Daca Otoscleroza e clar, ramai cu ea, nu ai ce face.
Pai la psihiatru sau psiholog sa cauti ca sa fi bine, ca depinzand de psihism la acelasi mediu reactionam diferit!
Sa stii ca 50 % nu doar mediu da cum ne simtim, ci si sanatatea mintala, dar 50 % e si mediu.
De aia unu dispera ca a picat un examen, altul zice "aaa, lasa ca iau data viitoare".
Insa dupa viata care o ai, si eu sunt putin sceptic ca te ajuta unu din aia doi, insa ai putea incerca.
Ca trebuie sa se schimbe si mediu cumva combinat cu ajutorul specialistilor.
Ai pierdut 30 ani de viata se pare, minim 30 de ani, daca de la 25 esti pensionata medical, e clar ca de dinainte erai praf.
Iar cu aia cu grija altora, ce sa zic, iti alegi drumul pe care il doresti.
Poate poti face ceva de acum in colo, nu stiu ce sa spun. Nu stiu cat de independenta poti sa fi totusi.
Ti-as sugera sa vezi videourile doctorului ciprian Nicoale (dr.Cip) unde da zeci de sfaturi utile, chiar si pentru tinitus:
https://www.youtube.com/@DoctorCip/search?query=tinitus
Sanatate multa!
Tinitusu nu trece, e ceva permanent. Te rogi la cine? La nimeni?
Asta daca ai fost la medic si ai fost diagnosticata cu Tinitus, daca nu, du-te la medic si spune problema amanuntit.
Du-te intai la ORL si apoi la psihiatru sau psiholog sa spui si partea de nervozitate si restul.
Daca ai grija de mama, e clar de ce esti asa. Unii au luat-o razna inainte sa se duca cel bolnav de care aveau grija, dar nu asa des s-a intamplat asta.
Dar aia e, mergi inainte, nu ai ce face.
Deci de urgenta la medic, nu mai sta ca situatia se va inrautati.
Nu stii sigur daca ai tinitus de fapt.
Sa se uite si la aia, dar eu cred ca nu a fost la medic si nu a fost diagnosticata ca are tinitus!
Iar daca are, il are permanent, ala nu se duce niciodata, sa nu ne amagim. Si in Germania mi s-a zis asta cand am intrebat asa nu stiu cu ce ocazie.
Știu sigur,, am fost la medic, la Spital ORL. Pentru că nu mai am l8biste, de fapt toată viața a fost un ch8n, de mic copil, am trecut prin traynw de tot felul. Frateleeu se opune să o duc pe mama la Azil. Am spus: am obosit, mi-a ajuns. În copilărie, 5 ani și 8 luni am avut ciroză lichidă, o hepatită Tip B, tratată după ureche de cate părinții mei. Deci, o iau razna? Mi s-a spus în urmă cu maxim doi, trei ani. Cum să mă salvez? Am ajuns în o situație deplorabilă, ori, ori? Sincer, nu mai rezist. Că tot mă numesc hienele din familie nebună fără să le pese prin ce trec... Mulțumesc din suflet! Întotdeauna ascult sfaturi, apreciez... Sunt atât de încordată, tristă, as vrea să nu mă mai trezesc din somn. Mi-a ajuns tot chinul, să lupt cu morile de vânt. Am rămas între hiene, fiind bolnavă pensionată medical la vârsta de 25 ani. Nimsnui nu îi pasă. Fratele mijlociu, un manipulator, nu ii pasă, el mă numește: nebună. Dar nu își asumă responsabilitatea față de mama. Ar trebui să renunț la casă, la toc, aici am muncit de nix copil din greu, chiar dacă nu eram vindecată complet. NuI vreau să știu de tată, de mamă, de frați, o familie aiurea prin viață. Mi s-au tăiat aripile de timpuriu. În câteva zile, 2 Februarie, 55 ani, complet nefericiți?
Multi inainte pentru cei 55 ani pe care o sa-i faci.
Tinitusul daca e diagnosticat corect si este asta, nu se duce niciodata cum am zis.
Daca e pe sistem nervos s-ar duce daca se rezolva cauza. Insa nu prea am auzit tinitus pe sistem nervos.
Pai atat timp cat fratele nu isi asuma, du-o pe mama la camin, aia e, sau sa isi asume! Nu te impui deloc. Te ia de fraiera.
Du-o fara sa stie el daca poti daca mama ta e de acord.
Desi aici depinde de mama ta mai mult, ca daca ea vrea, el nu are ce face.
Stiu cazuri cand parintii batrani si bolnavi au bagat la balamuc copilu fara sa vrea.
Ei trebuie sa fie sub personal specializat, nu acasa cu niste amatori.
Daca sunt bani de asta.
Daca nu, nu stiu.
Îmi amintesc foarte bine, în urma unui control la Spitalul ORL, Panduri. Ba că am Otoscleroză! De oprit nu s-a oprit niciodată. Din cauza celor din familie, ce am văzut și trăit m-au afectat până la traumă. La Psihiatru ce să caut? Starea sănătății se înrăutățește atâta timp cât nu mai am timp să respir, să trăiesc. Nu m-am născut să am grija altora, am irosit anii tinereții lângă o familie de oameni cu o mentalitate de acum 200 de ani. Mulțumesc pentru răspuns, u
amabilitate, cât și pentru urări de ziua de naștere!?
Umblă toată noaptea prin cduc, ce o fi o fi, altfel mă duc ei pe mine direct pe lumea cealaltă. Condiții nu am la curte, de aceea sunt epuizată. Zi și noapte mă înnebunește, nu are stare, ce mestecă și nu înghite, aruncă pe jos, pe sub masă. Îmi vine să...M-am adus în pragul disperării. Și eu am probleme de sănătate de mic copil. Dânsa a fost sănătoasă fizic a rezistat. Mi-a ajuns de calvar. Nu am unde să plec, să ies din cloaca lor. Nu mai am nici un sentiment pentru nimeni ( familia mea), cei care au uitat prin ce boală grea am trecut. Nu s-au îngrijit de mine, așa cum o fac eu. Să văd casa murdară zilnic, nu așa, știu ce am trăit alături de acești oameni fără minte.
Va trebui sa iei o decizie cumva ce faci cu viata ta. Daca chiar te-a adus in pragul disperarii vei lua o decizie sa iti fie mai bine.
Daca te complaci asa, inseamna ca nu te-a adus in pragul disperarii.
Of! Mâine merg să stau de vorbă Mântuitorul Sufletelor Noastre! Doar EL mă poate salva,, așa cum a mai făcut-o, Dumnezeu este Calea, Adevărul Și Viața. Ascult și de oameni, de cei de la care am de învățat, nu am avut de la cine din familie. Am potențial, însă nu se întrezărește nimic la orizont, o portiță spre libertate, spre Eu! Sper să rezist, să fie bine! Mulțumesc!?
Te salveaza pe naiba Calea si ce zici acolo, ca daca te ajuta nu ajungeai in halul asta cu viata praf, deci hai sa fim seriosi.
Trebuie sa te salvezi tu! Nu sa te salveze o iluzie.
Daca ai potential foloseste-l tu, nu mai visa altele.
Ba da, dar...fratele cu care am rămas ( miljociu nu își asumă ). E agresiv verbal și fizic și ăsta m+a traumatizat după moartea tatălui din 1990. M-am sacrificat pentru oameni care nu merită nimic. Zilnic sunt atât de supărată, habar nu am cum de mai respir ⁉️ Apreciez sfatul, aveți mare dreptate, îmi asum vina, am greșit fiind atât de credulă. Sufletul a fost mai presus de rațiune... Săptămâna cu tot ce este bine și frumos!?