Here comes a really really really hard one.
Intrebare pentru credinciosi:
Daca Dumnezeu ar alege sa va testeze credinta la fel cum a ales sa i-o testeze lui Avraam si v-ar cere sa omorati pe cineva anume, ati face-o?

Dumnezeu nu ne-ar cere niciodata asa ceva.

Tocmai pentru a-i incerca credinta.El este tatal credinciosilor.Dar vezi ca Dumnezeu nu a ingaduit sa il omoare.

Dumnezeu i-a cerut acest lucru lui Avraam insa cand acesta a acceptat sa faca asta pentru credinta, Dumnezeu nu a ingaduit acest lucru...

Pentru ca lui Avram Dumnezeu i-a vorbit ca desi erau foarte inaintati in varsta si din punct de vedere omenesc era imposibil ca Sara sa mai ramana insarcinata, ca va fi tatal mai multor neamuri.Si acum ii punea credinta la incercare sa vada daca vchiar Il crede pe Dumnezeu pe Cuvant.

Daca vine Dumnezeu in persoana si imi cere asta, sa stii ca da, dar nu ca visez eu ca imi cere Dumnezeu asta.

Inainte sa tragi concluzia asta cu criminalii gandeste-te daca intr-adevar este posibil ce zici tu...da apropo...tu ce religie esti?

As aprinde o tigara si i-as zice: "si eu care credeam ca nu ai simtul umorului. Buna, buna asta "

Acum avem legea `` Să nu ucizi `` Exod 20:13; şi forma definitivă a relaţiilor interumane `` Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi `` Matei 19:19.

Decalogul a fos dat mult mai târziu de către Dumnezeu lui Moise. În vremurile lui Avraam, foarte puţini oameni îl căutau pe Dumnezeu. Sacrificiile umane erau practicate frecvent în rândul populaţiei păgâne. Ăsta a fost şi motivul pentru care Dumnezeu ia testat credinţa lui Avraam astfel. Astăzi, dacă cineva ar primi un mesaj similar, categoric ar spune că mesajul vine de la diavolul, pentru că Biblia spune lămurit SĂ NU UCIZI! Exod 20:13.

De altfel, ar fi greşit să judecăm vremurile străvechi, după legile actuale. Pentru a înţelege corect anumite lucruri, trebuie gândit prin prisma vremurilor trecute.

Excelent răspuns la problema ridicată, felicitări wales!

Dumnezeul de pe vremea lui Avraam era un Dumnezeu al timpurilor mitice. Daca e sa luam existenta lui ca atare, modul in care se manifesta astazi e radical diferit fata de acea perioada. Aici mi se pare potrivita conceptia deista, in sensul ca Dumnezeu, daca exista, nu intervine sub nici o forma( in mod direct, mai ales) in mersul lucrurilor. Din punctul meu de vedere, de vina sunt, in multe cazuri, sfintii preoti, caci nu le explica preaplatitorilor cum stau lucrurile; asa se trezesc unii si-si ucid copii, parinti etc, " fiindca asa mi-a spus Dumnezeu, el mi-a poruncit sa fac asta". De vina e si Biserica in ansamblu, ea creeaza un fel de paranoia pentru astia mai slabi cu firea. Si, daca le sopteste Dumnezeu sa ucida pe X, pentru El, ( ca si cazul Avraam), indivizii respecta constiincios si cu ravna cuvantul Domnului. Nu de alta, dar sunt cazuri concrete...

Chiar si dupa ce s-a spus "lamurit" SA NU UCIZI oamenii au continuat sa fie ucisi, si inca in numar mare. Unii in interiorul poporului evreu, cu pietre sau in alte moduri, pentru tot felul de neascultari, iar altii (zeci de mii) din randul natiunilor din afara. Erau trecuti prin ascutisul sabiei cu batrani, femei si copii cu tot. Deci, cum trebuia inteleasa porunca aia: sa nu ucizi? sau sa ucizi?

Dumnezeu nu cere azi asa ceva si nici pe Avraam nu l-a last sa faca o crima.Dar din nefericire, acum asa zisii credinciosi, nu sunt nici macar dispusi sa aplice ce zice Biblia in totalitate, iau doar ce le place. 2Timotei3:1-5

Dumnezeu nu ar face asa ceva.

Pedeapsa cu moartea just pronunţată de un tribunal legitim, ca şi omorârea adversarului în cadrul unui război drept, dacă nu există altă cale de a-l neutraliza, nu sunt ucideri în sensul Decalogului. Dovada cea mai bună este că însuşi Moise, care a primit Decalogul, şi cei apropiaţi lui, au practicat condamnarea la moarte şi războiul drept.

Ce intelegi prin "razboi drept"? Probabil vei zice ca razboaiele evreilor din timpurile biblice (cu amalecitii, moabitii...). Dar sa lasam pentru o clipa acele razboaie (putem discuta cu alta ocazie si despre ele), poti sa dai niste exemple de razboaie drepte din istorie?

Problema e, ca de ar incepe cumva sa auda voci, orice crestin din lume: eu sunt dzeu, in numele meu si pentru mine mergi si iti omoara familia, ar merge la spital sa ceara ajutor crezand ca sunt bolnavi sau ca au o problema, sau daca nu ar merge ar fi oricum internati la spital pentru ca au o problema.
spitalele psihiatrice sunt pline de oameni ce "vorbesc" cu dzeu. de ce nu sunt multimi de crestini la poartile lor sa ceara eliberarea oamenilor aia si sa ii considere profesti sau oameni sfinti? pentru ca nici ei nu cred ca cineva vorbeste sau ca dzeu vorbeste cu cineva.
credinta e minunata si le da iluzii despre oameni invizibili in cer care ii iubesc atata timp cat ramane la nivelul teoretic, pentru ca si ei isi dau seama ca nu poate cineva vorbi pe bune cu o fiinta imaginara.

Deja, tu ridici alte probleme cu alte subiecte. Prima mea întrebare a fost strict la răspunsul principal `` Daca Dumnezeu ar alege sa va testeze credinta la fel cum a ales sa i-o testeze lui Avraam si v-ar cere sa omorati pe cineva anume, ati face-o? `` şi punct.

De ce oamenii au continuat să fie ucişi?! Din două motive: Primul ar fi legea judecătorească într-un stat, iar aici nu putem judeca execuţiile `` de ce cu pietre sau decapitare sau injecţie letală cum este valabil şi astăzi în America etc ``, la moarte duc toate. Legile sunt date, tocmai pentru a menţine ordinea şi pentru a nu se crea anarhie, iar răufăcătorii trebuie să răspundă pentru faptele comise.

2. Omul ucide din răutate, dar nu Dumnezeu este vinovat de aceste lucruri! Dacă am înţeles eu bine substratul întrebării tale?! Ar fi fost mai potrivit dacă întrebai, de ce ucid oamenii, de ce fură, de ce mint etc? Iată de ce unii sunt porniţi să facă rău şi alţii bine:

Inima omului se modifică în funcţie de acţiunile şi alegerile fiecăruia. Unii au o inimă asemănătoare cu lutul, alţii au o inimă asemănătoare cu ceara. Soarele le încălzeşte pe amândouă. Cu ce este de vină Soarele că sub influenţa sa, lutul se întăreşte, iar ceara se înmoaie?

Aşadar, nu Dumnezeu este vinovat pentru săvârşirea fărădelegii unora şi condamnaţi la moarte. Şi, nu Dumnezeu este vinovat pentru răutatea celor care aleg să facă ce este rău.

Cel mai bun este exemplu personal. Te împiedică cineva să faci ce este bine?

Mulţumesc.

"Prima mea intrebare a fost strict la raspunsul principal" - Cred ca ai vrut sa zici invers: Primul meu raspuns a fost la intrebarea principala. Trecem peste asta. Sa stii ca apreciez raspunsul tau. Imi plac discutiile civilizate, fara rautati si jigniri. In ce priveste faptul ca "ridic deja alte probleme cu alte subiecte", as zice ca nici nu ar trebui sa fim exagerat de rigizi, in sensul de: intrebare si raspuns, punct. Zic si eu, o parere. Ref. la ce mi-ai scris mai sus, trebuie sa recunosti ca mi-ai atribuit si afirmatii pe care eu nu le-am facut. Chiar in partea de la urma, unde zici:Asadar, nu D-zeu este vinovat..." - nu spusesem eu ca ar fi vinovat. Eu am sesizat, simplu, ca si dupa emiterea legii (sa nu ucizi) se practica uciderea (uita-te pe la Leviticul pe acolo: Daca cineva face cutare sau cutare lucru, sa fie omorat), desi s-ar fi putut aplica pedepse cu inchisoarea. Am cerut si eu o explicatie pentru asta. Si apoi, uciderea cu atata cruzime a amalecitilor, moabitilor s.a. (femei, batrani, copii) ridica niste semne de intrebare. Dupa cum vezi, imi pun si eu intrebari, ca tot omul.
O seara buna!

Am sesizat ulterior greşeala, dar am considerat că înţelegi tu `` întrebare/răspuns ``, eram concentrat şi pe alte subiecte; consider important mesajul.

Nu sunt deloc rigid în discuţii, ba chiar, eu mă consider destul de maleabil, dar tu ai încercat să continui cu anumite exemple care nu se mai potriveau întrebării principale. Expresia `` şi punct ``, am folosit-o pentru a determina exact cauza răspunsului meu. De altfel şi mie îmi plac discuţiile civilizate şi constructive; şi este bine că întrebi despre Dumnezeu.

Vreau să înţelegi că nu ţi-am atribuit ceva ce tu nu ai fi spus, mai mult a fost o constatare şi pentru asta am şi subliniat în răspunsul meu:

`` dar nu Dumnezeu este vinovat de aceste lucruri! Dacă am înţeles eu bine substratul întrebării tale?! ``

Cel puţin, aşa ai lăsat impresia să se înţeleagă, dacă ideea ta era alta, te rog scuză-mă şi nu lua în considerare textul cu pricina.

Uite ce, arată-mi un exemplu clar şi eu voi încerca să ţi-l explic. Domnul să te binecuvânteze.