Dacă vrei musai să ai credinţe iraţionale, oricât de raţional ai fi de fel, mereu îţi vei găsi nişte scuze.
Din partea mea, poţi să crezi sau să nu crezi ce vrei.
Dar, într-adevăr, un "nu există" nu prea e raţional (e atacabil, instabil), dar un "nu există până la dovada contrarie" este.
Logica, amice, nu e una singura sau de un singur fel, vezi http://plato.stanford.edu/search/searcher.py?query=logics
Nu asta era subiectul, ci (in)failibilitatea logicii.
1. Realitatea este adevarul suprem ---consecinta--->> 2. Fizica cuantica este corecta----consecinta---->>3. Logica fie nu e infailibila si nu poate fi aplicata oriunde.-----consecinta----->>4 Aplicarea logicii pe un "teren" incompatibil cu ea este gresita.
Si totusi cred ca ar fi absurd daca de fiecare data cand ma intreaba cineva "Cum e cu fizica cuantica." as raspunde, pe buna dreptate, ca logica nu e infailibila, ca realitatea transcende logica si ca ea nu poate fi aplicata in domenii precum acesta, iar atunci cand vorbim de subiecte precum Dumnzeu as pleca de la o alta premisa privind logica.
E ceva eronat in acest rationament.
Logica este o disciplina care cauta sa gaseasca normele gandirii corecte. Plus ca sunt multe logici, foarte diferite intre ele si daca nu specifici la care dintre ele te referi enuntul tau este aberant.
Practic afirmi ca nu putem lamuri existenta lui Dumnezeu prin rationamente corecte. Si atunci prin ce-am putea-o lamuri, prin rationamente incorecte? Asta suna ca dracu'.
Pe urma logica este un instrument care studiaza forma rationamentelor. Pentru un logician Dumnezeu exista nu e mai logic ca Dumnezeu nu exista, sau invers. Logicienii se intreaba daca un rationament decurge corect din premize, la asta se refera logica. Asa ca logica (sau logicile) nu pot nici sa infirme, nici sa confirme existenta lui Dumnezeu, ci doar sa analizeze corectitudinea formala a unor rationamente despre Dumnezeu, functie de premizele alese. Logica nu-ti poate spune ce premize trebuie sa alegi, nu asta e sarcina logicii.
Confort psihic, toti ne mintim, tot timpul; de exemplu stim, unii dintre noi, ca iubirea nu exista, dar e placut sa crezi ca x-ulescu/a te iubeste.
Logica nu se rezuma doar la a vedea pentru a crede.
Aici intervine spiritul, si logica e prea joasa pentru asa ceva.
Logica e de la om, sufletul e de la DUmnezeu, de aceea nu poate fi inteles.
Fiecare crede ce simte si ce cauta.
"Pentru un logician Dumnezeu exista nu e mai logic ca Dumnezeu nu exista, sau invers."
Si asta, dupa logica ta, ce inseamna? Nu ca existenta /inexistenta Lui Dumnezeu nu poate fi dedusa folosind logica.
"Logica nu-ti poate spune ce premize trebuie sa alegi, nu asta e sarcina logicii."
Si asta ce inseamna, dupa logica ta, nu ca nu putem folosi logica pentru a demonstra existenta/inexisenta Lui Dumnezeu.
Practic te contrazici singur condierand eronat enuntul meu dar dandu-mi dreptate indirect prin cel de al doilea paragraf.
Afirmatia mea este una cat se poate de clara: "Nu putem demonstra prin intermediul logicii daca Dumnezeu exista/nu exista."
Genul acesta deexemple dovedesc in special ca logica nu este infailibila, nu ca ar exista Dumnezeu. Cu alte cuvinte un rationament logic, fara de cusur d.p.d.v. logic ne spune ca Dumnezeu exista ca necesitate, pe de alta parte realitatea ne spune ca Dumnezeu ar putea sa nu existe si ca nu putem stii daca acesta exista. O contradictie eivdenta.
Da,dar tot nu vad ce legatura are asta cu intrebarea mea.
"Cu teorema aia poti demonstra ca exista mos craciun, banuiesc."
Nu merge, premisa ar fi eronata. NE(x)≡dfN(∃y)Essx(y), unde ≡ inseamna "definit ca". Moscraciun nu e definit ca dfN(∃y)Essx(y), adica, dupa cum afirma articolul, nu e definit ca "...acel maximum dincolo de care nimic mai măreț nu poate fi conceput."
Filosofii, folosindu-se de rationamente logice, au demonstrat atat existenta cat si inexistenta lui Dumnezeu. Asa ca rationamentele logice pot fi folosite pentru a demonstra asemenea asertiuni.
Acesta,dragul meu domn,reprezinta unul dintre CELE MAI MARI argumente ce sustine afirmatia mea, un argument pe care chiar eu l-am folosit.
Vad ca sunteti dintre cei ce stiu totul,dar nu inteleg nimic.
Rationamente impecabile domne, impecabile, fara de cusur din punct de vedere logic, au demonstrat ca Dumnezeu exista. Si tot rationamente impecabile din punct de vedere logic au aratat ca Dumnezeu nu exista.
Asta inseamna ca rationamentele logice nu au demonstrat nimic, daca poti demonstra doua afirmatii contrare atunci nu poti demonstra nicio afirmatie, pentru ca, spune logica si citez: "Un lucru ori este ori nu este, în același timp.
Deci un lucru nu este și totodată este. Cu privire specială la raportul între două judecăți dintre care una neagă ceea ce cealaltă afirmă nu pot fi ambele adevărate. Suntem obligați să nu ne contrazicem pe noi înșine când gândim sau eventual când comunicăm."
Sau pentru dumneavoastra faptul ca logica demonstreaza doua lucruri contradictorii inseamna ca demonstreaza ceva cu adevarat.
Veniti cu argumente ce-mi confirma rationamentul si cu toate acestea ii negati veridicitatea? Ce e asta? O gluma?
Heidegger a spus: alege-ti premizele cu atentie si vei putea demonstra orice. Nu e vina logicii ca filosofii isi aleg premizele cum vor ei.
DeProfundis99 întreabă: