Pentru ce-i ce nu știu de ce parte sunt(exclus neutru)...
Am un test pentru voi, asa o sa știți:
Cel rau:
preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide
pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

Roada Duhului Sfant este:
Dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândețea, înfrânarea poftelor...
Galateni 5:16-26
Faptele firii pamântești şi Duhul.
Tu unde te încadrezi?

Cate putin din amandoua ...deci neutru

Exact...neutru.din amandoua cate putin

Eşti amuzant.

Mi-ar placea sacred ca in a2a

Oscilam intre aman2 de-a lungul vietii, probabil k asa-i firea noastra sa fim indiferenti si sa facem ce ne taie capul, dar cand ne lovim cu capul de pragul de sus, luam directia catre a 2-a categorie.

Ma incadrez cu un pumn in capul tau ala sec . Esti prea prost sa meriti o jignire macar...

Din cel rau am doar certuri si maniile

Cele din a doua, manifestate ca in viziunea crestinilor, duc la nebunie, frustrare, tulburari comportamentale, sentiment de superioritate, indobitocire etc.

Deci eu prefer prima categorie. Macar ramai (cat de cat) normal.

Valeuuu Doamne, ma incadrez pe la jumatate, da merg mai mult inapoi decat inainte.trebuie sa ma grabesc, fiindca nu stiu cat timp mai am.

Omul crestin cu adevarat va incerca desigur sa aduca Roada Duhului Sfant, eu ma numar printre acei oameni.
Ma uit insa la niste raspunsuri ale altor useri care ma socheaza, insa care exprima totusi nivelul de gandire. Spre exemplu cititi raspuns de om cult si inteligent, anume cel al lui Ucigasuldeprostie. Sau cel al lui Trinitas (care totusi are legatura cu subiectul) "Deci eu prefer prima categorie. Macar ramai (cat de cat) normal.". Sa intelegem ca a fi necurat, desfranat, ucigas, betiv, etc. e ceva normal? Defineste normalitatea.

Violenta este o caracteristica specifica omului. De sigur, nu ma refer la toate si in exces.
Si cat despre a doua categorie:
infranarea poftelor => frustrare, tulburari comportamentale
Dragoste, bucurie (prea multa) => superficialitate, frustrare, de la rejectiile unei anumite persoane
îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, blândețea => lumea te ia de prost
credinta (in exces, de sigur) => sentimente de superioritate, indobitocire, fanatism
Deducem ca acum nu prea mai poti fi bunatatea intruchipata si inca sa faci ceva in viata. Cel mai rau e ca de mici copii invatam asta. Daca la scoala te batea cineva tu ce faceai, il lasa-i sa te bata? Mai exista si varianta cu paratul la parinti, dar la mintea unui copil de ciclu primar asta inseamna mai multa bataie.
Sau, de exemplu, majoritatea oamenilor se strica datorita anturajului. Ai vazut vreodata o gasca de copii care sa mearga singuri la un muzeu? Dar una care sa sparga seminte in fata blocului? Deci societatea sau grupul din care facem parte incurajeaza lucrurile naspa.
Cu toate astea, cum am mai spus, omul are nevoie si de putina violenta. Daca te certi cu cineva n-ai automat cale libera spre Iad. Si pana la urma e ridicol sa crezi ca poti trai in armonie cu toata lumea.
In acest caz, nici una dintre categorii nu e ok. De preferat ar fi ceva de mijloc.

Asa, noroc ca a pus biserica monopol pe termenul de moralitate, iar oitele indoctrinate vad numai corelatia intre credinta si 'bun'. Nu vad razboaie, conflicte si discriminari intre religii, nu vad ignoranta, prostia si primitivismul promovate de ele, nu vad ca o multime din "pacate" sunt trecute de biserica la pacate doar ca sa ai cat mai multe lucruri pentru care sa te caiesti si sa cotizezi la ea, nu vad lacomia si lipsa de bunatate a preotimii avide dupa fonduri publice si bani de la oameni...

Dar unu' nu se uita pe vreun studiu sa verifice vreo informatie, sa vada cat are biserica dreptate si cat nu, pentru ca in capul lui sec i s-a intiparit ca ea are dreptate by default si e pacat mare sa te indoiesti chiar si de asta.

"Violenta este o caracteristica specifica omului.". Si animalelor nu? Pradatorii nu sunt violenti fata de prada lor? De fapt, zi-mi o singura caracteristica de mai sus care sa nu fie specifica omului si argumenteaza.
Apoi tu incerci sa ne arati ca roadele bune au efecte negative? Si atunci de ce mai sunt considerate bune? La fel, cele rele, spre exemplu uciderile, daca un om ucide pe un altul obtine o stare de euforie, adrenalina si momentan satisfactie si fericire, si de aici putem trage concluzia ca a ucide e un lucru bun? Atunci care e esenta binelui si raului? Ce e bine si ce e rau?
"infranarea poftelor => frustrare, tulburari comportamentale". Si prin asta vrei sa ne spui ca nu e bine sa ne infranam poftele? Deci nu e bine ca nu fumez, nu beau, nu violez, nu folosesc droguri, nu?
"Dragoste, bucurie (prea multa)" si cand e prea multa dragoste sau bucurie e de rau nu? Adica eu daca iubesc pe cineva din toata inima si sunt fericit, bucuros, etc, e de rau? Acum inteleg de ce lumea nu se mai casatoreste din dragoste, ca le-a zis trinitas pe TPU ca e de rau.
"îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, blândețea => lumea te ia de prost". Aceleasi greseli, tu explici cauza prin efect, vrei sa ne induci eronat ideea ca daca un lucru are efecte negative e neaparat rau. Spune-mi te rog, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine si blândețea sunt pedepsite prin lege? Gresesc cu ceva daca dau curs acestor sentimente? Din cauza ca lumea ma ia de prost, inseamna ca aceste sentimente sunt negative, sau oare inseamna ca lumea are o problema?
"Daca la scoala te batea cineva tu ce faceai, il lasa-i sa te bata?". Da, exact asta faceam, cine gresea, eu ca stateam si induram sau el ca ma batea?
"Deci societatea sau grupul din care facem parte incurajeaza lucrurile naspa." CORECT! Dar, te-ai gandit oare de ce se intampla asa? Nu se putea la fel de bine sa fie invers? Si atunci de ce nu e? Oare din cauza ca ne afecteaza vreun factor exterior? Sau predispunerea la pacat? Dar oare toate acestea nu intra in raza religiei? Si atunci cum e?
"De preferat ar fi ceva de mijloc." Eu stiu doar de bine si rau, care e calea de mijloc dintre acestea? Uita-te la definitia acestei erori logice "Negarea corelativei: încearcarea introducerii unui alternative când de fapt nu există vreuna.". Ce zici, se potriveste aici?

Cel rau

Dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, blândețea, înfrânarea poftelor... daca am una dintre aceste acalitati, nu inseamna ca trebuie sa fac parte din categoria "Duhului Sfant ". valabil pentru orice altceva

Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Hristos, Domnul nostru.
Romani 6:23

Scuze, dar eu nu joc în părţi inexistente.

Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; sau va ține la unul și va nesocoti pe celălalt; nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.
Matei 6:24

Nu trebuie sa ai una...ci toate!

Tu ești robul cuiva...dar cui?
Nu ești de capul tău!
Nu te înșela singura!

Dacă eşti fată, meriţi un pumn între picioare.
Dacă eşti băiat, un picior în cap ţi-ar prii de minune.
Dacă nici tu nu ştii în ce parte te afli, le-ncercăm p'amândouă şi-apoi pecetluim c-un scuipat între faruri.

Deci... tu unde te încadrezi?

Bine, o să-ţi fac pe plac. O să-ţi spun de ce parte joc, dacă-mi dovedeşti că Satan şi Dumnezeu există. Acele 'dovezi' pe care probabil le ai în minte după ce ai citit asta nu sunt plauzibile pentru că sunt lipsite de logică. Deci, gândeşte-te la ceva logic.