Intrebare simpla de imaginatie.

Sa zicem ca aveti un copil. Copilul creste mare. Vine la voi intr-o zi si va zice ca e gay sau lesbianca sau bisexual/a sau transgender, etc (una din aceste optiuni, nu conteaza care).

Cum reactionati?

P. S. Nu conteaza daca copilul e indoctrinat religios, sau nu (puteti alege ambele scenarii ca sa vedeti "outcome-ul". Aici cam depinde si religia/lipsa de religie a voastra).

Nu depinde de nicio religie.
"Homofobia"(nu suport cuvantul asta) este inradacinata,in general, in natura umana, nu in religie.

Daca ar veni la mine si mi-ar spune ca e gay, lesbi whatever, i-as arata sustinere.

Il accept asa cum este si il voi susține. Religiosii il vor judeca, vor incerca toate metodele posibile si imposibile pentru a.l modela pe placul lor dar in zadar. Studiile si exemplele de viata sunt multe unde arata ca romanii judeca mult mai mult decat in restul Europei din cauza religiei, in care oamenii pur si simplu judeca totul pentru ca in Biblie sunt pasaje despre ordine dumnezeiești cu privire la moartea lor, sau cum ar trebui sa arate, sa fie un om normal.

Il cresc, ii dau bani dar nu ii voi sustine orientarea. Si nu pe considerente religioase.

"Cum reactionati?"

OK!

As reactiona cum ar reactiona orice parinte care afla ca al său copil e bolnav. Cu îngrijorare

L-as sustine, pana la urma este viata lui. Face ce vrea cu ea, parintii sunt doar stalpul de sustinere pana cand acesta va creste si va fi pe piciarele lui.
Nu am de ce sa ii interzic ceva de acest fel pentru ca daca asa a ales el, daca asa simte, acum ce? Il batem, il omoram ca nu este ca toti ceilalti.
Nu am fost nascuti sa traim la fel, nu am fost nascuti sa urmam un tipar si clar nu am fost nascuti sa ne luam dupa gura lumii.
Religia nu are treaba cu asta, Dumnezeu te iubeste asa cum esti.

Îl accept așa cum e. Până la urmă e sânge din sângele meu.

Nu reactionez. E treaba lui.

Heraclit, iar spui tampenii. Daca homosexualitatea e o boala, atunci e si heterosexualitatea.

Heraclit, deci iubirea reciproca e boala?

Il accept asa cum este mai putin partea cu indoctrinarea.

Homosexualitatea nu e o boala. Acest lucru e absolut normal. Vezi astfel de lucruri chiar si in natura.
Documenteaza-te inainte sa deschizi gura.

Nu cred ca o sa fie nevoie sa imi spuna. Cei heterosexuali trebuie sa aiba discutii pe tema asta cu parintii lor?
Am membrii ai familiei gay si foarte multi prieteni gay, bi, lesbiene, pansexuali - atat eu cat si prietenul meu deci daca ipotetic am avea in copil intr-o Zi o sa ne spuna ca are iubit/ iubita si aia o sa fie.

Aici nu depinde religia ci buna educație, timpul de calitate petrecut cu copilul

Dacă-l lași naibii în pace atunci o să se ducă naibii

Mai mult e un dereglaj. Daca nu esti in stare sa realizezi ca este un dereglaj, esti un prost. Iubirea e creata de creier[sau ma rog, de carnat]. Nu am nimic cu aia, ii ignor si gata.

De asemenea vezi și viol și violenta in natura. Nu cred ca aceasta analogie iti ajuta narativa

Sunt centre de consiliere crestina care ajuta persoanele care au sentimente confuze cu privire la sexualitatea lor si cele mai frecvente cauze pentru a simti ca esti de sex gresit sunt fapul ca unul din parinti in special mama au droit un copil de alt sex sau relatia proasta sau inexistenta cu parintele de acelasi sex. Daca mama doreste in copil de alt sex decat cel dat de cromozomii lui, aceste inca din uter se poate simti respins in sexualitatea lui, simte ca e de sex gresit si apare o dorinta inconstienta de a se conforma dorinteleor ei. Toti copii au o nevoie innascuta de a avea o relatie foarte buna, hranitoare sufleteste, securizanta si cu parintele de acelasi sex si daca relatia e proasta sau inexistenta, ramane in gol pe care va incerca mai tarziu sa il umple cu cineva de acelasi sex si se poate ajunge si sa sexualizeze acea relatie.
Si mama mea si/a droit foarte mult ca eu sa fiu baiat(pentru ca si ea a fost a 4/a fata intr/o familie de la tara care dorea cu infocare un baiat/tine minte ca bunica ei I/a spus/esti fata si inca plangi) a crescut cu idea neverbalizata ca e mai valoros sa fii baiat, peste 3 ani s-a nascut mult asteptatul frate care a fost mult mai favorizat ca ea.Asa ca la prima sarcina, cu mine, a sperta tot timpul ca voi fi baiat si a avut ganduri intense de sinucidere dupa nastere( nu aflase in timpul sarcinii ca sunt fata) NU a prea afirnat feminitatea mea, m-a numit dupa un diminutive al tatalui meu, sau un diminutive al numelui meu ce suna masculin, ma tundea des si tot timpul scurt, baieteste, imi lauda calitati masculine, etc.
Am fost la consiliere crestina unde m/am lamurit de cauza sentimentelor mele ciudate, m/au incurajat sa o iert pe mama mea, sa\I multumesc lui DUmnezeu ca El e incantat de feminitatea mea si ca El se bucua ca eu sunt fata, sa accept adevarul ca sexul cuiva e dat de organelle genital cu care s-a nascut).Am plans mai mult de o jum[tate de ora si am experimentat o vindecare emotionala profunda, am renuntat pentru totdeuna la minciuna ca at fi trrebuit sa fiu baiat.
Acum ma gandesc cu groaza ca daca as fi persistat in sentimentele confuze ale adolescentei as fi putut rata bucuria sufleteasca si fizica, aprobata de constiinta de a iubi un barbat care te iubeste si el, bucuria de a avea copii cu sotul pe care il iubesti, etc.Am urmat si eu cursurile acele scoli de consiliere, tocmai pentru ca au reprezentat o mare eliberare pentru viata mea si apoi am dicutat si eu cu personae care se luptau cu asfel de sentimente, unele au urmat exemplul meu, au crezut adevarul despre ele,; Iar acum au familii fericite hetero, altele nu.
Mai ales ca asfel de sentimente pot devein mai intense din greseli banale si frecvente de educatie si nimeni nu a avut parinti perfecti si cum de la cadere incoace toti avem inclinatie in diverse grade spre toate incalcarile posibile ale consiintei, e foarte usor apoape pentru oricine sa alunece pe panta asta.Sa se uite cineva cateva saptamani numai la fime cu lesbine si gay si apoi sa zica ca nu simte absolut nimic. Oricine poate devein bisexual, numai sa vrea sa fie deschis la idee, mai ales ca acum e o incalcare a constiintei care a devenit un mare eroism. Inca daca cine isi paraseste copiii pentu o relatie cu alta femeie sau alt barbat mai zice cate unul ca n/a facut bine dar daca isi paraseste copiii pentru a da curs sentimentelor pentru cineva de acelasi sex, a devenit climaxul eroismului.De aceea se sinucid atatia transgender( 4o%) pentru ca in loc de eliberarea mult visata raman cu condamnarea continua a propriei constiinte.
Asa ca despre oricine aflu ca are astfel de sentimente, incerc sa [l incurajez sa primeasca consiliere ca sa inteleaga cauzele sentimentelor sale, daca nu vrea, ma voi ruga o viata intreaga sa il ajute Dumnezeu sa scape de robia aceasta.

Nu numai ca sunt atat de multe greseli in modul in care gandesti, dar ii mai faci si pe altii sa gandeasca ca si tine.
Ma indoiesc ca esti doctor, sau macar capabila de a da diagnostice cuiva.
Acele centre de consiliere de care vorbesti sunt doar centre de spalat pe creier, si nimic mai mult.

Cei spalati astfel pe creier au o viata mult mai fericita decat cei care persista in a trai calcandu-si in mod continuu constiinta in picioare.

Au o viata mult mai fericita pentru ca traiesc intr-o minciuna care li s-a spus in loc sa accepte adevarul.

Si de unde esti tu asa convinsa ca sunt fericiti? I-ai intrebat tu personal pe toti? Pe fiecare in parte? Si daca raspunsul tau e da, de unde sti ca ti-au spus adevarul? I-ai supus cumva unui detector de minciuni, ca sa vezi cine minte si cine nu? Chiar sunt curios de raspunsul tau.

Vad ca tot pretinzi ca esti atotstiutoare atata timp cat nimeni nu se intreaba de unde sti ceea ce sti, dar eu nu sunt asa. Eu nu cred orbeste, pana nu imi arati ceva concret nu ma poti convinge. Si chiar si cu acel ceva concret, o parte din mine mereu se va indoi de asta.