Legat de prima parte. Biserica si avere...Acestea nu au ce cauta impreuna. Averea nu trebuie sa fie o insusire a bisericii.
''Ca sa te darui lui Dumnezeu, trebuie mai intai sa te daruiesti oamenilor."
Legat de pasajul din Apocalipsa, e dificil sa te afli in acea stare de mijloc, stiind ca nu exista puragatoriu, dar dat fiind faptul ca suntem oameni si gresim, ar fi de ajuns.
Crede cineva ca daca respecta partial cuvantul lui Dumnezeu ar putea fi suficient?
Exista om care sa respecte in totalitate?
"Că nu este om care să fie viu şi să nu greşească; numai Tu singur eşti fără de păcat''
Insa smerenia e sfanta.
Cred ca Biserica este ca o familie mai mare, dar nu denaturam nici sensul termenului de familie propriu-zisa. Trebuie sa existe separare intre familiile din biserica.
In ce priveste averea, din cate stiu, membrii unei biserici dau fiecare din banii lor pentru tot ce inseamna slujire, intretinerea cladirii. Inclusiv pentru ajutorarea altor frati. Nu sunt de-acord ca oamenii sa-si dea toti banii la biserica, iar biserica sa ii distribuie dupa nevoi. Oamenii au si ei familiile si nevoile lor personale.
Cred ca exista biserici care sunt ca o familie. Acestea sunt cu siguranta mici. E mai bine sa fie multe biserici mici decat putine biserici mari. Intr-o biserica mare multi nu se cunosc intre ei, pastorul nu mai poate tine evidenta (cine nu mai vine, cine e nou).
Da, Biserica crestină după Evanghelie. Nu spun că toate sunt la fel, du-te și vezi care ți se pare cea mai corecta cu cei mai calzi oameni și fă parte din acea Biserică, baftă!
Referitor la verset: Biserica din Laodiceea nu era nici rece, nici fierbinte, ci căldicică într-un mod bolnăvicios. Domnul ar fi preferat ca ea să fie extremă, fie în indiferenţă, fie în râvnă. Dar nici vorbă. Ea era destul de căldicică pentru a-i înşela pe oameni, amăgindu-i să creadă că era o biserică a lui Dumnezeu şi de un căldicel atât de dezgustător încât I-a produs greaţă Celui Atotputernic. Mai mult, biserica era caracterizată de mândrie, ignoranţă, suficienţă şi complacere
Nu esti de acord ca biserica sa dea bani fiecaruia dupa nevoi - dar cu citatele urmatoare esti de acord? :
"Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi şi să nu căutăm plăcerea noastră."
(Epistola catre Romani a Sf. Apostol Pavel – 15/1)
"Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos."
(Epistola catre Galateni a Sf. Apostol Pavel – 6/2)
Poti manca acasa stiind ca fratele tau rabda? Te simti superior daca fratele tau are averea mai mica? - acestea si multe altele ar putea fi intrebari pentru cei care nu accepta sa-si pua averea lui mare, pentru care a invatat carte si a muncit, alaturi de a altuia care nu a putut sa stranga atata. Dumnezeu spune altceva : - Spune ca tot ce avem, avem de la El si nu e corect sa spunem ca e al nostru :
"Căci cine te deosebeşte pe tine? Şi ce ai, pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te făleşti, ca şi cum nu l-ai fi primit?"
(Epistola catre Corinteni a Sf. Apostol Pavel – 4/7)
Cel insarcinat cu partea economica a bisericii este episcopul :
"Căci se cuvine ca episcopul să fie fără de prihană, ca un iconom al lui Dumnezeu, neîngâmfat, nu grabnic la mânie, nu dat la băutură, paşnic, nepoftitor de câştig urât, Ci iubitor de străini, iubitor de bine, înţelept, drept, cuvios, cumpătat, Ţinându-se de cuvântul cel credincios al învăţăturii, ca să fie destoinic şi să îndemne la învăţătura cea sănătoasă şi să mustre pe cei potrivnici."
(Epistola către Tit a Sfântului Apostol Pavel – 1/7-9)
"iconóm, iconomi s. m. 1. Intendent sau administrator de bunuri particulare sau publice, despre care dau socoteală stăpânilor lor; econom"
Stapanul iconomului este biserica (toti crestinii din biserica). Daca te gandesti mai bine la o astfel de raduiala o sa constati ca biserica este cea mai avantajoasa unitate economica, si e normal sa fie asa deoarece Dumnezeu a gandit-o!
Aici nu discutam despre mine, discutam despre Evanghelie. Eu nu spun decat ceea ce am citit in Evanghelie iar daca cineva nu este de acord cu ce spun sa vina cu argumente care sustin o alta varianta.
Greseala este una, si nu exista om fara greseala, iar pacatul este altceva si exista oameni fara de pacat. De aceea, nimeni nu respecta in totalitate cuvantul lui Dumnezeu, dar macar poate sa se mentina la un nivel de sfintenie care sa-i permita sa se numere printre crestini. Nimeni nu stie exact care este acest nivel, si daca e sa ma intrebi pe mine, cred ca nivellul difera de la om la om, adica cine a primit mai mult (ma refer la darurile Duhului Sfant) aceluia i se cere mai mult, si invers. Mantuirea este prin credinta, deci oamenii nu pot fi siguri de nimic, dar atentie! - puterea credintei este mare, atat de mare incat orice ai face incredintat fiind ca este bine ti se va fi considerat ca dreptate (asta e valabil pentru crestini, cei ce nu fac rau daca stiu ca acel lucru este rau )
O biserica poate fi oricat de bogata - cu siguranta ca cei care formeaza biserica vor sti ce sa faca cu acea bogatie
Răspund mai mult pentru mircea dar și ție.
În general sunt de acord cu acest răspuns și de fapt așa și facem.Din donațiile fiecăruia se întrețin clădirile folosite pentru închinare, se tipăresc publicații, se ajută frații care suferă din cauza dezastrelor, războaielor...
Toți suntem frați și nimeni nu pupă mâina nimănui. Sunt unii frați maturi pe plan spiritual care supravegează congregația (cum și cere Biblia) dar nu sunt plătiți și nici nu se consideră stăpâni peste ceilalți. Referitor la averea comună - nici în primul secol nu era regula aceasta. A fost mai degrabă ca excepție, cînd la penticosta mulți au crezut și sau botezat a fot nevoie ca ei să se rețină mai mult în ierusalim decît planificaseră și cei locali s-au îngrijit de necesităile lor. Dar apoi aflăm că când s-a mărit congregația și s-a extins nu aveau toate lucrurile în comun ci se ajutau cînd era necesitate.
" Domnul ar fi preferat ca ea să fie extremă, fie în indiferenţă, fie în râvnă." - Nici de cum Isus n-ar fi dorit ca ei să fie indiferenți, nu aceasta transmite exemplul. Laodiceenii au fost mustraţi pentru că nu erau ‘nici reci, nici fierbinţi’ din punct de vedere spiritual. Fiind căldicei, Cristos urma să-i scuipe din gură. Pentru ei, această ilustrare era uşor de înţeles. Lângă Hierapolis existau izvoare termale, în timp ce la Colose erau ape reci. Întrucât apa trebuia pompată de la distanţe mari, când se apropia de Laodiceea se pare că era doar călduţă. Pe o anumită distanţă, ea trecea printr-un apeduct, apoi, când ajungea lângă oraş, curgea prin nişte blocuri de piatră găurite la mijloc şi cimentate împreună.
Astăzi, persoanele asemănătoare laodiceenilor nu sunt nici însufleţitor de fierbinţi, nici înviorător de reci. Asemenea unei ape călduţe, ei vor fi scuipaţi din gură! Isus nu şi-i doreşte ca purtători de cuvânt, sau ca ambasadori unşi „în locul lui" (2 Corinteni 5:20)
De ce ai luat doar ultima parte? Am spus ca nu sunt de-acord ca oamenii sa isi dea toti banii la biserica, iar biserica sa ii imparta dupa nevoi. Sunt de-acord ca fiecare sa dea cat poate, cat vrea, iar biserica sa ii imparta dupa nevoi.
Exista un buget al bisericii sa spun asa,
"ar putea fi intrebari pentru cei care nu accepta sa-si pua averea lui mare, pentru care a invatat carte si a muncit, alaturi de a altuia care nu a putut sa stranga atata." - Si de unde stim ca acela care nu a putut sa stranga a si muncit? Sunt multi care nu vor sa munceasca si doar cer de la biserica. Multi vor crede ca promovam saracia si comunismul.
Eu doar spun ca exista un buget personal (eventual familial), dar si un buget al bisericii. Nu le contompim pe cele doua.
NU EXISTA intr-o biserica de crestini oameni care vor sa profite. In biserica nu intra chiar cine vrea, iar cel care a facut max. 3 greseli e dat afara asa dupa cum scrie in Evanghelie. In biserica SUNT NUMAI CRESTINI ADEVARATI, nu tot felul de oameni pe care biserica sa-i accepte doar sa le ia zeciuiala sau sa le faca diverse "servicii religiase" platite. Nu mai trebuie sa-ti spun ca un crestin munceste pentru fratii lui ca pentru Dumnezeu, ca asta stii, ce nu crezi tu e ca nu gasesti astfel de oameni ca sa faci o biserica, si asta cred si eu. A avea o biserica e un lucru minunat dar nu obligatoriu, deci nu e bine sa intri in orice biserica de dragul de a avea o biserica asa cum nu e bine sa te operezi la orice doctor (doctor veterinar de ex.). Sufletul e cel mai de pret lucru al fiecaruia si nu un teren de joaca pentru satana
Nici eu nu am gasit pe nimeni care sa accepte nici sa studieze Evanghelia si cu atat mai putin sa faca parte dintr-o biserica, si de aceea nu apartin nici unei biserici, dar asta nu inseamna ca nu sunt oameni care chiar vor sa fie crestini. Daca nu ar fi, Dumnezeu ar fi pus capat acestei lumi
Evident ca exista si un buget familial, si lucruri personale si spatii de locuit personale, dar baza materiala este a bisericii iar la ea are acces orice membru - sunt multe de discutat in acest domeniu, mai ales ca fiecare biserica se organizeaza in functie de felul de a fi al oamenilor, de domeniile de activitate in care acestia profeseaza, etc. Doar stii cum e intr-o familie, serviciul e servici iar in rest faci ce este nevoie pe acasa sau te odihnesti sau te distrezi. Asa e si intr-o biserica.
Iisus nu-si doreste unsi in locul Lui, dar a spus la toti sa propovaduiasca Evanghelia, deci Evanghelia, nu o interpretare a ei (dogma) asa cum fac enoriasii bisericilor. Este lesne de inteles ca max. una dintre biserici este pe calea cea buna deoarece daca ar fi toate, enoriasii lor s-ar intelege intre ei
Stiu ca martorii se ajuta intre ei, si ca acolo deciziile se iau de catre batrani, iar ajutoarele se dau oricarui frate indiferent din ce localitate este. Stiu si invatatura in care voi credeti, stiu si faptul ca studiati mult, dar sunt si lucruri cu care nu sunt de acord, despre care nu pot discuta printr-un astfel de mijloc de comunicare incomod cum este acesta
În cazul celorlalte biserici, când Domnul Isus spunea: „Ştiu faptele tale", Se referea la fapte bune: lăuda acele biserici pentru faptele lor bune. Dar în cazul bisericii din Laodiceea lucrurile stau altfel. Domnul Isus nu are nici un cuvânt de laudă pentru această biserică. Faptele, în acest caz, sunt fapte rele.
„Că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot!" Această expresie avea o semnificaţie anume pentru oamenii din vremea aceea. Pentru că se aflau într-o vale, locuitorii oraşului Laodiceea aveau probleme în ce priveşte aprovizionarea cu apă. Laodiceni au construit un apeduct pentru a aduce în oraş apa care se scurgea de pe munţii Frigiei prin topirea zăpezii. Când începea să curgă de pe munte, apa era rece ca gheaţa, dar până ajungea în vale, în oraş, era de-a dreptul călduţă. Apa călduţă, călâie cum îi mai spunem noi, nu este tocmai bună.
În vale, la confluenţa dintre râurile Lycus şi Meander sunt câteva izvoare termale. Apa din aceste izvoare este atât de fierbinte încât se ridică aburi din ea. Autorităţile turce au captat această apă şi o folosesc şi astăzi. Am înţeles că se va dezvolta această activitate pentru că apa termală este acolo din abundenţă. Apa aceasta este extraordinar de fierbinte, dă în clocot şi ies aburi din ea. Dar până când ajungea această apă în Laodiceea, se răcea şi nu mai era fierbinte. Era tot călduţă.
Când Domnul Isus a spus bisericii din Laodiceea: „nu eşti nici rece, nici în clocot", ei ştiau exact ce înseamnă şi la ce Se referă. Ei beau de ani de zile apă călduţă. Apa care curgea de pe munte era iniţial rece ca gheaţa, iar cea din izvoare era fiartă, dar până ajungea şi una, şi cealaltă, în vale, în oraş, tot călduţă era. Ştiţi cum e apa vara, când simţiţi nevoie să puneţi gheaţă în ea pentru ca să vă taie setea. Sau când vreţi să faceţi o baie fierbinte şi apa nu este destul de caldă, trebuie să încălziţi separat apă în ceva şi s-o potriviţi. Domnul Isus spune că această biserică nu era nici rece, nici fierbinte şi El o va vărsa din gură.
O biserică rece este, de fapt, una care a negat toate doctrinele de bază ale credinţei creştine. Ţine doar la nişte forme, la nişte ritualuri şi se împotriveşte faţă de Cuvântul lui Dumnezeu şi faţă de Evanghelia lui Hristos. Mulţi adepţi ai teologiei liberale sunt astăzi împotriva Evangheliei lui Isus Hristos. „În clocot" sunt cei care au zel spiritual autentic şi o pasiune reală cum aveau creştinii din Efes, deşi se depărtaseră de dragostea dintâi. Duhul lui Dumnezeu îi adusese la un nivel foarte înalt în relaţie lor personală cu Isus Hristos.
Dar biserica din Laodiceea nu era nici rece, nici fierbinte – era doar călduţă. Între starea de rece şi cea de fierbinte sau în clocot există această stare călduţă. Aş îndrăzni să spun că aceasta este starea multor biserici din prezent în cadrul marilor denominaţiuni care s-au depărtat de adevărata credinţă. Multe biserici vor să găsească o cale de mijloc. Ele nu vor să fie nici categorice în privinţa Cuvântului lui Dumnezeu şi a marilor doctrine ale credinţei creştine, probabil pentru a nu consideraţi fanatici. Dar în acelaşi timp, nu vor să fie cunoscute nici ca biserici liberale. Aşa că încearcă să se dea bine cu reprezentanţii ambelor extreme. Este imposibil să fii şi de partea fundamentaliştilor şi de partea liberalilor. Domnului Isus nu-i plac cei care sunt călduţi. El spune clar: „te voi vărsa din gura Mea".
" iar cel care a facut max. 3 greseli e dat afara asa dupa cum scrie in Evanghelie." - ai găsit așa ceva în Biblie?
"De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău.Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul.Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş."
(Sfanta Evanghelie dupa Matei – 18/15-17)
1 Corinteni 5:11 Ci v-am scris să n-aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice „frate", totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi.
2 Tesaloniceni 3:6 În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate care trăieşte în neorânduială, şi nu după învăţăturile pe care le-aţi primit de la noi.
Scuze, dar aici nu zice că e exclus după ce face trei greșeli. Sunt excluși cei ce practică lucrurile enumerate, și cei care nu se căiesc și nu îndreaptă dar nu neapărat doar la a 3-ia greșală.
Este numit "frate" cel care este in aceeasi biserica cu tine. Daca fratele iti greseste ii faci observatie, daca greseste si dupa aceea (a doua oara) ii faci iar observatie dar in prezenta a 2-4 frati. Daca nu asculta si continua sa greseasca il spui bisericii, toti membrii bisericii (a treia oara). Daca nici atunci nu se indreapta scrie ca sa-ti fie tie ca un pagan. Asta scrie in primul verset, iar celelalte versete le-am dat pentru ca sa se clarifice cum se poarta crestinii cu paganii, adica sa se inteleaga ca trebuie SA SE DEPARTEZE de ei. Acuma cred ca e usor de inteles faptul ca nu o sa se departeze (sa plece) crestinii buni si sa ramana ala rau, ci il vor da afara din biserica pe cel rau
Inca ceva - toti fratii dintr-o biserica trebuie sa aiba averea in comun (ca intr-o familie), deci toti au acelasi nivel de trai. Evident ca o sa fie unii care sa spuna ca ei au muncit mai mult, au invatat, au adunat avere, si acum sa imparta cu unul care nu a reusit sa stranga nici un leu? Acestia nu au ce cauta intr-o biserica, si ca sa stie si ei de ce, le voi da patru citate :
"Căci cine te deosebeşte pe tine? Şi ce ai, pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te făleşti, ca şi cum nu l-ai fi primit?"
(Epistola catre Corinteni a Sf. Apostol Pavel – 4/7)
"Datori suntem noi cei tari să purtăm slăbiciunile celor neputincioşi şi să nu căutăm plăcerea noastră."
(Epistola catre Romani a Sf. Apostol Pavel – 15/1)
"Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos."
(Epistola catre Galateni a Sf. Apostol Pavel – 6/2)
Hai să mai recitim o dată pasajul - 15 Dacă fratele tău comite un păcat, du-te şi dezvăluie-i greşeala numai între tine şi el. Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău. 16 Dar, dacă nu ascultă, mai ia cu tine unu sau doi, pentru ca orice lucru să fie stabilit prin gura a doi sau trei martori. 17 Dacă nu ascultă de ei, vorbeşte cu congregaţia. Dacă nu ascultă nici de congregaţie, să fie pentru tine ca un om al naţiunilor şi ca un încasator de impozite.
Obsrvi că este vorba de un caz, o problemă, greseală, nu de trei. Doar că la început suntem îndemnați să vorbim doar cu respectivul, dacă ascultă și se corectează - super, l-am câștigat pe fratele nostru, dacă nu vrea să se corecteze, căiască... mai vorbim o dată cu el dar în prezența cîtorva martori, cineva matur pe plan spiritual care ar putea de asemenea să-l îndrume, al treilea pas e congregația și dacă tot nu ascultă e exclus. Dar pasajul nu spune la a doua greseală și apoi a treia.
Sau cum îți pare?
Mie mi se pare ca fratele a gresit de trei ori. Prima data am vorbit cu el, dupa care a gresit iar deoarece daca nu mai gresea nu era necesar sa vorbesc a doua oara cu el. Asa e si cu a treia oara, prin urmare a facut trei greseli, sau o greseala de trei ori
Îți înțeleg poziția dar nu înțelg pe ce se bazează. Spune clar " du-te şi dezvăluie-i greşeala numai între tine şi el. Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău. 16 Dar, dacă nu ascultă, mai ia cu tine..." - deci dacă nu ascultă, nu dacă mai greșește o dată.
Apropo, pe timpul lui Isus era promovată ideea că trebuie să-ți irți fratele doar de trei ori, motiv din care Petru a crezut că dă dovadă de generozitate propunînd iertare de 7 ori.
Matei 18:21 Atunci Petru s-a apropiat şi i-a zis: „Doamne, de câte ori poate să păcătuiască fratele meu împotriva mea şi eu să-l iert? Până la şapte ori?" 22 Isus i-a zis: „Eu îţi spun: Nu până la şapte ori, ci până la şaptezeci şi şapte de ori.
Și chiar răspunsul lui Isus arată că în pasajul discutat nu este vorba de excludere la a treia greșeală ci atunci cînd respectivul nu ascultă și nu se căiște. În caz contrar - (Luca 17:4) Chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și se întoarce la tine de șapte ori, zicând: «Mă căiesc», să-l ierți".
Părerea mea, tu cum gîndești?
Eu iau ca reper biserica asa cum era facuta in timpul apostolilor, in care toate bunurule erau la comun, asa cum in zilele noastre este intr-o familie. Daca intr-o astfel de biserica se strecoara un hot si incepe sa fure din bunurile bisericii si sa le depoziteze la un complice in afara bisericii, de cate ori il poti ierta?
"asa cum era facuta in timpul apostolilor, in care toate bunurule erau la comun, " - îmi aduc aminte că a mai fost o discuție pe tema dată, și mai arătase cineva că bunurile în comun au fost doar cu ocazia penticostei cînd sau botezat la 3000 și deoarece cu siguranță sau reținut la ierusalim mai mult decît plănuiseră ca să afle mai multe despre evanghelie, a fost nevoie să fie susținuți. Dar în rest atunci cînd era nevoie se ajutau reciproc dar nu se spune că aveau totul comun.
"Eu iau ca reper biserica..." dar aceasta desigur nu înseamnă să lăsăm la o parte ce a spus Isus. Și desigur că isu n-a avut în vedere că e de ajuns ca respectivul să zică "formula magică - mă căiesc" ci să arate prin fapte căința.
Nu putem lamuri nici o problema si asta din cauza ca fiecare dintre noi a inteles altfel versetele. Mai sunt si unele situatii in care Iisus a lasat la aprecierea noastra - despre aceste nu am amintit deoarece noi analizam Evanghelia si nu ceea ce noi credem ca e drept.
Nu vom ajunge la nici un rezultat - propun sa incheiem discutia
Nici nu era ceva esențial, doar ne-am exprimat fiecare părerea.
Ne-am exprimat parerea si cu asta am ramas - iar asta nu e bine, eu mi-as fi dorit sa lamurim macar un singur lucru nu sa trecem in revista toata Biblia si sa nu lamurim nimic.
"si cu asta am ramas - iar asta nu e bine," - păi n-ai scris tu singur - "Nu vom ajunge la nici un rezultat - propun sa incheiem discutia"?
"eu mi-as fi dorit sa lamurim macar un singur lucru" - și eu! Mai ales că cu maoritatea de pe TPU n-ai ce discuta - nici tu cunoștințe și nici sinceritate sau logică pentru a accepta argumente sau a aduce!
Pe de altă parte, nu întotdeauna e posibil de ajuns la un numitor comun. În cazul dat d ex. pentru mine e destul de clar că era vorba de o singură greșeală și pașii care trebuie făcuți în acel caz (" du-te şi dezvăluie-i greşeala numai între tine şi el. Dacă te ascultă, l-ai câştigat pe fratele tău. 16 Dar, dacă nu ascultă, mai ia cu tine...") și că trebuie să iertăm fără a număra de cîte ori am făcut-o dacă persoana se căiește și-și schimbă purtarea ((Luca 17:4) Chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și se întoarce la tine de șapte ori, zicând: «Mă căiesc», să-l ierți".)
Tu ai înțles din acele versete că e vorba de trei greșeli.
Eu nu pot și nici nu vreau să-ți impun părerea mea și nici tu la fel. Deci nu întotdeauna e posibil un consens.
Dar oricum e bine că barem aducem fiecare argumentele sale.
Nici macar nu conteaza de cate ori a gresit ala, conteaza ca in fiecare biserica este (trebuie sa fie) un intelept care va decide si nu fara agrumente ce este de facut in fiecare caz. Acel intelept va cantari greseala si va decide daca cel care a gresit trebuie sau nu sa i se mai dea o sansa. De regula trebuie sa i se dea mai multe sanse, asa cum se procedeaza si intr-o familie (raman la ideea ca biserica este o familie largita in care toti sunt frati si surori, au Tata pe Dumnezeu si preot (mare preot) pe Iisus. Nu tin mortis la idee, fiecare grup decide cum sa fie biserica lor in functie de felul de a fi al acestora
CracanelTrasPrintrunInel întreabă: