In ce perioada se presupune ca a avut loc potopul povestit in biblie? Si care sunt TOTI supravietuitorii?

Am vazut mai demult un pastor american care tine o conferinta impotriva teoriei evoluitiei si big bangului care zicea ca prin 4 400 a fost potopul.

Noe s-a nascut dupa 1056 ani de la crearea lui Adam.Geneza5:1-29.Iar potopul a avut loc in al 600-lea an al lui Noe in2370i.e.n.A supravietuit doar Noe si familia sa, 8 oameni, Noe cu sotia si cei 3 fi al lor cu sotiile, Sem, Ham si Iafet.

Nu am afirmat ca spusele acelui pastor sunt adevarate sau ca eu le consider veridice, doar am exprimat punctul de vedere crestin.

Http://www.image-share.com/ijpg-1903-87.html Poza vorbeste de la sine =))

Cred ca a avut loc acum 4.500 de ani.Supravietuitorii au fost:
Noe, fii sai, sotia sa si femeile fiilor lui Noe.
Acum, nu am de unde sa stiu daca a mai ramas cineva cu adevarat.

Si cum ai ajuns la anul 2370 i.e.n? Daca nu stii in ce an s-a nascut Adam sau a fost creat.Sau cum afli cati ani au trecut de la Noe pina azi? Am inteles cand s-a nascut Noe si cind a fost potopul, pentru ca scrie asta.Insa nu scrie cind a fost facut Adam. Poate mia scapat mie ceva dar din ce ai scris nu vad. Poate nu ma pricep eu.

In biblie scrie ca Noe a luat cu el in corabie un mascul si o femela din fiecare specie de animal...un mascul si o femeie om!

CALCULAREA TIMPULUI PÂNĂ LA CREAREA LUI ADAM
5 Pornind de la o dată fundamentală. Data fundamentală care ne ajută să calculăm timpul până la crearea lui Adam este anul 539 î.e.n., când Cirus a înlăturat dinastia babiloniană. Cirus a emis decretul de eliberare a iudeilor în primul an al domniei sale, înainte de primăvara anului 537 î.e.n. În Ezra 3:1 se spune că în luna a şaptea, tişri, care corespunde lunilor septembrie–octombrie, fiii lui Israel se aflau la Ierusalim. Astfel, toamna anului 537 î.e.n. este considerată data restabilirii închinării la Iehova în Ierusalim.
6 Restabilirea închinării la Iehova în toamna anului 537 î.e.n. a marcat sfârşitul unei perioade profetice de „şaptezeci de ani", perioadă în care Ţara Promisă trebuia să fie „un loc devastat". Cu privire la această perioadă, Iehova a mai spus: „Când se vor împlini cei şaptezeci de ani în Babilon, îmi voi aduce aminte de voi şi voi împlini cuvântul meu bun faţă de voi, aducându-vă înapoi în locul acesta" (Ier. 25:11, 12; 29:10). Daniel, care cunoştea bine această profeţie, a acţionat în armonie cu ea când cei „şaptezeci de ani" s-au apropiat de sfârşit (Dan. 9:1–3). Cei „şaptezeci de ani" care s-au încheiat în toamna anului 537 î.e.n. trebuie să fi început deci în toamna anului 607 î.e.n. Faptele confirmă lucrul acesta. Ieremia, capitolul 52, descrie evenimentele cutremurătoare din timpul asedierii Ierusalimului, spărtura făcută în zid de babilonieni şi ducerea în captivitate a regelui Zedechia în 607 î.e.n. Apoi, aşa cum se spune în versetul 12, „în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii", adică în a 10-a zi a lunii ab, care corespunde lunilor iulie–august, babilonienii au ars templul şi oraşul. Totuşi, nu acesta a fost momentul începerii celor „şaptezeci de ani". Mai rămăsese un reprezentant al stăpânirii iudaice, Ghedalia, pe care regele Babilonului îl numise guvernator peste iudeii rămaşi în ţară. „În luna a şaptea", Ghedalia şi alţi câţiva bărbaţi au fost asasinaţi, iar iudeii rămaşi au fugit înfricoşaţi în Egipt. Abia de atunci, adică aproximativ din 1 octombrie 607 î.e.n., se poate spune în sensul deplin al cuvântului că ţara „a zăcut pustiită, ca să se împlinească cei şaptezeci de ani" (2 Regi 25:22–26; 2 Cron. 36:20, 21).
7 Din 607 î.e.n. până în 997 î.e.n. Calcularea acestei perioade, mergând înapoi de la căderea Ierusalimului până la împărţirea regatului după moartea lui Solomon, prezintă numeroase dificultăţi. Însă, dacă facem o comparaţie între domnia regilor lui Israel şi domnia regilor lui Iuda, potrivit relatărilor din 1 şi 2 Regi, înţelegem că această perioadă cuprinde 390 de ani. O dovadă elocventă a exactităţii acestei cifre este furnizată de profeţia din Ezechiel 4:1–13. Această profeţie indică timpul când Ierusalimul avea să fie asediat, iar locuitorii săi aveau să fie luaţi captivi de către naţiuni, ceea ce s-a întâmplat în 607 î.e.n. Astfel, cei 40 de ani menţionaţi în legătură cu Iuda s-au încheiat odată cu pustiirea Ierusalimului. Cei 390 de ani menţionaţi în legătură cu Israelul nu se încheiaseră odată cu distrugerea Samariei, fiindcă acest eveniment avusese loc cu mult înainte ca Ezechiel să profeţească, iar profeţia spune cu claritate că se referea la asedierea şi distrugerea Ierusalimului. Aşadar şi „nelegiuirea casei lui Israel" a luat sfârşit în 607 î.e.n. Calculând înapoi de la această dată, constatăm că perioada de 390 de ani a început în 997 î.e.n. În acel an, după moartea lui Solomon, Ieroboam s-a separat de casa lui David şi „l-a abătut pe Israel de la Iehova, ca să nu-l mai urmeze şi i-a făcut să comită un mare păcat" (2 Regi 17:21).
8 Din 997 î.e.n. până în 1513 î.e.n. Întrucât ultimul din cei 40 de ani compleţi ai domniei lui Solomon s-a încheiat în primăvara anului 997 î.e.n., înseamnă că primul său an de domnie trebuie să fi început în primăvara anului 1037 î.e.n. (1 Regi 11:42). Relatarea biblică din 1 Regi 6:1 spune că Solomon a început construirea casei lui Iehova din Ierusalim în luna a doua, în al patrulea an de domnie, ceea ce înseamnă că din domnia lui trecuseră trei ani compleţi şi o lună întreagă. Prin urmare, construirea templului trebuie să fi început în lunile aprilie–mai 1034 î.e.n. Însă acelaşi verset mai precizează că evenimentul a avut loc în „al patru sute optzecilea an de la ieşirea fiilor lui Israel din ţara Egiptului". Şi în acest caz, al 480-lea este un numeral ordinal, reprezentând 479 de ani compleţi. Prin urmare, dacă adăugăm 479 la 1034 obţinem anul 1513 î.e.n. ca fiind anul ieşirii Israelului din Egipt. Paragraful 19 din Studiul 2 spune că, începând din 1513 î.e.n., luna abib (nisan) avea să fie pentru Israel „prima dintre lunile anului" (Ex. 12:2) şi că, mai înainte, anul începea toamna, cu luna tişri. Într-o enciclopedie se spune: „Calcularea anilor de domnie a regilor se bazează pe anul care începea primăvara, această metodă este analoagă metodei babiloniene, în care calculul se efectua în acest fel". Când a început să se aplice la perioadele menţionate în Biblie, această modificare, conform căreia anul începea primăvara, nu toamna, avea să însemne o pierdere sau un câştig de şase luni într-un anumit punct al calculării timpului.
9 Din 1513 î.e.n. până în 1943 î.e.n. În Exodul 12:40, 41, Moise spune că „şederea fiilor lui Israel, care au locuit în Egipt, a fost de patru sute treizeci de ani". Din aceste cuvinte se înţelege că „şederea" n-a fost doar în Egipt. Această perioadă a început când Avraam a traversat Eufratul în drum spre Canaan, moment în care a intrat în vigoare legământul lui Iehova cu Avraam. Primii 215 ani ai ‘şederii’ au fost petrecuţi în Canaan, după care o perioadă egală cu aceasta a fost petrecută în Egipt până în 1513 î.e.n., când Israelul a fost complet eliberat de sub stăpânirea egipteană, devenind independent. Septuaginta, traducere în limba greacă bazată pe un text ebraic mai vechi decât cel masoretic, adaugă după „Egipt" cuvintele „şi în ţara Canaan". Pentateuhul samaritean procedează la fel. Galateni 3:17, unde se menţionează de asemenea cei 430 de ani, confirmă că această perioadă a început cu validarea legământului avraamic, care a avut loc când Avraam a traversat Eufratul în drum spre Canaan. Prin urmare, lucrul acesta s-a petrecut în 1943 î.e.n., când Avraam avea 75 de ani (Gen. 12:4).
10 Acest calcul este susţinut şi de un alt argument: În Faptele 7:6 se spune că sămânţa lui Avraam a avut de suferit 400 de ani. Întrucât în 1513 î.e.n. Iehova a înlăturat suferinţele provocate de Egipt, începutul acestor suferinţe trebuie să fi avut loc în 1913 î.e.n. Aceasta a fost la cinci ani după naşterea lui Isaac şi corespunde momentului în care Ismael ‘şi-a bătut joc’ de Isaac când acesta a fost înţărcat (Gen. 15:13; 21:8, 9).
11 Din 1943 î.e.n. până în 2370 î.e.n. Aşa cum am văzut, Avraam avea 75 de ani în 1943 î.e.n., când a intrat în Canaan. De aici putem să mergem cu calculul şi mai mult în trecut, până în zilele lui Noe. Lucrul acesta este posibil, apelând la perioadele prezentate în Geneza 11:10—12:4. Acest calcul, prin care se obţine un total de 427 de ani, este făcut după cum urmează:
De la începutul Potopului
până la naşterea lui Arpacşad 2 ani
Apoi până la naşterea lui Şelah 35 "
Până la naşterea lui Eber 30 "
Până la naşterea lui Peleg 34 "
Până la naşterea lui Reu 30 "
Până la naşterea lui Serug 32 "
Până la naşterea lui Nahor 30 "
Până la naşterea lui Terah 29 "
Până la moartea lui Terah,
când Avraam avea 75 de ani 205 "
Total 427 de ani
Adăugând 427 de ani la 1943 î.e.n. ajungem la anul 2370 î.e.n. Astfel, conform cronologiei Bibliei, Potopul din zilele lui Noe a început în 2370 î.e.n.
12 Din 2370 î.e.n. până în 4026 î.e.n. Mergând şi mai mult în trecut, constatăm că Biblia datează perioada de la Potop până la crearea lui Adam. Acest calcul se poate face pe baza pasajelor din Geneza 5:3–29 şi 7:6, 11, după cum urmează:
De la crearea lui Adam până la
naşterea lui Set 130 de ani
Apoi până la naşterea lui Enos 105 "
Până la naşterea lui Chenan 90 "
Până la naşterea lui Mahalalel 70 "
Până la naşterea lui Iared 65 "
Până la naşterea lui Enoh 162 "
Până la naşterea lui Metusala 65 "
Până la naşterea lui Lameh 187 "
Până la naşterea lui Noe 182 "
Până la Potop 600 "
Total 1 656 de ani
Adăugând 1 656 de ani la data anterioară, adică 2370 î.e.n., ajungem în 4026 î.e.n., anul în care a fost creat Adam, probabil toamna, întrucât în majoritatea calendarelor antice anul începea toamna

Sper ca iti e de folos calculul pentru a putea intelege mai bine.

Da multumesc pentru calcul.

Odata sau niciodata!
Ce conteaza cand si cati au supravietuit.
Daca intrebarea se refera la Biblia Crestina Ortodoxa, nu are mare importanta cand s-a intamplat si cati supravietuitori au fost.
Biblia ortodoxa nu este circumscrisa de timp, spatiu sau cantitate, este doar un mesaj, bazat pe o istorie.
Important este ca s-a "intamplat".
Desi este scris de ce a fost necesara aceasta, din cauza oamenilor, nicaieri nu am gasit de ce a fost data porunca sa se salveze si animalele, o perche din fiecare specie creata. Poate era necesara o inoire a stapanului tuturor celor create. Cine poate sti?
Poate voi?