Deci cand se tine sabatul?

Unul socoteşte o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui.
Gal 4.10; Col 2.16;
6 Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă, pentru Domnul mănâncă; pentru că aduce mulţumiri lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă; şi aduce şi el mulţumiri lui Dumnezeu.

" Adesea se spune că "Dumnezeu a instituit ziua de Sabat în Eden" datorită legăturii care se face între Sabat şi creaţie în Exod 20:11. Deşi faptul că Dumnezeu s-a odihnit în cea de-a şaptea zi (Geneza 2:3) a prevestit o viitoare lege cu privire la Sabat pentru Israel, nu există nici o înregistrare biblică referitoare la Sabat înainte ca Israel să părăsească Egiptul. Niciunde în Sfintele Scripturi nu se face vreo referire la ţinerea Sabatului de către oameni de la Adam până la Moise. "
" "Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l, ei şi urmaşii lor, ca un legământ necurmat. Aceasta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn veşnic; căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat" (Exod 31:16–17) "
" Observaţi, vă rog, expresia de aceea. Atunci când a dat poporului Israel Sabatul, intenţia lui Dumnezeu nu a fost aceea ca ei să îşi amintească momentul creaţiunii, ci să îşi amintească de robia din Egipt şi de modul cum Dumnezeu i-a eliberat din aceasta. "
" O examinare a pasajelor relevante din Noul Testament ne arată 4 aspecte foarte importante:
1) Ori de câte ori Hristos se arată oamenilor dupa înviere şi când este menţionată ziua, întotdeauna este vorba despre prima zi a săptămânii (Matei 28:1, 9, 10; Marcu 16:9; Luca 24:1, 13, 15; Ioan 20:19, 26).
2) Singurele menţiuni privind Sabatul în Noul Testament de la Faptele Apostolilor până la Apocalipsa sunt legate strict de evanghelizarea evreilor iar locul este întotdeauna o sinagogă (Faptele Apostolilor, capitolele 13–18). Apostolul Pavel a scris: "Cu Iudeii, m-am făcut ca un Iudeu, ca să câştig pe Iudei" (1 Corinteni 9:20). Pavel nu s-a dus la sinagogă să aibă părtăşie sau pentru edificarea sfinţilor, ci să îi aducă pe aceştia la Hristos în vederea mântuirii.
3) După ce Pavel spune "de acum încolo, mă voi duce la Neamuri" (Faptele Apostolilor 18:6), Sabatul nu mai este menţionat niciodată.
4) în loc să sugereze creştinilor ţinerea zilei de Sabat, Noul Testament a învăţat în mod clar opusul acestei învăţături, chiar şi în cazul singurei excepţii la punctul 3 de mai sus, care se găseşte în Coloseni 2:16.
Privind cu mai multă atenţie la punctul 4 de mai sus, vom descoperi faptul că nu există nici o obligaţie pentru credincioşii Noului Testament în ceea ce priveşte ţinerea Sabatului. De asemenea, vom descoperi şi faptul că ţinerea Duminicii ca "zi de Sabat creştin" este de asemenea o idee lipsită de suport în Sfintele Scripturi. După cum s-a discutat deja mai sus, există o singură referire la Sabat după momentul în care apostolul Pavel şi-a concentrat lucrarea pe Neamuri (ne-evrei): "Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos" (Coloseni 2:16–17). Sabatul evreiesc a fost desfiinţat la cruce, unde Hristos "a şters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră" (Coloseni 2:14). "
"

Privind cu mai multă atenţie la punctul 4 de mai sus, vom descoperi faptul că nu există nici o obligaţie pentru credincioşii Noului Testament în ceea ce priveşte ţinerea Sabatului. De asemenea, vom descoperi şi faptul că ţinerea Duminicii ca "zi de Sabat creştin" este de asemenea o idee lipsită de suport în Sfintele Scripturi. După cum s-a discutat deja mai sus, există o singură referire la Sabat după momentul în care apostolul Pavel şi-a concentrat lucrarea pe Neamuri (ne-evrei): "Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos" (Coloseni 2:16–17). Sabatul evreiesc a fost desfiinţat la cruce, unde Hristos "a şters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră" (Coloseni 2:14).

Această idee este repetată de mai multe ori în Noul Testament, unul din pasajele relevante fiind: "Unul socoteşte o zi mai pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui. Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face..." (Romani 14:5–6a). De asemenea, Galateni 4:9-10 spune: "Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi iarăşi la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou? Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani".

Însă unele persoane spun că prin porunca lui Constantin în anul 321 d.Hr., a fost "schimbată" ziua de Sabat din Sâmbătă în Duminică. În ce zi se întâlnea biserica pentru închinare? Scriptura nu menţionează nicăieri strângerea credincioşilor pentru comuniune sau închinare în ziua de Sabat evreiesc (Sâmbătă). Pe de altă parte, există o serie de pasaje care menţionează foarte clar prima zi a săptămânii ca zi de închinare şi comuniune a creştinilor. De exemplu, Faptele Apostolilor 20:7 arată că "În ziua dintâi a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea". În 1 Corinteni 16:2 Paul îi îndeamnă pe credincioşii din Corint ca "În ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câştigul lui". Întrucât Pavel cataloghează în 2 Corinteni 9:12 acest fel de daruri drept una dintre modalităţile de închinare către Dumnezeu, colecta trebuie să fi fost legată de un serviciu de închinare al creştinilor în ziua de Duminică. Din punct de vedere al relatărilor istorice Duminica şi nu Sâmbăta a fost ziua normală de adunare a creştinilor încă din perioada de început a bisericii.

Sabatul a fost dat poporului Israel în mod specific, şi niciodată bisericii. Sabatul este Sâmbăta, nu Duminica, şi acest lucru nu s-a schimbat niciodată. Însă obligaţia ţinerii Sabatului este parte a legii Vechiului Testament, creştinii nefiind sub autoritatea Legii (Galateni 4:1-26; Romani 6:14). Ţinerea Sabatului nu este o cerinţă pentru creştini—indiferent dacă ar fi vorba despre ziua de Sâmbătă sau ziua de Duminică. Prima zi a săptămânii, Duminică, Ziua Domnului (Apocalipsa 1:10) celebrează Nouă Creaţie, Hristos Cel înviat fiind Capul bisericii. Noi ca şi creştini nu avem obligaţia ţinerii Sabatului mozaic prin odihnă, ci suntem liberi să Îl urmăm pe Hristos Cel înviat, slujindu-I. Apostolul Pavel a spus că fiecare creştin este liber să decidă dacă doreşte să ţină o zi de odihnă de sabat: "Unul socoteşte o zi mai pe sus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui" (Romani 14:5). Noi suntem chemaţi să ne închinăm lui Dumnezeu în fiecare zi, nu numai Sâmbătă ori Duminică. "

Deci pe scurt : " Ziua a saptea a fost numita sabat (= sambata). Cuvantul "sabat" inseamna odihna, caci in ea "s-a odihnit Dumnezeu de toate lucrurile Lui"( Facerea II, 2. ), dupa cum spune dumnezeiasca Scriptura. Pentru aceea numarul zilelor merge la sapte si se reintoarce iarasi si incepe de la ziua dintai. "

Adevaratul crestin serbeaza sabatul(azi).
Sanatate

Eu o tot serbez in a opta zi dar ce crezi ca ajung sa o serbeaz? cand ajung in a 7-zi cum vine ziua 1 ce aiurea

conform vt, nt sabatul e vinerea de dimineata pana sambata seara, si isus asa tinea sabatul

Nu ne interesează! Doar pentru evrei a fost important. Astăzi nici măcar pentru. ei nu mai este.

Hristos a venit si a inlocuit (plinit) Sabatul cu Sarbatoare Invierii lui, Duminica, a saptea zi de la Luni, in care S-a odihnit Dumnezeu.

De la creatie:
In ziua a saptea, Dumnezeu Si-a sfarsit lucrarea pe care o facuse; si in ziua a saptea S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o facuse. (Fac.2:2)




Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca in ziua aceasta S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o zidise si o facuse. (Fac.2:3)

Trebuie să respectăm sabatul?

LA SFÂRŞITUL anilor ’80 ai secolului trecut, mici grupuri de metodişti au organizat o manifestaţie în Suva, capitala Insulelor Fiji. Bărbaţi, femei şi copii, toţi îmbrăcaţi ca pentru biserică, au organizat 70 de blocaje rutiere. Ei au oprit tot traficul comercial şi zborurile interne şi internaţionale. De ce au organizat ei această manifestaţie? Deoarece voiau să determine întreaga naţiune să respecte din nou cu stricteţe sabatul.
În Israel, începând din 2001, toate clădirile noi cu mai multe niveluri trebuie să aibă cel puţin un ascensor care să se oprească automat la fiecare etaj. De ce? Pentru ca evreii pioşi, care ţin sabatul de vineri seara până sâmbătă seara, să nu fie nevoiţi „să muncească" apăsând pe butoane.
În Tonga, un regat din Pacificul de Sud, duminica este interzisă orice fel de muncă. Traficul aerian şi maritim este întrerupt. Contractele semnate în această zi sunt considerate nule. Constituţia ţării prevede ca toţi cetăţenii, indiferent de convingerile lor religioase, „să considere sfântă" ziua de duminică. Prin această prevedere se urmăreşte respectarea sabatului la nivel naţional.
Aşa cum arată exemplele de mai sus, mulţi oameni cred că Dumnezeu le cere să ţină sabatul săptămânal. De fapt, unii susţin că respectarea sabatului este esenţială pentru salvarea noastră eternă. Alţii consideră că este cea mai importantă poruncă dată de Dumnezeu. Dar ce este sabatul? Îi îndeamnă Biblia pe creştini să respecte un sabat săptămânal?
Ce este sabatul?
Termenul „sabat" provine dintr-un verb ebraic care înseamnă „a se odihni, a înceta, a se opri". Deşi relatarea din Geneza spune că în ziua a şaptea Iehova Dumnezeu s-a odihnit de lucrările sale de creaţie, abia în timpul lui Moise i-a poruncit El poporului său să respecte o zi de odihnă de 24 de ore, adică sabatul (Geneza 2:2). În 1513 î.e.n., după ieşirea israeliţilor din Egipt, Iehova le-a dat în mod miraculos mană în pustiu. El le-a poruncit: „Şase zile să o strângeţi, dar a şaptea zi este un sabat. Atunci nu va fi [mană]" (Exodul 16:26). În continuare, relatarea biblică spune că „poporul a început să ţină sabatul în a şaptea zi", de vineri seara, de la apusul soarelui, până sâmbătă seara, la apusul soarelui (Exodul 16:30).
La scurt timp după ce a dat aceste instrucţiuni, Iehova a enunţat o lege referitoare la respectarea sabatului, pe care a inclus-o între Cele zece porunci, transmise prin Moise (Exodul 19:1). A patra dintre aceste porunci prevedea printre altele: „Aminteşte-ţi de ziua sabatului ca s-o sfinţeşti: şase zile să lucrezi şi să-ţi faci toată munca, dar a şaptea zi este un sabat pentru Iehova, Dumnezeul tău" (Exodul 20:8–10). Astfel, respectarea sabatului a devenit o parte integrantă a vieţii israeliţilor (Deuteronomul 5:12).

In biblie ni se descrie clar cum ca Dumnezeu personal ii da comanda lui Moise sa ucida un om, doar pentru simplu motiv ca a adunat omana de lemne in ziua de sabat!
Este descris in Numeri 15-32, 36.
Asa credeti ca Dumnezeu este,, drept''?