credincios. Altfel, copiii voştri ar fi necuraţi, dar acum ei sunt sfinţi (I Cor. 7, 14). Deci, dacă părinţii sunt sfinţi (creştini botezaţi), atunci şi copiii lor sunt sfinţi.
Preotul: Mai întâi de toate, trebuie ştiut că copiii nu sunt sfinţi, pentru că ce este născut din trup, trup este (Ioan 3, 6); deci copiii născuţi numai din trup, nu şi din «apă şi Duh», sunt numai trup, cu păcatul lui Adam în ei. Botezul la copii aduce spălarea păcatului strămoşesc intrat în lume prin călcarea poruncii de către Adam şi Eva în rai (Fac. 3). Printr-un singur om (Adam) a intrat păcatul în lume şi prin păcat, moartea – şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor prin acela în care toţi au păcătuit (Rom. 5, 12). Iar acum: Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat (Gal. 3, 27) şi iarăşi: Au nu ştiţi că toţi câţi în Iisus Hristos ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat? (Rom. 6, 3).
Aşadar, afundarea de trei ori în apă, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh (Matei 28, 19), înseamnă botezul în moartea lui Hristos, adică cel nou botezat a murit faţă de păcatul strămoşesc şi faţă de Legea lui Moise (Rom. 6, 4–23; 7, 1–6). Şi prin Cruce noul botezat este răstignit faţă de lume şi lumea faţă de el.
Încă să ştii şi aceasta, că nimeni nu are voie să boteze a doua oară pe cei botezaţi în numele Sfintei Treimi şi după rânduiala Bisericii dreptmăritoare a lui Hristos, căci zice marele Apostol Pavel: un Domn, o credinţă, un botez (Ef. 4, 5). Numai dacă au fost botezaţi de eretici (sectanţi), îi botezăm din nou.
Sfântul Simeon Tesaloniceanul, Despre Sfintele Taine, cap. LXII, p. 7.
Ştim că botezul «cu apă şi cu Duh», care a venit mai târziu, se împărtăşeşte spre iertarea păcatelor. Iisus Hristos însă nu S-a botezat cu acest botez, pentru că pe atunci nu se pogorâse încă nici Duhul Sfânt, iar pe de altă parte, Hristos era fără de păcate şi, deci, n-ar fi avut trebuinţă de acest botez. Totuşi se pune întrebarea: de ce s-a botezat Iisus cu acest botez al lui Ioan? Ce rost avea botezarea Lui de către Ioan? Răspundem cu Sfântul Ioan Gură de Aur, următoarele: „La Botezul Său în apele Iordanului, Ioan Botezătorul cerea tuturor pocăinţă. Însuşi botezul său era numit «al pocăinţei». Cu toate acestea, lui Iisus nu I-a cerut pocăinţă. Dimpotrivă, în faţa Lui s-a simţit umilit, zicând că el însuşi ar avea nevoie de botez de la Iisus şi nu invers (Matei 3, 14). Nici nu-I putea cere, deoarece Iisus nu avea păcate, era zămislit de la Duhul Sfânt, iar nu din trup omenesc, nu din poftă trupească, nici din poftă bărbătească (Ioan 1, 13; Matei 1, 20; Luca 1, 34–35) şi, deci, nu moştenise păcatul strămoşesc. Dar El nu avea nici păcate personale (Ioan 8, 46; I Petru 2, 22, ş.a.). Astfel Hristos nu avea pentru ce să fi făcut pocăinţă. El nu avea trebuinţă nici de o mai mare revărsare a Duhului Sfânt asupra Sa, pe care, de altfel, botezul lui Ioan nu I-o putea oferi. Dar atunci de ce S-a botezat? Iată de ce: mai întâi, pentru ca Ioan să-L facă cunoscut oamenilor, arătându-L lor: Iată Mielul lui Dumnezeu… Acesta este despre Care eu am spus… (Ioan 1, 29–30). Ioan Îl mărturiseşte oamenilor, iar acum Îl şi arată, pentru ca mărturisirea lui Ioan despre Cel ce vine după mine (Luca 3, 16; Ioan 1, 27), să nu rămână îndoielnică.
Tot acum Îl mărturisesc pe Iisus, Dumnezeu-Tatăl şi Sfântul Duh în chip de porumbel (Matei 3, 16–17). De acum mulţimile nu aveau să mai pună la îndoială cele mărturisite mai înainte de Ioan. Acum Iisus li S-a făcut cunoscut, căci înainte nici chiar Ioan nu-L cunoscuse (Ioan 1, 31), pentru că, deşi îi era rudenie (Luca 1, 36), Ioan îşi petrecuse viaţa în pustie propovăduind şi botezând, Dumnezeu întocmind astfel lucrurile, pentru ca lumea să nu-l poată învinui pe Ioan că L-ar propovădui pe Iisus pentru legăturile de rudenie şi de prietenie ce le are cu El.
În al doilea rând, Iisus a primit botezul de la Ioan pentru ca să împlinească «toată dreptatea» (Matei 3, 14–15). «Dreptate» înseamnă împlinirea poruncilor lui Dumnezeu, iar «drept» era cel ce împlinea aceste porunci (Luca 1, 6 ş.a.). Deci S-a botezat Domnul de la Ioan pentru ca nici această orânduire a lui Dumnezeu – de a se boteza – să nu rămână neîmplinită de El, singurul care împlineşte „toată dreptatea".
Iată deci rolul botezului Domnului şi motivele pentru care S-a botezat El de la Ioan. Botezul creştin de mai târziu, «cu apă şi cu Duh», se face din alte motive şi are cu totul alt rost.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Sunt profund dezamagit! NU doar ca nu mi-ati raspuns, asa cum m-as fi asteptat, dar ATI LUAT CU CUT & PASTE, ati plagiat un alt comentariu de pe un alt forum, adresat unui alt user!

Nu asa, domnule, se creste in cunoasterea si ascultarea de Dumnezeu, ci mai degraba trebuie sa luam exemplu si sa procedam ca si crestinii din Berea (Fapte 17:11) care "au primit Cuvântul cu toată râvna şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa. Nu trebuie sa luati de bun, pe nemestecate tot ce vi se ofera, fara sa va cufundati in Scriptura, pentru ca asta este principalul motiv pentru care sunteti atat de expus ereziilor si practicilor nebiblice.

Ii las pe ceilalti sa judece singuri daca: 1.este corect cum procedati si 2. daca face sens si daca este 100% biblic ceea ce afirma comentariul asta lung, inutil si copiat...

O zi buna!

A, era sa uit! Mai jos aveti si comenariul incriminat. Mi-am permis sa caut, pentru ca se citau in raspunsul dvs lucruri pe care NU LE-AM AFIRMAT!

http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=2737

Răspunde

Raportează

Evaluează

Nu vrei decat sa ma intarati.raspunsul este legat de discutia noastra despre botez.i-mi dau seama ca esti sectant.voi a-ti rastalmacit Scripturile cum v-a convenit.eu ti-am dat ceva mai oficial decat saracile mele cuvinte. spune-mi secta din care faci parte, ca sa stiu care este doctrina voastra si sa pot sa-ti arat unde gresiti voi.si nu este un plagit ca nu-mi asum discutia.este din parintele cleopa ilie, discutie cu un sectant. poti sa cauti.

Răspunde

Raportează

Evaluează

In afara de erorile gramaticale nu vad ca ai mai comunicat ceva. Te rog sa te abtii de la jigniri si sa incerci a te informa legat de semnificatia termenului "secta". Si, de ce nu, sa imi spui ce crezi tu, nu sa vii cu aberatii copiate.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"spune-mi secta din care faci parte, ca sa stiu care este doctrina voastra si sa pot sa-ti arat unde gresiti voi" - nu trebuie decat sa imi raspunzi la ceea ce afirm si pe baza Bibliei pe care probabil o ai in casa. De acolo imi iau eu "doctrina" nu din cartea interna de dogme a unui cult...

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Incercati sa nu mai luati pe nemestecate tot ce vi se ofera. "
E valabil şi pentru cei care s-au convertit necunoscând scripturile.
"apartenenta la un cult va mantuieste sau nu."
Apartenenţa la un cult nu asigură mântuire.
Urmarea Dogmelor şi a Sfintelor Taine Hristice, da.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"E valabil şi pentru cei care s-au convertit necunoscând scripturile." Și la ei mă refer eu!

"Apartenenţa la un cult nu asigură mântuire. Urmarea Dogmelor şi a Sfintelor Taine Hristice, da." Mântuirea se capătă doar prin CREDINȚĂ. ("Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni." - Efeseni 2:8-9). Pe de altă parte credința trebuie să fie una reală, vie, într-un Dumnezeu sfânt, iubitor si drept, care dorește ca viețile noastre să fie schimbate. De aceea ni se spune în Iacov că "credința fără fapte este moartă". Pentru că "Și dracii cred (mai spune Iacov) și se înfioară"...

Răspunde

Raportează

Evaluează

Credinţa este elementul central. Toţi cei pentru care a făcut Hristos minunile de zidire duhovnicească au avut credinţă, dacă nu ei apropiaţii care s-au rugat pentru ei Mântuitorului.
Dar credinţa fără fapte este moartă.
La Cina cea de Taină, Hristos lasă prin exemplu personal, procesiunea de pomenire a Sa, frângând pâinea şi binecuvântând vinul. Lansează învăţătura şi îndemnul aceasta să faceţi pentru pomenirea Mea.
Fără Euharistie, omul nu-l poate mărturisi pe deplin pe Hristos.
Din vieţile sfinţilor, aflăm spre exemplu că Maria Egipteanca, pentru a conserva starea duhovnicească fuge în pustie. Dar pentru a intra în viaţa veşnică în ultimii ani de viaţă se spovedeşte şi se împărtăşeşte, părintelui Zosima. Aceste relatări sunt consemnate de Sfantul Sofronie al Ierusalimului.
Sunt mai multe exemple, dar, acesta îl cunosc.
De aceea, cred că negarea Sfintelor Taine îndepărtează pe om de Învăţăturile lui Hristos, mai ales că primii creştini se însemnau cu semnul Sfintei Cruci, aveau picturi cu Maica Domnului şi Mântuitor în catacombe, deci nu văd unde e depărtarea de învăţături.
Ei fiind încă sub influenţele şi învăţăturile apostolice.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Eu am ales sa imi bazez viata doar pe Sfanta Scriptura. Orice altceva trebuie sa treaca prin acest filtru. Nu am nimic cu tradițiile, atâta timp cât ele nu sunt nebiblice.

"Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună." (2 Timotei 3:16-17)

Răspunde

Raportează

Evaluează

Sunt de acord, nimic nu trebuie să contrazică Sfânta Scriptură, şi orice o contrazice, nu este de la Dumnezeu.
Dar practica Apostolică şi modelul primilor creştini învăţaţi de apostoli în persoană, continuă Scriptura şi o nuanţează, în sensul că ne ajută să vedem felul în care au fost puse în practică, faptic învăţăturile scripturistice.
Toate, fiind făcute sub patronajul apostolilor sau a oamenilor investiţi cu Har Sfânt de către ei.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Dar practica Apostolică şi modelul primilor creştini învăţaţi de apostoli în persoană, continuă Scriptura şi o nuanţează, în sensul că ne ajută să vedem felul în care au fost puse în practică învăţăturile scripturistice. " Explicarea textului (daca asta inseamna nuantare) e normala. Adaugirea nu, in nici un caz. Avertismentul de la sfarșitul Bibliei este foarte clar cu privire la asta, nu e loc de interpretari. E un semn de intelepciune daca noi insine vom cerceta. Daca te uiti in Galateni (cap.2), Apostolul Pavel l-a confruntat pe Apostolul Petru (mai matur și mai vechi în credință) atunci când acesta a greșit. Vorbim de cele mai mari autoritati spirituale de dupa Hristos... Trebuie să luam relația cu Dumnezeu la modul cel mai personal iar Sfintii Părinti la asta ne indeamna.
O zi buna.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Adaugirea nu, in nici un caz."
Tocmai practica primilor creştini conduşi de Apostoli, demonstrează că icoana nu e o idolatrie.
La fel cum nici statuile cu îngeri din Templul lui Solomon nu erau.
La fel cum nici chipurile Heruvimilor făcuţi de Moise şi plasaţi în Sfânta Sfintelor, nu erau.
Avertismentul de la finalul Biblie nu se referă doar la adăugire ci şi la omisiunea intenţionată a învăţăturilor. În cazul de faţă a Sfintelor Taine.
"E un semn de intelepciune daca noi insine vom cerceta."
Tocmai de aceea au apărut mii de culte creştine astăzi.
Fiecare cult nou, interpretează altfel după pofta şi confortul enoriaşului, nu neapărat în sens Duhovnicesc.
Cercetarea neavizată, în sensul strict al literei, poate naşte şi monştrii, a se vedea cazurile de crime, apărute după ce unii au răstălmăcit versetele.
"Apostolul Pavel l-a confruntat pe Apostolul Petru"
Apostolul Pavel, nu face parte din primii 12 apostoli asupra cărora s-a pogorât limbi de foc la sărbătoarea Cincizecimii. Este Apostolul neamurilor.
Cuvântul Apostolului Petru va avea mereu prevalenţă, deoarece pe mărturisirea lui de credinţă, Hristos a făgăduit că se va zidi Biserica, cu toate acestea cel mai mare trebuie să slujească celui mai mic.
În Galaeteni 2 nu se referă la nerespectarea Legii VT, căci Hristos zice clar că nu vine să strice Legea ci să o Împlinească.
"Cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici, si va invata asa pe oameni, foarte mic se va chema in imparatia cerurilor" (Matei V, 19).
Se referă la Noul Legământ al lui Hristos, acela nu trebuie stricat, şi prin Noul Legământ a se înţelege toate învăţăturile şi Sfintele Taine, mai ales cea a Euharistiei la care Hristos prin exemplu personal îndeamnă.
"Trebuie să luam relația cu Dumnezeu la modul cel mai personal"
Da, dar, asta se referă în primul rând la cercetarea îndeaproape a creştinismului, începând cu momentul lui de naştere
Învierea lui Hristos, până în zilele noastre pentru a vedea cine s-a depărtat de Adevăr.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Tocmai practica primilor creştini conduşi de Apostoli, demonstrează că icoana nu e o idolatrie." Intri pe un teren minat. Poti sa dai dovezi ca apostolii s-au inchinat la icoane? Practica PRIMILOR crestini NU indica asta. Ei traiau simplu si dupa cuvantul Domnului care a reluat porunca: "Domnului Dumnezeului tău să I te închini şi numai Lui să-I slujeşti" De asemenea, in Romani cap.1 scrie clar (traducerea ortodoxa, ca sa nu spui ca nu e buna):

Rom 1:23 Şi au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi al târâtoarelor.
Rom 1:24 De aceea Dumnezeu i-a dat necurăţiei, după poftele inimilor lor, ca să-şi pângărească trupurile lor între ei,
Rom 1:25 Ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-au închinat şi au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin!

Cuvantul in greaca folosit pentru "asemanare" este eikōn si inseamna statuie, profil, reprezentare, imagine. Mai clar de atat nu se poate. Doar lui Dumnezeu trebuie sa te inchini, nu tinand cont de forme si traditii omenesti ci "in duh si in adevar". Atunci cand femeia de la fantana a incercat sa duca discutia spre forme si traditii in inchinare, Isus a intors-o la ceea ce era cu adevarat important, la relatia nemijlocita om-Dumnezeu.

"Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr." Ioan 4:23-24

Dragul meu, imi pare rau ca duci discutia in zona asta a polemicilor. Te asigur ca nu am nici o jena sa te trec prin toata Scriptura pentru a vedea daca ceea ce spui este sau nu biblic. Nu as fi vrut sa intru intr-o disputa si nici nu mi-am propus, dar se pare ca asta iti doresti. Daca vei continua insa sa fortezi propriile dogme si sa interpretezi Biblia dupa ureche, le vom lua pe toate cele 7 taine la care te referi, pe rand, ca sa le discutam in lumina Scripturii dar si prin lumina a ceea ce intelege Biserica Ortodoxa prin fiecare dintre ele / in contrast cu aceeasi Scriptura.

Eu nu am afirmat nimic despre icoane. Vrei sa continuam sa a investiga daca practica inchinarii la icoane este biblica sau nu? Ca putem intra si in zona asta. Repet, daca chiar iti doresti o vom face, desi subiectul este rasdiscutat, bazandu-ne pe autoritatea Scripturii. Desi, parerea mea este ca nu ajuta nimanui. Sunt, si in ziua de azi, oameni ai credintei, dar ei nu isi vor putea adauga meajele proprii in Biblie.

"Avertismentul de la finalul Biblie nu se referă doar la adăugire ci şi la omisiunea intenţionată a învăţăturilor. În cazul de faţă a Sfintelor Taine" - Stai un pic. Tu de unde ai scos asta? Ca la mine nu spune nimic de taine...

Fii atent ce spune:
„Mărturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta că, dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta. Şi, dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei prorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta." (Apoc.22:18-19)

"Fiecare cult nou, interpretează altfel după pofta şi confortul enoriaşului, nu neapărat în sens Duhovnicesc." – Off... Vezi cum este omul? Nu-mi spune ca nu stii la care culte se practica, in masa, pelerinajul de sarbatori, si la care marea majoritatea enoriasilor DOARME sau BEA duminica in loc sa se ocupe de cele sfinte? De ce vezi tu paiul din ochiul altora si nu vezi barna din ochiul tau, cum a spus Isus? Repet, prefer sa NU intram intr-o chestiune de gen. Iar daca doresti, sa o facem cu argumente biblice nu cu acuzatii ridicole care nu iti fac cinste!

"Cuvântul Apostolului Petru va avea mereu prevalenţă, deoarece pe mărturisirea lui de credinţă, Hristos a făgăduit că se va zidi Biserica, cu toate acestea cel mai mare trebuie să slujească celui mai mic." – Vai, tu ai recitit ce tocmai ai scris? Orice preot ortodox serios iti va spune ca prostie mai mare nici ca exista! Pare-se ca, desi apostolul Petru a fost de acord pana la urma cu mustrarea, daca te uiti la directia bisericii de dupa, iar tu nu esti? De fapt, stii la ce ma refer sau nu, ca deja e penibila abordarea asta simplista? LA IPOCRIZIE, omule! Pavel l-a avertizat ca se departa de la calea Evangheliei (afectand apartenenta „neamurilor" la Biserica Domnului) si nu avem nici o dovada a faptului ca Petru nu a primit mustrarea, ca un copil al Lui ce se afla. Ea ne paste pe toti, nu doar pe apostoli, e o pornire normala umana, pe care trebuie sa o infranam! E ca si cand ai spune ca faptul ca Petru a facut asta si noi trebuie sa procedam la fel, sa fim ipocriti, pentru ca Pavel nu era ca Petru! Stii cine l-a numit apostol pe Pavel si cum? ("Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Cristos..." ). Stii oare ca Petru a fost mustrat si de Hristos pe tema neamurilor? (In Faptele Apostolilor 10). Daca da, atunci de ce nu crezi ca Pavel a vorbit sub calauzirea Duhului Sfant pentru ca raul acesta doctrinar sa nu se mai regaseasca in biserica? Si de cand in biserica functia iti da dreptate?

Fii atent ce spune:
„Dar, când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă, în faţă, căci era de osândit. În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el mânca împreună cu Neamurile; dar, când au venit ei, s-a ferit şi a stat deoparte, de teama celor tăiaţi împrejur. Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi iudei, aşa că până şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor. Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa tuturor: „Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca Neamurile, şi nu ca iudeii, cum sileşti pe Neamuri să trăiască în felul iudeilor?" (Galateni 2:11-14)
"Hristos zice clar că nu vine să strice Legea ci să o Împlinească." - Stii ce inseamna asta? Te rog sa citesti, ca am raspuns deja: http://martzian.wordpress.com/......testament/

"Da, dar, asta se referă în primul rând la cercetarea îndeaproape a creştinismului, începând cu momentul lui de naştere Învierea lui Hristos, până în zilele noastre pentru a vedea cine s-a depărtat de Adevăr." - Gresit! Nu trebuie sa cercetam „crestinismul", ci Biblia, pentru a vedea unde este adevarul. Pentru ca cercetarea istoriei si concluziile asupra greselilor celor ce au fost crestini doar cu numele deja s-a facut. Daca vei proceda astfel, vei intelege doar ca exemplele negative ale istoriei (vezi inchizitia) sunt exemple de urmat, cum fac unii pe aici!

Daca ai impresia neortodoxa ca esti cu ceva mai bun decat noi discutia trebuie sa inceteze. Daca insa mai si crezi ca milioanele de crestini practicanti din toata lumea NU sunt mantuiti pentru ca NU sunt ortodocsi, imi pare rau pentru tine. Ai nevoie de a-ti citi Biblia, nu doar sa o rasfoiesti si sa copiezi idei de pe la altii, sau sa scoti versete din context, interpretand dupa ureche...

Propun ca, daca mai ai subiecte de discutie, sa le luam pe rand. Lanseaza cate o intrebare si propun sa voi raspunde. Pentru ca nu pot sa scriu cate o brosura la fiecare raspuns, doar pentru ca tu dai dintr-una intr-alta. :)

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Practica PRIMILOR crestini NU indica asta "
http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Christianity

"Virgin and Child. Wall painting from the early catacombs, Rome, 4th century"
"Christ Jesus, the Good Shepherd, 3rd century."
http://rometour.org/catacombe-di-priscilla-church-rome.html
http://www.fisheaters.com/statues.html
CAUTĂ poze din catacombele creştinilor, autentici care îşi riscau viaţa şi nu aveau nici un interes meschin şi vei vedea că aveau picturi cu Mântuitorul.
"nu cu acuzatii ridicole care nu iti fac cinste!"
Eu am vorbit la modul general, nu am dat acuzat persoane ci unele cazuri practice.
"bazandu-ne pe autoritatea Scripturii"
Tocmai că tot mai mulţi au subminat autoritatea Scripturii pentru că au tradus-o după bunul plac. Explică-mi tu de ce fiecare cult o interpretează altfel dacă Adevărul este unul singur şi mai ales de ce există mai multe traduceri în lume. Cineva clar minte.
"Daca ai impresia neortodoxa ca esti cu ceva mai bun decat noi"
Nu-s mai bun cu nimic decât nimeni, în schimb dacă tu ai impresia că aproape 2000 de ani de creştinism răsăritean pot fi anulaţi la 1900 de nişte particulari, şi toţi cei care nu sunt ca ei trăiesc şi au trăit în înşelare, prescripţia pe care ai lansat-o e valabilă şi pentru tine.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici, si va invata asa pe oameni, foarte mic se va chema in imparatia cerurilor" (Matei V, 19).
"Tu de unde ai scos asta? "
Frăţie, absolut TOATE învăţăturile lui Hristos sunt porunci şi sunt valabile.
Dacă Hristos binecuvântează pâinea şi vinul şi îi îndeamnă pe urmaşii lui să facă spre pomenirea Sa acestea.
Cine e Jean Calvin sau Martin Luther să susţină contrariul sau să ignore îndemnul Mântuitorului?
Al cui cuvânt are autoritate divină?
Tocmai voi care susţineţi supremaţia Scripturii, vă luaţi după interpretările care vă sunt servite de oameni.
Repet încă o dată, dacă nu sunt menţionate ca Sfinte Taine, NU înseamnă că nu sunt valabile.
Dacă Sfânta Treime nu e menţionată sub titulatura aceasta, nu înseamnă că ea nu există.
Ştiu că nu doar botezul într-o religie garantează Mântuirea, şi ar fi greşit să plece cineva cu un asemenea fariseism la drum.
Aceste postări nu le-am făcut cu menirea de a ataca la persoană, dacă asta ai simţit te rog să mă ierţi.
În ceea ce priveşte Galateni 2 voi încerca să studiez pe îndelete când va fi timpul.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Ma intreb daca tu citesti linkurile sau le arunci pur si simplu pe aici... Poate imi spui cum ai ajuns la concluzia ca orice forma de arta implica inchinarea sau de unde faptul ca au existat obiecte de arta asta demonstreaza ca primii crestini au inlocuit inchinarea biblica cu cea catre obiecte de orice fel sau, mai rau, catre sfinti... Sau, prin absurd, faptul ca unii o faceau asta indica un exemplu demn de urmat pentru toti. Daca te uiti in epistolele lui, Pavel a observat probleme concrete ale Bisericii, atunci cand le scria si pe care le-a combatut. La fel, daca stii un picut de istorie, Apocalipsa are in vedere exemplele concrete ale Bisesicilor despre care scrie si pe care nu mereu le ofera drept exemple de urma. Tu spui: fac pentru ca aia faceau. Gresit. Biblia nu incurajeaza la asta.

Stii ce mi se pare trist? Argumentul tau nu este unul de genul: "Martzian, cred ca ai inteles gresit. In Biblie se spune altfel". Ci tu insisti pe traditia omeneasca, evident diferita si in contradictie, uneori, cu perceptele Bibliei. De aceea "ateii" de aici au un punct de vedere valid in aceasta privinta. Confuzia si contradictia sunt evidente.

Acum, daca vei veni la mine acasa, vei vedea ca am imagini pe care le folosesc la lectiile cu copiii. Asta inseamna ca sunt un ipocrit? NU. Nu este vorba de inchinare (asta e esenta pana la urma) ci de un ajutor vizual in invatare. Dar si aici exista limite.

Apropo, in unele locasuri de cult vei gasi imaginile acelea socante, in care un batran slab, trist si cu barba este numit "Dumnezeu Tatal" cum am vazut adesea ca se practica. Ala mi se pare un sacrilegiu de nedescris, creind oamenilor o imagine gresita despre atributele lui Dumnezeu.

"Tocmai că tot mai mulţi au subminat autoritatea Scripturii pentru că au tradus-o după bunul plac." Nu stiu daca esti in tema sau nu. Mie mi-a placut mereu sa compar cu textul in original. Si nu studiez Biblia de un an doi. Pot sa iti confirm ca varianta ortodoxa ESTE pe alocuri tradusa dupa bunul plac (sau dupa ureche, nerespectand semnificatia din textul original), pentru a ilustra anumite percepte gresite. Nici varianta Cornilescu nu este 100% fidela, se simte faptul ca el a incercat sa faca un anume compromis (schimbarea si asa era mult prea greu de digerat pentru prelatii necunoscatori sau rau intentionati, dupa cum s-a demonstrat. De aceea acum folosesc uneori variante in engleza sau NTR, in paralel cu textele in greaca si ebraica. Auzi, pentru ca exista atatea mijloace de informare, nu o lua de buna de la mine, te rog pune si studiaza si convinge-te singur!

"în schimb dacă tu ai impresia că aproape 2000 de ani de creştinism răsăritean pot fi anulaţi la 1900 de nişte particulari" Generalizezi fara acoperire. Eu nu am venit la o religie atunci cand viata imi era pe marginea prapastiei si singurul preot pe care il stiam indeaproape nu a stiut sa ofere raspunsuri pentru ca El insusi avea vicii cunoscute si blamate de enoriasi. Hristos a fost cel ce m-a oprit sa o iau razna, sa imi distrug complet viata. Adevaratii crestini au existat dintotdeauna, iar ei au fost in fiecare confesiune, inclusiv la ortodocsi. Eu am observat hibe si probleme scripturale si la alte confesiuni SI NU MI-AM INSUSIT NICIUNA DINTRE ELE. Trebuie sa ii fim pe plac lui Dumnezeu nu oamenilor.


"şi toţi cei care nu sunt ca ei trăiesc şi au trăit în înşelare, prescripţia pe care ai lansat-o e valabilă şi pentru tine." Vezi cum reusesti sa fii nedrept si sa imi pui cuvinte in gura? Te rog sa nu ma compari cu nimeni. Eu NU am cerut nimanui sa fie ca mine. Eu mereu i-am invatat pe cei din jur sa urmeze autoritatea Bibliei in viata lor. Tot ce nu trece de acest test, imi pare rau, nu ma poti convinge sa iau de bun. Fa cum te indeamna constiinta, dar este alegerea ta...

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Frăţie, absolut TOATE învăţăturile lui Hristos sunt porunci şi sunt valabile." Prietene, timpul meu este pretios. Eu am spus clar si direct ca afirmatiile tale legate de avertismentele de la sfarsitul Apocalipsei NU sunt cuvintele lui Hristos. Daca ai pretentia ca ele sunt, te rog sa spui concret si sa demonstrezi, iar daca daca nu, te rig nu veni cu argumente de genul: "este asa pentru ca este asa"...

"Dacă Hristos binecuvântează pâinea şi vinul şi îi îndeamnă pe urmaşii lui să facă spre pomenirea Sa acestea." Sa nu crezi ca doar biserica ortodoxa are acest obicei. Noi o facem in biserica noastra. Nu stiu de unde argumentul, pentru ca cele mai multe confesiuni o fac, nu este ceva gasit doar la voi, repet. Doar ca semnificiatia este diferita. Impartasania cu trupul si sangele Domnului (simbolizate de apa si vin) nu este doar un ritual sec si cu puteri magice, ci are in vedere o componenta personala: cercetarea propriei vieti de credinta, intoarcerea permanenta la o viata in ascultare de Hristos, pe masura ce comemoram (pomenim) si ne amintim de jertfa Lui.

"Tocmai voi care susţineţi supremaţia Scripturii, vă luaţi după interpretările care vă sunt servite de oameni." Generalizezi si esti nedrept. NU cred ca sunt cuvintele tale. Pentru ca eu unul NU ma recunosc. Eu nu sunt discipol al lui Luther sau al lui Calvin si chiar cand vine vorba de liderii religiosi ai vremii noastre (ma refer la cei seriosi, pe care ii respect) aleg sa verific daca ceea ce spun este sau nu corect, nu sa iau pe nemestecate. Iti spuneam de exemplul credinciosilor din Berea, apropo, de pe paginile Bibliei si care chiar se refera la primii crestini...

"Repet încă o dată, dacă nu sunt menţionate ca Sfinte Taine, NU înseamnă că nu sunt valabile." No comment. Daca vrei, le luam pe fiecare dintre aceste taine pe rand, pentru ca alegi in mod gresit sa intelegi ca le combat fara rusine si limita, ceea ce nu este cazul. Vei vedea ca sunt invataturi abordate si practicate de bisericile sanatoase de pretutindeni, in zilele noastre (ex. Botezul, Cina Domnului - impartasania, Pocainta, Cununia, Preotia). Doar ca, atunci cand nu le intelegi corect pentru ca nu stii sau nu vrei sa stii ce spune Biblia, cand faci niste taine din lucruri pe care Ioan Botezatorul, Isus, Apostolii, etc. le predicau la colt de strada la tot norodul, ajungi la situatia in care pocainta (spre exemplu) devine chiar o taina in sensul ei cel mai direct. Astfel ai milioane de "credinciosi" care traiesc o viata lipsita de pocainta. Ei nu citesc biblia, nu au o viata de rugaciune, nu se pocaiesc in fiecare zi (recunoastere, regret, rugaciune, renuntare) nu vin la Biserica decat de Paste, de Craciun, la nunta si la botez, etc. Ea (pocainta) ramane astfel in cartile prafuite si nu schimba cu nimic vietile oamenilor. Poti nega, poti spune ca nu este asa, dar vei face doar ca strutul, pentru ca sunt prea multi ca sa nu fie evident, din pacate...

"În ceea ce priveşte Galateni 2 voi încerca să studiez pe îndelete când va fi timpul." Asta este abordarea corecta de care spuneam.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"orice forma de arta implica inchinarea" prin artă, omul dă slavă lui Dumnezeu.
Eu nu am zis faptul că primii creştini au căzut în idolatrie, DIN CONTRĂ, ei nu vedeau o erezie în a avea reprezentări cu Hristos şi cu Lucrătorii lui Dumnezeu. La fel cum nici ortodocşii nu se închină la lemn cum am văzut că mulţi zic.
" Vezi cum reusesti sa fii nedrept si sa imi pui cuvinte in gura "
Mai înainte îi blamai pe cei care fac pelerinaje la moaşte.
"Pot sa iti confirm ca varianta ortodoxa ESTE tradusa dupa bunul plac"
Atunci zi-mi şi care versiune a traducerii şi eventual unul din elemente.
Nu te-am comparat cu nimeni, eşti unic şi e limpede că Dumnezeu are o lucrare cu tine la fel şi cu cei Drepţi din alte religii.
Repet nu am vrut să jignesc, faptul că un preot nu a reuşit să te ajute într-un moment greu al vieţii, nu înseamnă că toţi preoţii sau monahii sunt la fel.
Ştiu că nu ai zis asta, dar, vorbeam ca principiu.
" El insusi avea vicii cunoscute si blamate de enoriasi."
Aici mă refer ca principiu, nu la persoanele de faţă.
Enoriaşii trebuie să se roage pentru cei pe care îi văd căzuţi inclusiv preoţi, nu să-i blameze. Şi dacă se repetă să le atragă atenţia în Sânul Bisericii, nu prin presă, nu cu jocuri de culise, nu cu vorbe prin oraş. În caz că se constată o infracţiune, ei pot să se adreseze în justiţie.
Toată mocirla din presă sau cea răspândită prin viu grai, nu face decât să alimenteze motorul duşmanilor Bisericii, care încearcă să compromită şi să desacralizeze, ideea de credinţă şi creştinism.
Preoţi care greşesc sunt în toate religiile.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Astfel ai milioane de "credinciosi" care traiesc o viata lipsita de pocainta"
Perfect de acord, acele milioane sunt pe tot globul începând cu US, Olanda, Germania până la Rusia, România, Grecia.
Nu dogma ortodoxă l-a îndepărtat pe om de Biserică ci neînţelegerea ei şi unele elemente umane care nu fac cinste Sfinţilor Părinţi.
Şi da, un creştin care nu e practicant sau care practică o dogmă răstălmăcită este expus riscului să se rătăcească.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Preoţi care greşesc sunt în toate religiile."- De acord. Dar sunt putine confesiunile care considera ca au monopolul la mantuire. Propun incheierea acestei discutii, mai ales ca nu mai suntem la subiectul postarii initiale.

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Nu dogma ortodoxă l-a îndepărtat pe om de Biserică ci neînţelegerea ei şi unele elemente umane care nu fac cinste Sfinţilor Părinţi." Tu chiar nu intelegi ca pentru mine, inaintea "sfintilor parinti" este Dumnezeu? Eu Lui vreau sa ii fac cinste, chiar daca ii respect pe cei ce traiesc in teama si ascultare. Apostolii au refuzat cu smerenie si cuviinta inchinarea, dand toata slava lui Dumnezeu.

Vezi Fapte 10:26 - Dar Petru l-a ridicat şi a zis: „Scoală-te, şi eu sunt om!" dar si Fapte 14:14-15
"Apostolii Barnaba şi Pavel, când au auzit lucrul acesta, şi-au rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului şi au strigat: Oamenilor, de ce faceţi lucrul acesta? Şi noi suntem oameni de aceeaşi fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceţi de la aceste lucruri deşarte la Dumnezeul cel Viu, care a făcut cerul, pământul şi marea şi tot ce este în ele."

Apropo, curios din fire, am cautat inca o data pe net perspectiva "corecta" din punctul tau de vedere, cea pe care o sustii. Daca esti un cititor serios al Bibliei, cum am fost eu (dezamagit nu de un preot, ci de un intreg sistem care refuza autoritatea suprema a Cuvantului) vei fi surprins sa afli despre faptul ca aceste practici (inchinarea la oameni, ingeri, icoane sunt nebiblice). Ce vei face? Poate te vei adresa bisericii, sa iti clarifice nedumerirea logica si normala. Stii care e raspunsul si daca el este bazat pe argumente din Biblie? Am gasit eu pentru tine un exemplu, ca sa vezi pana unde se merge cu (auto)manipularea si cu ridicolul:
http://www.sfintiiarhangheli.ro/node/843

PS: apropo, eu nu am vorbit cu nici un "heterodox" cum ii numeste in mod mojic si iresponsabil stimata doamna calugarita sau ce-o fi, atunci cand am inteles realitatile astea... "Dogma", mai exact acele aspecte care nu concorda cu Biblia, asta a fost ce mi-a ridicat semne de intrebare. AM INTREBAT reprezentantii bisericii si stii ce am primit? Acuzatii, agresive uneori, jigniri sau vorbe goale, ca cele de mai sus, nicidecum argumentele biblice.

Stii de fapt ce a vrut sa spuna doamna? "Nu stiu dar probabil ca asta este, pentru ca asta am mostenit eu. Du-te la confesioanal, unde, amenintarea preotului cu pierderea mantuirii, va da roade, cel mai probabil." Stii cati preoti NU isi citesc Bibliile? Stii cati dintre cei care au inceput sa studieze au dubii si zbateri? Stii ce agresiv vor fi tratati daca indraznesc sa spuna ceva? Nu stii decat ceea ce ti se spune, dragul meu.

Inchei: Nu ma crede pe mine, nici nu incerca sa ma contrazici pe un domeniu in care este evident ca nu esti stapan. Te rog sa studiezi cu sinceritate (nu sa accepti pe nemestecate) nici ce spun eu nici ce iti spun altii.

O zi buna!

Deci te rog...

Răspunde

Raportează

Evaluează

Merci de tot şi de mustrări şi de răspunsuri. Scuze pentru timpul pierdut, eu personal am avut şansa să cunosc oameni îmbunătăţiţi duhovniceşte şi am înţeles că nu o icoană mă împiedică să dau slavă lui Dumnezeu. Am înţeles de asemenea că partea administrativă a Bisericii nu are nici o treabă cu trăirea şi cu trăitorii de credinţă.
Ai dreptate probabil oricine ar fi fost acuzat sau ameninţat s-ar fi simţit rău.
Sper că nu te-am supărat, încă o dată nu am vrut să jignesc. Din Sfintele Scripturi pot studia o viaţă de om şi nu mă ajută dacă nu caut cu sinceritate.
O zi bună!

Răspunde

Raportează

Evaluează

Prietene, la fel, la randu-mi am vazut ortodocsi de o sinceritate si de o credinta rara. Umilinta si toleranta ii faceau exemple demne de urmat pentru crestinii de orice confesiune si au respectul meu. Oamenii astia plangeau pentru unitatea Bisericii si nu indrazneau sa ii ia de sus pe fratii lor din alte confesiuni, arestand - monopolizand mantuirea si limitand-o la o singura confesiune. In egala masura, traditii omenesti, unele incompatibile cu Scriptura (pentru ca traditiile nu sunt rele atata timp cat ele nu ne imping spre incalcarea principiilor) am gasit si in celelalte culte. Te rog sa ma crezi ca la fel de serios le-am combatut si asa voi face mereu...

Apreciez sinceritatea ta si imi pare rau daca, dintr-o pasiune prea mare pentru adevar, am fost pe alocuri prea intepat.

O zi buna si tie.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Pe cuvântul tău de deștept că așa se scrie primul cuvânt?

Răspunde

Raportează

Evaluează

Pai trec de la crestinism la catolicism, sau voodoo (am vazut la TV) sau cum s-o numi religia aia, si neoprotestanti, baptisti etc.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Mulți sunt mânați de minciuni și lucruri materiale ce nu se găsesc în biserica ortodoxă pe motiv că îneacă credinciosul. Se mai întâmplă câteodată ca credinciosul să lase credința din mână și s-o caute la altă sectă. Să se cunoască faptul că oriunde s-ar duce numai la Biserica Ortodoxă vor găsi hrană sufletească și trupească.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Pe scurt, numai Biserica Ortodoxă poate aduce omului mântuire.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Ar trebui sa cunoasca toti ca ceea ce afirmati nu este mai mult decat o dezinformare trista:

"Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede (nu oricine e membru intr-un anume cult) în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. " (Ioan 3:16)

"Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi." (Marcu 16:16)

Din pacate marea grija a unor prelati este strict pecuniara atunci cand se tem de migrarea credinciosilor catre alte culte.

Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura. Ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta (Matei 6, 19-21).

Avem o problema cand scoatem mantuirea de sub jertfa lui Hristos si o punem (nebiblic) in apartenenta la un cult.

Inchei cu un indemn pentru fiecare, inclusiv pentru dumneavoastra:

"Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui"; şi: „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!"" (2 Timotei 2:19)

Răspunde

Raportează

Evaluează

De cand nu mai sunt catolicii crestini? Ce ar trebui sa fie? Musulmani? Hindusi? Budisti?

Răspunde

Raportează

Evaluează

Din crestinism face parte si Catolicismul si Ortodoxismul.Toate sunt religii iudeo-crestine, bazate pe cartea de povesti fantastice ce se cheama biblie.In lume exista undeva la 20000 de religii bazate pe biblie.Fiind bazate pe Biblie si deci implicit cred in Cristos se numesc crestine.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Eu am intrebat doar de isi schimba religia, nu am spus ca nu trebuie sa si-o schimbe.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Iata ce ai scris: "Pai trec de la crestinism la catolicism". Zau asa, parca n-ar fi crestini catolicii.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Nu doar biserica ortodoxa, si cea atnventista aduce tot mantuire, numai ca mai multa, deoarece noi respectam toate cele 10 porunci, ortodoxsii incalca porunca unde zice sa nu iti faci chip cioplit si se inchina la icoane, iar icoanele sunt chip cioplit, la fel si alte porunci...

Răspunde

Raportează

Evaluează

Un raspuns prost.

Răspunde

Raportează

Evaluează