O întrebare pentru atei.
Unde credeţi ca va ajunge sufletul după moarte?

Nu e adevarat ca sufletu merge in Iad sau in Rai.

De ce este normal să ne punem această întrebare? Moartea omului nu pare un lucru firesc. Indiferent ce vârstă am avea, în general nu ne dorim să murim. Mulţi se tem de ceea ce se va întâmpla după moarte.
Cum răspund unii la această întrebare? Mulţi cred că, la moarte, o parte din om continuă să trăiască. Ei cred că oamenii buni vor merge la cer, iar cei răi vor fi chinuiţi veşnic pentru păcatele lor. Alţii consideră că, la moarte, omul îşi încetează existenţa şi, în cele din urmă, este dat uitării.
Ce idee transmit aceste răspunsuri? Din primul răspuns se înţelege că, la moarte, în realitate omul nu moare. Al doilea răspuns transmite ideea că viaţa este lipsită de sens. Cei care au acest punct de vedere ar putea adopta următoarea concepţie fatalistă despre viaţă: „Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri" (1 Corinteni 15:32).
Ce ne învaţă Biblia? Biblia nu ne învaţă că, la moarte, o parte din om continuă să trăiască. Dumnezeu l-a inspirat pe regele Solomon să scrie: „Cei vii sunt conştienţi că vor muri, dar cei morţi nu sunt conştienţi de nimic" (Eclesiastul 9:5). Cei care nu sunt „conştienţi de nimic" nu ştiu absolut nimic despre ceea ce se întâmplă în jurul lor. Ei nu pot simţi şi nu pot face nimic. Aşadar, cei morţi nu-i pot ajuta pe cei vii şi nici nu le pot face rău.
Contrar opiniei multora, scopul lui Dumnezeu nu a fost ca oamenii să moară. El l-a creat pe primul om, Adam, cu perspectiva de a trăi veşnic pe pământ. Dumnezeu a menţionat moartea numai când i-a spus lui Adam care era pedeapsa pentru neascultare. El i-a interzis lui Adam să mănânce din fructul unui anumit pom şi l-a avertizat că, dacă va mânca, ‘în mod sigur va muri’ (Geneza 2:17). Dacă Adam şi Eva ar fi rămas ascultători, ei şi toţi urmaşii lor care i-ar fi fost loiali lui Dumnezeu ar fi trăit veşnic pe pământ.
Adam a ales să ignore avertismentul lui Dumnezeu. Neascultând de Dumnezeu, el a păcătuit şi, de aceea, a murit (Romani 6:23). Nicio parte din Adam nu a supravieţuit morţii sale. La moarte, Adam şi-a încetat existenţa. Dumnezeu i-a spus lui Adam: „În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce" (Geneza 3:19). Întrucât toţi oamenii sunt urmaşii lui Adam, cu toţii am moştenit păcatul şi moartea (Romani 5:12).
În pofida alegerii greşite a lui Adam, Dumnezeu îşi va îndeplini scopul de a umple pământul cu urmaşii perfecţi ai lui Adam (Geneza 1:28; Isaia 55:11). În curând, Iehova îi va readuce la viaţă pe majoritatea oamenilor care au murit. Vorbind despre acel timp, apostolul Pavel a spus: „Va fi o înviere atât a celor drepţi, cât şi a celor nedrepţi" (Faptele 24:15).
Moartea se aseamănă cu somnul. Când prietenul său Lazăr a murit, Isus a spus: „Lazăr, prietenul nostru, se odihneşte, dar mă duc acolo să-l trezesc din somn". Discipolii lui Isus n-au înţeles ce a vrut el să spună. Ei i-au zis: „Doamne, dacă se odihneşte, se va vindeca". Relatarea biblică spune în continuare: „Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbea despre odihna prin somn. Atunci Isus le-a spus deschis: «Lazăr a murit»" (Ioan 11:11–14).

Doar pentru că am idei diferite faţă de tine? Dacă eram creştin şi mâncam căcat despre suflet şi minunata lui existenţă nu-mi mai ziceai nimic, nici bravo măcar.Nu vă place decât să aruncaţi cu noroi unii în alţii şi să vă-njuraţi.

Pai ateii nu cred in existenta sufletului. poate au ei alte teorii nu stiu ce este in mintea lor

Cred ca in rai sau in iad.

Nu sunt atei dar cred ca sufletul le va ajunge tot in rai sau iad