Ipoteza: Te indragostesti pana peste cap de-o fiinta minunata. El/ea e tot ceea ce ti-ai fi putut dori vreodata. Ajungeti la concluzia ca sunteti cu adevarat suflete pereche. Decideti sa va casatoriti. Vestea proasta e ca alesul/aleasa nu impartaseste aceeasi religie si nu doreste sa treaca la o alta (respectiv a ta) in ruptul capului. Ai trece la o alta religie pentru a putea fi impreuna cu el/ea?
Ce are scula cu prefectura? parca asa e o vorba din batrani.
Deci situatia este mai mult decat simpla: dragostea adevarata nu are bariere. Daca cineva iti pune o conditie in dragoste, legata de credinta, sau ii pui tu ei, apoi mai bine lasati-o moarta din start, n-are nici un rost sa va imbarligati. Puteti foarte bine sa va iubiti si daca sunteti de alta credinta, fara sa trebuiasca sa va dati de ceasul mortii incercand sa va convingeti unul de altul de "ba a mea e mai frumoasa"... singura problema sunt copiii, pe care trebuie sa ii cresteti in spiritul ambelor credinte, ceea ce nu e chiar usor (dar am vazut cazuri destule).
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
N-as trece la nicio religie nici sa ma platesti, poti sa traiesti cu `sufletul tau pereche` si necasatorit.
Răspunde
Mi-am făcut o sectă. "Fălci". Vrei să intri?
Răspunde
)) Deci nu esti dintr-aceia care se omoara dupa "traditii" sa inteleg...
Nu refuz niciodata sectele
Nu dau doi bani pe ele. Casatoria mi se pare un moft de prost gust. Daca chiar iubesti pe cineva poti sa stai cu el fara acte si mai stiu eu ce ceremonii. Casatoria doar te leaga de o persoana de care te-ai putea plictisi...dar obligatia ramane.
Dar ştii că în secta asta eu sunt The Big Bo$$, iar tu o să trebuiască să faci ce zic eu 
Nu mai mă bag. Mă întorc la secta mea.
Atâta timp cât viaţa personală nu va fi afectată nu mă înteresează religia, doar nu o să las un zeu să-mi stea în calea fericirii.
De ce ar trebui să trecem unul la religia celuilalt? Religia e un zid chiar așa de gros?
Ăsta o să fie un răspuns limitat din partea mea, dar depinde ce religie are respectivul (în cazul meu). A trece la o altă religie în care crezi, pe care o respecţi, înseamnă să îţi schimbi stilul de viaţă. Nu ştiu, poate n-aş fi total dispusă să fac asta.
Nu ma intereseaza religiile, dar daca ar fi asa mare iubirea ...am face casatoria doar la primarie cu acte si astea si m-ar intelege ca eu nu sunt o „fana"nici a relegiei mele, dar sa mai trec si la alta.
Pentru mine religia persoanei iubite (și în general, a celor din jur) este irelevantă.
Și mă îndoiesc (,) că m-aș îndrăgosti de cineva atât de indocrinat, încât pentru el acest aspect să devină decisiv în continuarea relației noastre.
Dar dacă prin absurd să presupunem că aș face-o, da, dacă pentru el e atât de important ceva ce pentru mine nu este, de dragul lui aș face un efort.
Dar probabil nu și dacă aș ști că ar renunța la mine, dacă l-aș refuza.
Aș face-o ca un semn de dragoste, un cadou, nu o obligație.
Esti o fata inteligenta si cred ca si rationala, si cred ca esti atee doar ca cand nu ai cunoscut toate formele de ateism
De ce să mă superi? Nici vorbă.
Prefer însă să nu mă pronunț în această privință (să nu mă includ în nici un grup - nu-mi plac etichetele), mai ales că încă sunt în formare și nu există un termen 100% potrivit.
Dar îți mulțumesc că m-ai ajutat să-mi aprofundez cunoștințele în acest domeniu. A fost interesant articolul (păcat însă că a fost șters de cineva. nu văd care ar putea fi motivul).
Eu nu vreau sa faci parte din vreun grup,numi caut soldatii de lupta importriva crestiniilor cum cred uni,pur si simplu vreau ca sa stii ca ateismul nu e doar afirmatia ca nu exista dumnezeu si ca sunt mai multe forme de ateism, foarte multa lume percepe ateismul ca fiind cel puternic ignorand pe cel slsb,e foarte simplu ateismul slab nu afirma nici nu infirma nimic doar neaga in lipsa de dovezii,dupa cum tiam mai dat sa citesti nu-i o doctrina,dogma,religie,credinta,nu impune ideii, putinii stiu de formele de ateism, ma bucur ca esti in formare, a fi ateu esti mereu in formare, este mereu in cautarea unui adevar mai bun, a fi ateu nu inseamna ca ai credinta in evolutie,big bang,e doar gandire libera,rationala, bazata pe dovezii, daca doresti te pot ajuta cu orice doresti am si blog vezi la profil, teoria evolutiei, adn, cuantica tot ce doresti
"Eu nu vreau sa faci parte din vreun grup, numi caut soldatii de lupta".
Știu, Ray.
Mulțumesc.
N0name, draga mea...
Mă uimești. Nu credeam că ai fi in stare de astfel de compromisuri intelectuale. Te-ai boteza, spre exemplu, in credința creștină (formal-nominal, bineințeles, nu vorbim de cazul in care reușește respectivul să te convertească per se, că deja nu mai e nicio concesie la mijloc), doar de dragul vreunui flăcău teist?
Consideri convingerile tale personale despre lume și viață intr-atât de neimportante, astfel incât te-ai lepăda de ele (chiar dacă numai formal)? Nu ți se pare că e in joc și integritatea ta ca persoană?
Iți respect punctele de vedere și imi doresc sincer să mă lămurești in privința asta (nu am insinuat vreo ofensă, sunt neprefăcută in uimirea mea).
Dragostea cere sacrificii.
Dacă un gest formal, care nici nu-mi aduce mari prejudicii, ar face-o pe persoana iubită (nu "vreun flăcău teist", cum încerci să ironizezi) fericită, ar fi egoist și chiar prostesc din partea mea să mă opun.
Iar convingerile mele personale despre lume și viață (care nici nu știu dacă se pot numi "convingeri") oricum vor rămâne neinfluențate de acest eveniment, așa că nu văd unde e problema.
Ești călcat în picioare doar dacă te simți călcat. Iar personal, nu am astfel de orgolii și în dragoste dau totul (în limita posibilităților, bineînțeles).
Orice relație funcțională se bazează pe compromisuri. Încăpățânarea adolescentină nu-și are locul.
Nu știu câte relații ai avut la viața ta, dar în timp o să-ți dai seama.
Nu las un lucru atât de nesimnificativ (pentru mine) să-mi destrame fericirea. Și nu am de gând să pierd persoana iubită din cauza orgoliilor imaginare.
Iar de crezut, oricum fiecare o să creadă în ce vrea.
Nu văd de ce ar trebui neapărat să împărtășim aceleași convingeri.
Sper că ți-am satisfăcut curiozitatea.
De ce ești atât de defensivă?
Bineințeles că dragostea cere sacrificii. Și dragostea MERITĂ sacrificiul suprem (aici nu mă refer doar la cea de tip eros). Indubitabil.
Insă tocmai, eu cred că acest,,gest'' după cum il numești tu, prin insăși formalitatea sa, aduce prejudicii integrității tale. A fi sincer cu privire la convingerile pe care le ai nu denotă vanitate sau orgoliu pueril, ci onestitate. Și să nu ai impresia că acest,,gest formal'' nu are consecințe.
Se poate vorbi de obstinare juvenilă când femeia face crize că și-a luat bărbatul tricou galben, când ei de fapt il preferă mov. Nu când,,incăpățânarea'' vizează convingeri religioase.
Dacă nu vezi unde e problema dacă o persoană se convertește de fațadă la o religie când de fapt,,convingerile ei personale despre lume și viață rămân neinfluențate de acest eveniment'', atunci avem o problemă majoră.
Desigur că orice relație dintre două ființe umane necesită compromisuri din ambele părți implicate pentru a fi funcțională. Insă a te COMPROMITE PE TINE nu aduce niciun beneficiu relației.
Cruda ironie constă in faptul că a pretinde că aderi la alt set de principii, la altă concepție despre lume și viață (când tu in realitate ți le păstrezi pe ale tale) nu doar că iți subminează integritatea ca om, constituind o inșelătorie, efectiv, ci este categoric in detrimentul relației voastre.
Și scopul nici măcar nu scuză mijloacele. Pentru că dacă scopul e o relație de implinire și fericire alături de persoana respectivă, cu siguranță nu o vei obține clădind-o pe o minciună (practic, asta e).
Incearcă să gândești și in termeni ceva mai pragmatici. Bărbatul iubit e religios, da? Sunteți indrăgostiți și singurul impediment in calea căsătoriei este,, Areligiozitatea'' ta.
Așa că, următorul pas,, logic'', e ca tu să il păcălești (da, da și asta-i eufemism; susții ceva ce tu ești clar conștientă că e fals), să pretinzi că da, uite, te-a convins, te-a convertit, așa că te botezi in și aderi de fațadă la religia respectivului. Pe când de fapt tu, vicleană (da, da, l-ai făcut să creadă că tu ți-ai schimbat intr-adevăr convingerile religioase), in realitate ți le-ai păstrat bine mersi, intacte.
Dar stai să vezi, după ce spuneți,, Da'', că el vrea să mergeți la biserică să pupați icoane și să faceți mătănii și tu...ce faci? Te prefaci mai departe, până moartea vă va despărți? Sau când discutați abordarea educației copiilor... Oioioi.
Nu indrăzni să ridici o astfel de farsă la rangul de sacrificiu nobil in favoarea dragostei. Dacă tot il iubești așa de cu foc pe individ, mai bine ai demonstra-o făcând un sacrificiu de dragul LUI, riscând să il pierzi, fiind cu toate acestea onestă cu el in ceea ce privește viziunea ta asupra religiei.
Fii francă, pune cărțile pe față, să știe cu cine are de a face omul, pentru a lua decizia de a fi sau nu cu tine in cunoștință de cauză. Nu să il faci să creadă că s-a-nsurat cu-o ortodoxă convinsă, când tu ești ateu hardcore (dau un exemplu).
Iubește-l fiind sinceră cu el.
Nu e incăpățânare adolescentină, e maturitate.
Ce facem, ne batem joc?
ATENȚIE: evident că cele menționate mai sus nu sunt valabile in cazul in care convertirea la religia persoanei iubite are loc sincer, din convingere personală (și nu doar de,, dragul'' relației).
Văd că iar mi-ai răstălmăcit cuvintele și prezinți drept un adevăr ceva ce nici nu am insinuat.
Nu știu de unde ai înțeles cum că l-aș minți și m-aș preface. Chiar îți par o persoană care ar ascunde așa ceva, mai ales cuiva drag? Mi se pare aberant. Dacă ți-o spun ție, deschis și fără nici un fel de reținere, și pentru mine ești doar o străină, crezi că i-aș ascunde-o persoanei iubite, "sufletului pereche", cum reiese din întrebare? Înseamnă că înțelegem foarte diferit sensul cuvintelor precum "iubire","relație", "partener"...
Și mai întrebi de ce sunt defensivă...
Cred că nu mai are rost să continuăm această discuție. Oricum nu vom ajunge nicăieri.
Tu rămâi cu părerea ta, eu cu a mea și toată lumea e mulțumită.
Noapte bună.
Tocmai pentru că nu imi vine să cred că ai putea fi perfidă am intrebat.
Dacă tu crezi că există o metodă prin care să pretinzi că aderi de dragul relației cu persoana iubită la o religie in care nu crezi cu adevărat, păstrându-ți in același timp propriile convingeri, FĂRĂ să iși inșeli partenerul in această privință, iți doresc mult succes.
Noapte bună.
Cacofonia nu este o greșeală, ascunde virgula aia undeva, numai nu o mai posta 
.
Mulțumesc, dar prefer să rămână. Este modul meu personal de a sublinia faptul că felul meu de exprimare nu a fost unul dintre cele mai reușite și nu trebuie luat drept exemplu.
Eu sunt ateu si sa spunem ca fata e ortodoxa, vrem sa na casatorim, pai ce sa fac ma ne casatorim la primarie, dar nu trec la nici o religie nici mort, sa mor eu daca o sa trec in viata mea la vreo religie
Daca am banii ma caut in suedia sa-mi caut o fata atee, sigur voi gasi, faza cu iubirea, ai banii ai tot ce vrei, vere romantismul s-a dus
NU.
Nu renunț la convingerile mele religioase/existențiale in favoarea unei relații amoroase. E absolut imperios ca partenerul meu de viață să imi impărtășească viziunea asupra vieții, ideosebi din perspectiva religioasă.
Dacă nu suntem compatibili in sensul ăsta, cel mai probabil nici nu suntem făcuți unul pentru altu, oricum.
Consider că cine se leapădă de așa-zisele convingeri de dragul iubitului/iubitei, acele convingeri nu erau mai mult decât formale in primul rând.
E tot ceea ce ti-ai dorit vreodata! E sufletul pereche! Alta mai buna ca ea nu gasesti! Are inima curata si nu ti-ar face rau niciodata. Uite, o facem evreica! Poporul ales al lui Dumnezeu. Iisus era evreu, asta cred ca stii. Nu ai accepta o tanara din acelasi neam cu Divinitatea?
Evreii considera toate celelalte neamuri ca fiind neoameni, niste caini. Ei respecta cele 10 porunci doar intre ei, daca nu stiai.
)) Adica vrei sa spui ca apostolii au fost niste barbari?! Si noi ii luam drept modele?! Asta ar insemna ca suntem cei mai fraieri de pe pamant! Bravo evreilor daca ne-au facut in asemenea hal! Ne-o meritam! Haide mai, chiar asa! Serios acum. Tu chiar crezi toate zvonurile? Ai avut vreodata prieteni evrei? Eu, da! Si crede-ma, m-am simtit mult mai bine ca intr-un cerc de credinciosi ortodocsi. Nu te lua dupa zvonuri, te rog. Lumea e rea si critica fara sa puna argumente pe masa. Tu daca ai fi fost evreu, si ai fi trait toate nenorocirile acelea prin care au trecut de-alungul mileniilor, ai mai fi avut incredere in altii, in afara semenilor tai? Prigonit, gazat, pus in lanturi la munca silnica, injurat si dupa 2000 de ani de la moartea lui Iisus pentru ca stramosii tai l-au tradat? Cam cum te-ai simti? Asta e problema noastra, ca nu ne punem in pielea celorlalti si nu gandim! Dumnezeu ne spune sa ne iubim aproapele ca pe noi insine, iar noi, cu prima ocazie, ii si dam un cap in gura.
Măi să fie, dar de unde ideea asta? Evreii sunt printre cele mai umaniste și cordiale popoare din câte există.
Suntem goyim, neamuri din perspectiva lor, dar asta nu ne subminează cu nimic demnitatea și valoarea umană in ochii lor.
Am personal cunoștințe și prieteni de origine evreiască, am vizitat Israelul, și iți pot spune cu certitudine că cele 10 porunci au aceeași valabilitate și in raportarea la alte popoare.
Mare chestie! Tot în Dumnezeu cred, în Iisus și Maria! ( doar că-s sectanţi )
Dar daca iti zice ca religia nu-i permite sa se rada pe nicaieri?
Voi fi "gradinarul" ei, imediat cum zice "DA!"
P.P. Imi place avatarul tau. Pare a fi fotografia unei femei moderne, dar total razboinica, undeva prin cine stie ce jungla.
Este o femeie libera, salbatica care stie sa iubeasca si tot ce vrea, este sa fie iubita 
Te rog, nu te apuca de "gradinarit" pe pagina asta! ) "PS"-urile in privat, va rog!
Si multumesc pentru raspuns!
Man, fa si tu abstractie de data asta Danke!
Eh, daca este libera, atunci... ii doresc sa fie iubita, cu aceeasi putere cu care ea iubeste!
LOL.
Nu ți-aș recomanda să te bazezi pe speranța că o convertești tu cumva la ateism după ce spuneți,, Da''.
Ulterior te dai cu capu' de pereți când trage de tine și te pisălogește duminica să mergeți la biserică și să pupați icoane, când tu te-ai lăfăi in pat, ai citi o carte, sau te-ai relaxa la o promenadă in parc.
Multam de contra-recomandare Speranta moare ultima, iar eu sunt al dracu' de "sperantist". Functionez bine sub presiunea momentului
Daca ea e alta religie decat cea Ortodoxa ii explic vreo cateva zile cum sta treaba, mergem la vreo biserica si o conving etc. si ajungem la un punct comun. Dar nu imi schimb credinta care e mai presus decat orice.
Dar ai fii de-acord cu o casatorie mixta? Sa zicem ca te-ai casatori cu o tanara catolica.
Nu prea. Casatoria e o taina si e foarte importanta. Da pana la casatorie mai e. Stam putin timp impreuna si vedem ce facem, dar nu sunt de acord nici cu cea mixta.
Diferente mari intre catolici si ortodocsi nu sunt. Bazele sunt acelasi. Unele traditii difera. Ok, Semnul Sfintei Cruci nu se face la fel si ar mai fi treaba cu Papa ca diferente importante. Dar cele 10 porunci sunt aceleasi. Ramane acelasi Dumnezeu, aceeasi Biblie. Dintre cele 10 porunci, singura care ar avea de "suferit" in cazul unei casatorii cu o persoana de alta religie este prima : "Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine". Casatorindu-te cu o catolica, ramane practic acelasi Dumnezeu. Nu calci in niciun fel stramb in fata credintei tale. Si pentru catolici casatoria e tot o taina, la fel de importanta! Sa nu te miri: sa stii ca au chiar si acelasi scop. Ramane doar problema cu traditia, care reprezinta dorinta si moftul omului, nu al lui Dumnezeu. Ei? Ce facem acum?
Nu te supara ca intreb... Daca tot o tii pe crestinism, de ce mama dracului nu iti schimbi avatarul ala care seamana izbitor cu un penis? Intreb si eu, ca omu'.
Ortodoxia e foarte profunda si are la baza multe invataturi. Are sfinti Parinti, care chiar au trait Biblia, si prin traire, ne-au lasat niste invataturi, dar care sa nu se abata nici de la adevar. Eu am citit foarte mult si merg la manastiri, discut. Iti spus atat: Ortodoxia e singura religie adevarata, restul sunt imitatii si inventate supa oameni si dupa poftele lor. Ortodoxia e FOARTE profunda si sacra, de altfel, de la Hristos prin viu-grai si sfantul Petru au pus temelii bisericii Ortodoxe. Orto=cea adevarata.
Amice, ortodoxia este doar o ramura a unei religii. Sa nu uiti asta niciodata, si sa bagi la cap! Pe bune!
Saracu de tine. Ce dioptrii ai?
Regrleaza-ti lentila ca se pare ca vezi in ceata.
Intrebi si tu ca prostu adica.
Mi se pare ca este un inger negru vazut din spate!
Pentru creştini, nu doar cele 10 porunci sunt valabile, ci întreaga învăţătură lăsată de Hristos, Legea Iubirii, Predica de pe munte şi modelul desăvârşit al lui Hristos.
"Ramane doar problema cu traditia, care reprezinta dorinta si moftul omului..." Tradiţia apostolică nu e moftul omului, moftul omului e să nu urmeze tradiţia apostolică şi să facă după cum îl taie capul, devenind el zeul propriului ego. Legat de catolici, într-adevăr printre ei sunt oameni care se străduiesc să fie trăitori autentici dar e mult prea riscantă o astfel de mutare. De obicei relaţiile astea care încep exploziv se consumă repede.
N-am specificat nicaieri "traditie apostolica". Ma refeream, in speta, la obiceiurile si traditiile de pe la noi, care-s fix ca nuca-n perete, n-au nicio legatura cu invataturile Biblice. Asta ca sa nu mai aduc aminte si de tonele de superstitii si alte zeci de manifestari pagane, alaturate religiei. Deci, da...raman tot cu ideea de MOFT, nu retrag nimic. Te rog, nu-mi spune ca Iisus se ungea cu mujdei de usturoi ca sa alunge strigoii, cum se mai face in unele parti de Sfantul Andrei! Eu condamn amestecatura asta te traditie cu religie. Daca toti crestinii s-ar concentra mai mult pe invataturile biblice si nu pe basmele spuse din gura in gura lumea ar fi mult mai diferita, sunt sigur de asta!
Şi unde ai văzut tu în BOR, sau în Biserica Ortodoxă Greacă asemenea ritualuri, multe din superstiţiile astea ţin de cutuma ancestrală şi nu au nici o legătură cu practicile transmise de Hristos. Treaba cu usturoiul este o exagerare, oamenii se sperie de luna plină din ziua Sfântului Andrei care e considerat Apostolul Lupilor. Nu scrie nicăieri de exemplu în tradiţia apostolică faptul că preoţii trebuie să fie necăsătoriţi. Din contră apare menţiunea "bărbat al unei singure femei", ca atare preoţii se pot căsători. Sunt multe interpretări pătrunse forţat în cultul catolic şi de aceea există riscul pentru mulţi să se piardă.
Încă o chestie nu vreau să critic alte rituri creştine Hristos zice clar în pilda Vindecării Slugii Sutaşului Matei VIII (10-11)
"10. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credinţă.
11.Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în împărăţia cerurilor."
Este un mare risc să-ţi ştergi identitatea dacă accepţi o altă religie fără să o pui în contrast cu principiile autentice ale creştinismului. Ai dreptate superstiţia împiedică pe om să cunoască Adevărul, dar şi omisiunile intenţionate, sau interpretările forţate îl depărtează mai ales când sunt ridicate la rang de dogmă.
Imi place de tine, imi place ca vii cu argument, dar nu sunt in totalitate de acord cu tine. De fapt, nici nu trebuie, fiecare ramane cu parerea lui, cu credinta lui. Subiectul asta e mult mai complex si am ajuns intr-o zona in care e nevoie de mult mai multe exemple pentru a putea trage concluzii. Ti-as arata de ce, din punctul meu de vedere, a trece la catolicism, spre exemplu, nu reprezinta un risc, asa cum ii spui tu. Nu ma intelege gresit, nu sunt aparatorul Bisericii Catolice...mai devreme luam apararea in cazul evreilor, intr-o disputa in care interlocutorul habar n-avea pe ce lume traieste. Dar am nedumeriri si in cazul Sfintei Traditii, la care te refereai tu in discutia cu mofturile. Promit sa revin cu mult mai multe detalii saptamana viitoare, cand voi avea suficient timp sa montez o astfel de discutie. Te voi invita la dialog imediat ce postez intrebarea. Si cu ocazia aceea, iti voi raspunde si la cele ce mi-ai scris tu mai sus. Seara placuta!
Daca-mi mai spui de multe ori "Amin!" o sa cred ca ai inceput sa te rogi la mine! )) Apreciez!
Ha ha.
Nu mă pot abține. Iți inchipui, citesc un comentariu, apoi citesc replica ta și mă identific totalmente in ea.
Cum să tac, frate? Trebuie ca măcar să te aprob, așa, cu fervoare.
Normal,eu stiu ce e in capu meu si ce simt, as face asta doar pentru ca ea sa se simta bine, ce conteaza ce gandesc eu si nu exprim? adica nu dau 2 lei pe religia ei, trebuie sa inveti sa mai lasi si de la tine, dar nici prea mult sa nu fii luat de prost
Daca aleasa nu doreste sa treaca la alta religie e super ok. Mi se pare stupida conditia asta si eu nu as pune o conditie ca asta ( in cazul in care nu e satanista sau ceva de genul ). M-i se pare fascinanta o relatie intre 2 oameni de religii diferite. Atata timp cat ei isi tin mintea deschisa asta nu face relatia decat mai interesanta. Si de ce nu, prin existenta a mai multor cupluri de genul asta, s-ar produce o apropiere si intre cele doua religii.
Imi place raspunsul tau. Din pacate, am dat funda mai devreme
No problem, n-am raspus pentru funda e interesanta intrebarea
Chiar si daca ar trebui sa traiesti dupa toate legile si traditiile...islamice, sa zicem? Nu tu fata descoperita, nu tu discutii cu persoane de sex opus fara prezenta sotului, etc.
Eh, asta chiar nu
Nu..de ce sa fiu eu mai proasta....sa treaca el daca intr-adevar ma iubeste cu adevarat o sa regret dar.o sa treaca;"are balta peste", dupa cum era si proverbul romanesc
)) Pai e valabila si pentru tine treaba cu iubitul cu adevarat! Nu trebuie sa-i demonstrezi si tu ca-l iubesti?
Corectează-te sau fii mai explicit, habar n-am ce vrei să spui.
Ai spus: "Exact aşa e în situaţia mea...Da! Aş trece la religia ei (penticostal)." Adica ai trece de la ortodocsi la penticostali? Nu m-am lamurit de la ce religie te-ai "transfera". Ai fi primul ortodox pe care l-as auzi pe TPU spunand asta . Nu pot decat sa banuiesc ca esti ortodox, ca majoritatea de pe aici.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
