in opinia voastra cum arata raiul dar iadul?
D-au funda celui mai amuzant raspuns 
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Asta ma intrebam si eu si am gasit pe youtube un om care a decedat in urma unei operatii, iar sufletul lui a trecut si prin rai si respectiv iad.Tin sa precizez ca omul traieste, deoarece Dumnezeu i-a redat viata. Poti sa cauti si sa stii ca nu e minciuna, este vorba despre un om foarte simplu si sincer din Romania. Poti cauta :,, Omul ce a inviat in Morga '' sau ceva in genul acesta.
Răspunde
Eu cred ca Raiul si Iadul au mai multe realitati facute special pentru fiecare.
Cei care se duc in iad o sa aiba o lume unde o sa traiasca pentru eternitate cu lucrurile care il sperie cel mai mult si o sa fie torturat de draci in asa fel incat sa fie chinuit la maxim.
Iar Raiul cred ca este la fel numai ca fiecare are o lume (bucatica de Rai) unde se simte cel mai bine.De exemplu daca tie iti plac gradinile o sa ai gradini minunate si infinite in care sa traiesti si poate o sa fie si familia ta sau iubitul\iubita cu tine.
p.s. imi pare rau daca nu te-am amuzat dar nu suntem la T\A 
E simplu. Oricare din cele 2 variante mi se par mai atragatoare decat viata din Romania din zilele noastre
Iadul-Locul in care dracii ii cer autograful lui Basescu
Raiul-locul in care oamenii sunt niste furnici
"Sheolul", "Iadul", este ca un liber "parteneriat" cu răul. Este un loc creat de om prin exercitarea libertatii lui de a alege esecul, neîmplinirea si ura si frustrarea vesnica...
Eu aş vedea coabitarea veşnică cu demonii ca fiind un "film" de groaza, ca un coşmar ce nu se va termina vreodată. Nu ştiu pe nimeni să-şi dorească acest "parteneriat", incontrolabil si înşelător al orgoliului, al frustrării si urii, unul ce nu poate oferi nimic bun, ci dimpotriva, TOT răul...
Raiul e un loc frumos, pe care omul nu cred că-l poate imagina. Nu e un lucru material, să spunem că ar fi o altă dimensiune... E controlat de Dumnezeu, deci e perfect.
Iadul e un loc în care te chinuiești. Pe Pământ ne imaginăm torturi, flăcări, etc..., dar sufletul e nematerial. Probabil are legătură cu conștiința, dar și cu mentalitatea.
Conform Bibliei, raiul sau paradisul care va fi pe pamant dupa sfarsitul lumii, va fi fara boala, batranete si moarte.Isaia65:20-25,Apocalipsa21:3,4,Psalmi37:9-11.Iadul se refera la moarte, nu chin vesnic. Apocalipsa21:8
Nici Imparatia Cerurilor, nici iadul, nu sunt simplu locuri, tinuturi situate undeva anume, ci realitati duhovnicesti, ce nu se vad cu ochii trupesti. Dupa cum spune Sfantul Marcu Eugenicul ele sunt "locuri ce se cugeta cu mintea", fiind potrivite unor stari, trepte si feluri de vietuire.
Imparatia Cerurilor, pe care o mostenesc dreptii pe vecie, este numita si "Imparatia lui Dumnezeu", si "Rai" in inteles inalt, si fericita "viata vesnica".
Dupa cum zic Parintii si insusi Apostolul Pavel, viata Imparatiei nu poate fi povestita, caci: "Cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit si la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gatit Dumnezeu celor care il iubesc pe El" (1 Cor. 2, 9).
Sfintilor li s-a dat arvuna si pregustarea ei in vedenii si rapiri duhovnicesti, dar adevarul ei ramane mai presus de cuvant. Sfantul Pavel, rapit "pana la al treilea cer", "in rai, a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului sa le graiasca" (2 Cor. 12, 4). "O, Rai preafrumos, e cu putinta a ne veseli de tine, dar cu neputinta este a cugeta cum esti!", exclama Sfantul Nicodim Aghioritul.
Din invatatura Domnului Hristos si a Sfintilor Apostoli si din cele cunoscute in duh de sfinti putem afla insa catusi de putin ce inseamna aceasta Imparatie.
Stim astfel ca ea este multimea bunatatilor gatite de Dumnezeu dintru inceput celor vrednici sa le primeasca: "Atunci imparatul va zice celor de-a dreapta Sa: Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu, de mosteniti Imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii" (Mt. 25, 34).
Binele din Imparatie e uneori infatisat de Parinti prin negatie, ca sfarsit al tuturor relelor de care are parte omul in aceasta lume, alteori, simplu, ca dobandire a tuturor bunatatilor de care-am fost lipsiti in lume din pricina rautatilor. In Imparatie, scrie Sfantul Ioan Gura de Aur, "am scapat in sfarsit de dureri, de chinuri, de gemete; nu mai e suferinta, intristare ori plans; nu mai sunt impotriviri si piedici; tulburarea si nelinistea au pierit. Acolo sus e viata cea adevarata, fara de moarte si plina de bunatati neamestecate cu rau. Nu mai e nimic care sa ne supere, nici griji, nici ispite, numai bucurie, iubire, veselie; toate sunt desavarsite, toate nepieritoare".
Iadul
Iadul - ori gheena - este infatisat de Sfanta Scriptura si de Parinti drept loc de osanda, sau starea celor pacatosi, care indura pe vecie chin si suferinta, fara putinta de scapare.
Cea dintai pricina de suferinta este, potrivit Parintilor, focul cel nestins si vesnic, dupa cuvantul Domnului care zice: "Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui" (Mt. 25, 41). Pe langa "focul care nu se stinge" (Mc. 9, 47-48; cf. Is. 66, 24), Hristos vorbeste in acelasi loc si de "viermele care nu moare" si de locuirea pe vecie cu diavolul si ingerii lui (vezi Mt. 25, 41), in vreme ce dreptii au parte de tovarasia lui Dumnezeu, a ingerilor si a multimii de sfinti.
Grozavia suferintei acolo se arata in "plangerea si scrasnirea dintilor", de care vorbeste Hristos (Mt. 13, 42; 25, 30).
Iadul este inca si loc al tenebrelor, intunecat si neguros. "Tinutul intunericului si al umbrelor mortii. Tara de intuneric si neoranduiala, unde lumina e tot una cu bezna", dupa cum spune Iov (10, 21, 22). Insusi Hristos il numeste "intunericul cel mai din afara" (Mt. 25, 30).
Zugravind iadul, Parintii nu fac decat sa reia cuvintele Scripturii, ingrosand uneori, inmultind amanuntele si materializand suferintele, pentru ca omul sa se infioare si sa se teama vazand la ce cazne vor fi dati pacatosii.
Sa nu uitam insa ca avem de-a face aici cu o exprimare simbolica. Astfel, multi Parinti spun apasat ca focul iadului nu este acest foc cunoscut de noi, ci unul "cum numai Dumnezeu il stie". El este pururi arzator si nestins, dar nu parjoleste si nu mistuie ca focul de pe pamant, pentru ca dupa inviere trupurile pacatosilor sunt si ele, ca si ale dreptilor, nestricacioase. El nu isca suferinta trupeasca ori sufleteasca, pentru ca dupa inviere toti oamenii ajung nepatimitori si cu trupul si cu sufletul. Asadar, chinurile iadului, pe care le indura atat sufletul, cat si trupul - caci omul intreg va suferi atunci - sunt de natura spirituala.
Foarte bine ai surprins. În afară de asta, Dumnezeu nu distruge pe nimeni. Reabilitarea este tot ceea ce El aşteaptă.
Dumnezeu a creat totul pentru veşnicie. Sufletele sunt vesnice. El nu şi-a propus in bunatatea lui să distrugă, să nimicească vreun suflet.
Un suflet nu poate fi ucis, dar in schimb, un suflet se poate compromite singur prin neimplinire, prin esec...
Pierderea mantuirii si colaborarea cu demonii este cel mai mare esec al libertatii omului.
In fantezia oamenilor arata diferit fata de cum este in realitate.Si cum in realitate nu exista nici rai nici iad, v-ati putea folosii imaginatia pentru obiective si planuri mai utile
Anticreştin şi "Anti-Hrist" este cultul care sustine ca Dumnzeu desfiinteaza sau ucide sufletele! Nu se intampla acest lucru. Fiecare suflet este vesnic.
Locurile lor de fericire sau nefericire sunt de fapt locuri ale libertatii manifestate, opţiuni pentru implinire sau neimplinire...
Omul nu e doar suflet! Sufletul NU ÎNCETEAZĂ niciodată să existe!
Cât de sinistru trebuie să fie un cult CARE SPUNE ALBULUI NEGRU ŞI NEGRULUI ALB: ei bine, iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă dualitatea trup/suflet a omului, DEŞI CUVÂNTUL SCRIPTURII ESTE FOARTE CLAR, fără să lase posibilitate de interpretare diferită şi dubii:
"Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28); - "trupul" și "sufletul" sunt prezentate ca două lucruri CATEGORIC DIFERITE!
După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca "pulberea" (trupul, biologicul) să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat."- Ecclesiast 12, 7;
Scriptura NU LASĂ POSIBILITATE de interpretare haotică şi confuză!
"Sheolul", "Iadul", este un loc al sufletelor constiente, indepartate de Dumnezeu prin caderea lui Adam.
A luat probabil fiinta odata cu primii oameni - ca loc al indepartarii lor...
Raiul este un loc al celor care L-au păstrat pe Dumnezeu aproape de ei, un loc al celor care au rămas aproape de Sursa vieţii şi a fericirii lor, aproape de Părintele lor ceresc!
Să nu-şi facă nimeni griji, Raiul este un loc opus monotoniei. Este unei reale fericiri...
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
