Imi place ideea de a masca o intrebare de un rand.in ditamai paragraful pe care mi-a fost lene sa-l citesc
Iar ca raspuns la intrebare.eu nu te pot face sa crezi, cred ca fiecare om are un raspuns diferit in interiorul lui, pentru mine Creatorul exista si stiu ca ma protejeaza ...altii trebuie sa-l gaseasca pana nu e prea tarziu
Termina cu propaganda. Ceea ce vrei tu sa obtii este o utopie.Cauta termenul si vezi ce inseamna, si vei vedea si ca este imposibil de obtinut.
Problema este, că dacă eşti în suferinţă să accepţi suferinţa ca mântuitoare, fiind rânduită de Hristos in felul acesta suferinţa este uşor de acceptat şi chiar simplă şi-ţi aduce bucurie.
Ti-am mai zis odata, daca Dumnezeu ar exista el ne-ar ajuta si nu ne-ar lasa sa suferim pentru ca am fii copii lui si ne iubeste chiar daca i-am gresit ( tu nu o sa iti lasi copilul sa sufere ca nu a facut ce ai zis tu), nu? Daca Dumnezeu ar exista am trai prea bine ca e perfect bun nu? Dar nu exista!
Cand vei avea copii vei intelege, ce anume am spus mai sus.
Caci fericiti sunt cei prigoniti, omule cum Hristos a suferit si a murit pentru tine si pentru mine, pentru intreaga lumea, omul cel ce sufera, trebuie sa accepte suferinta ca pe un dar, prin suferinta ne mintuim, ca doar nu suferim o vesnicie, aici suntem in trecere ce e 50, 70, 90 de ani de viata imediat trece, daca ca sa castigi viata vesnica, trebuie sa demostram ca il iubim pe Dumnezeu asta e scopul nostru in viata.
Dumnezeu ti-a dat cel mai mare dar posibil, te-a lasat sa decizi...toti suntem copii lui si copiii parintilor, la un moment dat copilul trei sa deschida aripiile si sa zboare.sa se loveasca asa invata durerea invata sa nu raneasca pe alti.asa invatam din greselile care le facem