Marea arta e sa stii sa mori frumos! Adica atunci cand sunteti iubiti, stimati, in plin apogeu, intre suisul luminos si coborasul sumbru.


Adevarat?

Nu este nimic frumos in a muri, nimic demn, nici o arta.
Se refera la demnitate dar merge si aici: "There’s no such thing. Our bodies break down, sometimes when we’re ninety, sometimes before we’re even born, but it always happens and there’s never any dignity in it. I don’t care if you can walk, see, wipe your own ass, its always ugly. Always! You can live with dignity, you can’t die with it."

Vezi raspunsul pe care ti l-am dat la cealalta intrebare Cum te-ai simti daca o persoana pe care o iubesti s-ar hotara, asa, subit, sa moara in plin apogeu?

Era mai bine daca raspundeai in romana, crede-ma!

Zicea ca e naspa sa mori, si ca poti doar sa traiesti cu demnitate, nu sa mori cu demnitate.

Am dat un citat (observa ghilimelele) si nu am dorit sa se piarda sensul la treducere.

Nu cred ca tine numai de ce primesti (iubiti, stimati), ci si de ce esti capabil tu sa oferi si de lucrurile rele de la care abtii; de exemplu sa nu jignesti, sa nu lovesti, sa nu te razbuni.

Si nu cred ca are legatura cu vreun apogeu.

Marea arta este sa stii sa traiesti frumos!

Ce folos ca mori frumos daca ai trait ca un ciine?

Aici sunt de accord cu tine.

Oameni care mor, adorm fara sa mai respire si sa vezi un bolnav, ar da totul pentru inca o singura zi si cu adevarat acea zi iar acorda toata atentiea cuvenita LUI DUMNEZEU fiindca noi nu murim niciodata doar trecem din starea matereala in cea spirituala si in functie de fapte vom primi rasplata in RAI sau la IAD, fereasca SFANTUL DUMNEZEU.

Ultimul lucru de care toti ne temem, ultimul lucru inevitabil, care ni se intampla tuturor, aici nu se face exceptie, si daca tot e inevitabil, toti avem un scop finit si cel fericit si cel necajit si cel bogat si omu de la coltu strazi care nu are ce sa manance, si cel careisi traieste viata si cel care o regreta....etc. Care-i diferenta in fond si la urma urmei?

Intr-adevar e important sa ne facem un nume bun la Dumnezeu, iar acest lucru se vede mai ales la coborasuri.