S-ar putea ca intrebarea sa mai fi aparut, dar in alta forma. Lasand la o parte dezbaterea "Dumnezeu exista / Dumnezeu nu exista ", credeti ca religia voastra este cea corecta, care-l descrie cu adevarat pe zeul suprem? Ma adresez doar celor ce au o religie monoteista / politeista cu un zeu principal. De ce credeti ca Dumnezeu / Alah / Vishnu / Thor / Zeus este cu adevarat Dumnezeu / Alah / etc, cel pe care-l descrie religia voastra?

Dumnezeu,este imaginea omului idealizat...

Dumnezeu este unul si acelasi pentru toti.
Modul prin care incercam sa-l descoperim se numeste religie.
Aici fiecare se descurca cum poate dupa puterea lui de intelegere.
Multi insa nu vad padurea din cauza copacilor.

Mai nene da u ai dumnezeu? sau in finecum ii zici tu acolo.in ce crezi tu? fiecare religie il descrie pe Dumnezeu in diferite feluri...depinde fiecare cum percepe acest subiect...

Salut. Am convingerea că practic forma de închinare aprobată de Dumnezeu. De ce cred asta. În primul rând, deoarece convingerile mele sunt bazate întru totul pe Biblie, Cuvântul lui Dumnezeu. Nu pe tradiţii, nu pe presupuneri, ci doar pe conţinutul Scripturilor.
În al doilea rând, pentru că Biblia arată semnele de identificare a adevăraţilor închinători, iar eu le-am găsit pe toate în religia din care fac parte.
Şi în al treilea rând, văd rezultatele pozitive în viaţă a convingerilor ce le am.

Si eu despre acest mod prin care incercati sa-l descoperiti vorbesc. De ce crezi ca modul in care l-ai descoperit tu e cel real?

Mai nene, ca sa-ti preiau expresia, dar trebuie sa am? Eu ce spun. Fiecare religie il descrie pe Dumnezeu in diferite feluri. Eu intreb daca tu consideri ca felul in care-l descrie religia ta crezi ca e cel corect? ca statistica, crestini ortodocsi sunt 4 % din populatie, si nu vad de ce Dumnezeu si-ar fi aratat adevarata fata doar noua, rusilor, grecilor si sarbilor.

Ok, deci convingerea ta se bazeaza pe biblie. Aici vine urmatoarea intrebare: De ce crezi ca biblia e cu adevarat cuvantul lui Dumnezeu, si nu Coranul, Vedele, sau orice alta carte considerata de alte religii ca fiind sacra?

Ai uitat sa le zici la hindusi ca zeii lor sunt unul singur. Desi hinduismul este mai vechi decat crestinismul. Ai uitat sa le zici budistilor ca ei au zei. Ai uitat sa le zici egiptenilor, celtilor, romanilor, grecilor si dacilor ca zeii lor sunt un singur zeu, care a aparut aparut dupa ce s-au intemeiat religiile lor. Ortodoxismul tau este de asemenea politeist.

Cred că Dumnezeul Bibliei e Creatorul universului.

Ai inteles intrebarea? Tocmai celor ca tine ma adresez, si intreb "de ce?"

Sunt mai multe motive ce m-au convins de aceasta.
1. Biblia (în special Scripturile Ebraice) reprezinză cea mai veche carte religioasă care vorbeşte despre Dumnezeu.
2. În ea sunt consemnate sute de profeţii care sau împlinit ca dovadă a originii sale divine şi este exactă din punct de vedere ştiinţific.
3. Conţine o îndrumare practică şi sfaturi utile pentru majoritatea domeniilor vieţii.
4. Este cea mai răspândită şi mai tradusă carte din prezent.
5. Din proprie experienţă pot spune că urmând îndrumarea ei am ajuns să mă apropii de Dumnezeu şi să găsesc un scop real în viaţă.

1. Adica pentru ca ceva e vechi, inseamna ca spune adevarul?
2. Sute de profetii? vreau sa-mi arati 10. Exacta dpdv. stiintific? Si cu "fundatia pamantului" adica modul in care biblia spune ca pamantul este plat, cum e?
3.Contine indrumare practica si sfaturi utile. Cred ca si Mein Kampf, sau Cartea Neagra a lui Satan au sfaturi practice.
4. Si pentru ca o cumpara glota, asta o face adevarata? Poate a fost facuta sa mangaie urechile si orgoliile oamenilor, si de asta a devenit populara.
5. La asta nu am cum sa contracarez, sunt experientele tale, dar tare as vrea sa-mi poti arata un lucru ce a decurs din aceasta "apropiere de Dumnezeu".

Unde.ai.gasit.in.biblie.ca.pamantul.este.plat?
cat.despre.profetii.Isaia.53.e.cea.mai.clara.cauta.psalmi.mesianici.chiar.si.
Balam.care.nu.era.din.Israel.la.vazut.si.a.profetit.despre.EL.Numeri.24.
Cati.nu.s-au.straduit.sa-o.distruga.cartea.aceasta.si.totusi.a.rezistat.si.tot.m-ai.transforma.
vieti.omenesti.in.bine.cat.despre.Mein.Kampf.cine.mai.o.practica.

1. Nu că vechimea ar fi dovada, dar faptul că e prima culegere de scrieri sacre, că a supravieţuit chiar dacă unii dintre cei mai influienţi oameni ai vremii au dorit să o distrugă, că conţine sfaturi care, dacă sunt aplicate, aduc foloase reale, asta e motivul.
2. Profeţii:
a. Profeţie: Ier. 49:17, 18: „«Edomul va ajunge o pricină de uimire. Oricine va trece pe lângă el se va uita uluit şi va fluiera din cauza tuturor plăgilor lui. Aşa cum a fost după distrugerea Sodomei şi a Gomorei şi a oraşelor vecine, aşa va fi şi de data aceasta», a spus Iehova, «niciun om nu va mai locui acolo şi niciun fiu al oamenilor nu va sta acolo ca străin»". (Ieremia a terminat scrierea profeţiei în jurul anului 580 î.e.n.)
Împlinire: „Ei [edomiţii] au fost izgoniţi din Palestina în secolul al II-lea î.Cr. de Iuda Macabeul, iar în 109 î.Cr. Ioan Hyrcan, conducător macabeu, a extins regatul lui Iuda, adăugându-i partea occidentală a teritoriilor edomite. În secolul I î.Cr. expansiunea romană a făcut să dispară ultimele rămăşiţe ale independenţei edomite... După ce romanii au distrus Ierusalimul în 70 d.Cr..., numele de Idumeea [Edom] a dispărut din istorie" (The New Funk & Wagnalls Encyclopedia
b. Isaia 44:24, 27, 28; 45:1–4: „Iehova... Cel ce spune adâncului de ape: «Evaporă-te şi-ţi voi seca toate râurile», Cel ce spune despre Cirus: «El este păstorul meu şi el va îndeplini toate lucrurile în care-mi găsesc plăcerea», da, ce am spus despre Ierusalim: «Va fi reconstruit» şi despre templu: «Ţi se va pune temelia». Iată ce i-a spus Iehova unsului său, Cirus, pe care l-am apucat de mâna dreaptă ca să supun naţiunile înaintea lui şi să dezleg astfel centura de pe şoldurile regilor, ca să deschid înaintea lui porţile cu două canaturi şi, astfel, porţile să nu mai fie închise: «Eu însumi voi merge înaintea ta şi voi netezi pământul denivelat. Voi sfărâma porţile de aramă şi voi tăia zăvoarele de fier... De dragul slujitorului meu Iacob şi al lui Israel, alesul meu, te-am chemat pe nume»".
Împlinire: Când a fost scrisă profeţia, Cirus nici măcar nu se născuse. Evreii nu au fost exilaţi în Babilon decât între 617 şi 607 î.e.n., iar Ierusalimul şi templul său nu au fost distruse decât în 607 î.e.n. Profeţia s-a împlinit în amănunţime începând din 539 î.e.n. Cirus a deviat apele Eufratului într-un lac artificial. Porţile Babilonului, care dădeau spre fluviu, au fost în mod imprudent lăsate deschise în timp ce oraşul petrecea, iar Babilonul a căzut în mâinile mezilor şi perşilor, aflaţi sub conducerea lui Cirus. După aceea, Cirus i-a eliberat pe evreii exilaţi şi i-a trimis la Ierusalim ca să reconstruiască acolo templul lui Iehova. — The Encyclopedia Americana (1956), vol. III, p. 9; Light From the Ancient Past
c. Cu aproximativ 200 de ani înainte de ascensiunea lui Alexandru cel Mare, Daniel, un profet al lui Iehova Dumnezeu, a scris cu privire la dominaţia puterilor mondiale: „Iată: un ţap venea de la apus străbătând faţa întregului pământ şi nu atingea pământul. Între ochii ţapului era un corn care atrăgea atenţia. El s-a îndreptat spre berbecul cu două coarne,... şi, în puterea furiei lui, a alergat spre el... A doborât berbecul şi i-a rupt cele două coarne, iar berbecul n-a avut putere să stea înaintea lui. L-a aruncat la pământ şi l-a călcat în picioare... Ţapul s-a îngâmfat peste măsură, dar, de îndată ce a devenit puternic, cornul cel mare s-a rupt şi în locul lui au crescut, spre cele patru vânturi ale cerurilor, patru coarne care atrăgeau atenţia" (Daniel 8:5–8).
Împlinire: Alexandru a devenit rege în 336 î.e.n. şi, după şapte ani, l-a înfrânt pe puternicul rege persan Darius al III-lea. Apoi a continuat să-şi extindă imperiul, până la moartea sa prematură survenită în 323 î.e.n., la vârsta de 32 de ani.
d. Biblia a afirmat cu claritate că, „de îndată ce a devenit puternic, cornul cel mare" — Alexandru — avea să fie ‘rupt’ şi înlocuit de alte patru coarne, adăugând că niciunul nu avea să fie un urmaş al lui Alexandru (Daniel 11:4).
Implinire: Alexandru nu a fost succedat de un urmaş al lui sau de un singur conducător, cu putere absolută. Imperiul a fost împărţit între cei patru generali ai săi, Lisimah, Casandru, Seleucos şi Ptolemeu, care, aşa cum se arată în cartea The Hellenistic Age, „s-au proclamat regi".
e. Profeţii Ezechiel şi Zaharia, care au trăit în secolele VII–VI î.e.n., au prezis distrugerea oraşului Tir (Ezechiel 26:3–5, 12; 27:32–36; Zaharia 9:3, 4). Ezechiel chiar a scris că pietrele şi ţărâna oraşului aveau să fie aruncate „în mijlocul apei". S-au împlinit aceste cuvinte?
Implinire: În timpul asediului asupra Tirului în 332 î.e.n. trupele lui Alexandru au distrus ruinele oraşului continental, iar molozul l-au aruncat în mare pentru a construi un dig spre oraşul insular. Strategia a avut succes şi Tirul a fost cucerit. „Profeţiile împotriva Tirului s-au împlinit, până în cele mai mici detalii", a afirmat un arheolog din secolul al XIX-lea, care a cercetat situl.
f. Amos 2:5 sa profeţit despre poporul Israel: „Voi trimite foc peste Iuda şi va mistui palatele Ierusalimului".
Implinire: Regatul lui Iuda şi-a primit pedeapsa prezisă când a fost pustiit de babilonieni în 607 î.e.n.
g. Mesia urma să se nască în Betleem. Profetul Mica a scris: „Tu, Betleeme Efrata, care eşti prea mic ca să fii printre miile lui Iuda, din tine îmi va ieşi cel ce va fi conducător în Israel, a cărui origine este din vremuri străvechi, din zilele timpului indefinit" (Mica 5:2).
Implinire: Mesia avea să se nască în Betleemul din Iuda, numit înainte Efrata. Deşi Maria, mama lui Isus, şi Iosif, tatăl său adoptiv, locuiau în Nazaret, ei au mers pentru un recensământ în Betleem, unde s-a născut Isus. Isus nu a putut influienţa cumva împlinirea acestei profeţii.
h. În profeţia despre distrugerea Ierusalimului, Isus a spus: „Vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor ridica în jurul tău o fortificaţie cu pari ascuţiţi, te vor înconjura şi te vor strâmtora din toate părţile" (Luca 19:43).
Implinire: Cuvintele lui s-au adeverit în 70 e.n. În acel an armata romană, sub conducerea lui Titus, a ridicat un zid de asediu, sau o palisadă, în jurul oraşului. Titus urmărea să împiedice fuga iudeilor, să-i determine să se predea şi, dacă nu atingea acest obiectiv, să oblige Ierusalimul să capituleze înfometându-i locuitorii. Potrivit dării de seamă a lui Josephus Flavius, istoric al secolului I, după ce s-a dat ordinul de construire a palisadei, legiunile şi cohortele romane s-au luat la întrecere ca să vadă care îşi termina prima porţiunea de zid repartizată. Toţi pomii din jurul oraşului au fost tăiaţi pe o distanţă de 16 kilometri. Zidul, de şapte kilometri, a fost construit în numai trei zile. Astfel, „odată cu posibilitatea ieşirii din oraş, iudeilor li s-au tăiat şi toate speranţele lor de a se salva", a scris Josephus Flavius. Bântuit de foamete şi zguduit de omorurile facţiunilor rivale, Ierusalimul a căzut în mâinile asediatorilor după aproximativ cinci luni.
i. Matei 24:7 - Se va ridica naţiune contra naţiune şi regat contra regat, vor fi lipsuri de alimente şi cutremure de pământ dintr-un loc în altul. Toate acestea sunt începutul durerilor.
Împlinire: Începând cu secolul trecut, societatea a resimţit din plin aceste efecte, iar nivelul lor a fost şi este fără precedent.
j. Biblia a profeţit cu privire la zilele din urmă schimbările de comportament al oamenilor: Dar să ştii că în zilele din urmă vor fi timpuri critice, cărora cu greu li se va face faţă. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, aroganţi, trufaşi, blasfematori, neascultători de părinţi, nerecunoscători, neloiali, fără afecţiune naturală, refractari la orice acord, calomniatori, fără stăpânire de sine, cruzi, neiubitori de bine, trădători, încăpăţânaţi, umflaţi de mândrie, mai degrabă iubitori de plăceri decât iubitori de Dumnezeu, având o formă de devoţiune sfântă, dar negându-i puterea.
Împlinire: se pot observa uşor trăsăturile sus amintite în lumea în care trăim.
Si cu "fundatia pamantului" adica modul in care biblia spune ca pamantul este plat, cum e? Nu ştiu dacă ai avut ocazia personal să analizezi acest subiect. Spun asta deoarece Biblia prezintă exact contrariul.
Iov 26:7 spune: El intinde miazanoaptea asupra golului, si spanzura pamantul pe nimic.
Aceste cuvinte au fost scrise cu 2500 de ani în urmă. Spre deosebire de multele idei eronate ce au existat cu privire la pământ, Biblia face o afirmaţie corectă spunând că Dumnezeu "spânzură pământul pe nimic", adică că nu are un suport fizic cum îşi închipuiau unii.
Cât despre forma pământului, în Isaia 40:22 putem citi: El sade deasupra cercului pamantului, si locuitorii lui sunt ca niste lacuste inaintea Lui. Biblia a descris pământul ca un cerc sau sferă acum 2700 de ani când au fost consemnate aceste cuvinte.
3. Un proverb spune: Înţelepciunea este dovedită adevărată de lucrările ei. De-a lungul timpului, înţelepciunea din paginile Bibliei s-a dovedit adevărată schimbând în bine oamenii şi modul lor de viaţă. (Desigur că aici se poate obiecta că mulţi au comis atrocităţi declarându-se creştini. E adevărat, doar că astfel de oameni au pretins numai că sunt creştini, dar nu au acţionat în armonie cu spiritul celor scrise în Scripturi)
4. Cum deja am menţionat, Biblia a ajuns cea mai răspândită carte în pofida eforturilor de a o extermina.
5. Mă bucur că respecţi opinia celorlalţi; este un lucru care-l apreciez.
Foloasele: chiar dacă va suna cam general, pot spune că întregul mod de viaţă să îmbunătăţit în urma culivării unei relaţii de prietenie cu Dumnezeu şi ascultării de el.

Deşi foarte sigur pe sine este cineva mai sus, se înşeală cu multă generozitate…

Expresia lui,"forma de închinare aprobată de Dumnezeu", în nici un caz nu este folosită corect, pentru că Dumnezeu nu a aprobat în parte toate cele 40000 de culte aşa-zis creştine sau secte.
De la începutul până la sfârşitul Noului Testament, Hristos confirmă Biserica şi ierarhia bisericească. Unde sunt acestea în cele 40, 000 de culte apărute în ultimul secol? Tot Hristos este Cel care leagă această Biserică de transmiterea harului preoţiei.
- Despre Unicitatea Bisericii vorbeşte întreg Noul Testament : Efeseni 4, 13; Fapte 20, 28; I Corinteni 3, 11; Ioan 17, 22; Matei 16, 18; Efeseni 4, 4-6; I Corinteni 1, 12-13; Evrei 3, 14; Matei 18, 17, etc...
Dumnezeu explică foarte bine în Noul Testament, ce este cu Biserica Sa, Unică şi universală, pentru care a spus că Şi-a vărsat sângele ca preţ al întemeierii ei şi garanţie a valorii! "Seriozitatea" afirmaţiilor Sale se leagă de faptul că şi-a dat viaţa pentru ca acea Biserică să rămână Una - Fapte 20, 28;



El spune "convingerile mele sunt bazate întru totul pe Biblie" – dar atunci, cum se face că în cultul lui, mesajul lui Dumnezeu este denaturant aproape verset cu verset şi înlocuit cu stranii teorii ale liderilor organizaţiei?

Colegul de mai sus afirmă "Biblia arată semnele de identificare a adevăraţilor închinători" – Şi cum se face atunci că această INEPŢIE este susţinută sus şi tare de reprezentanţii tuturor celor 40.000 de culte DIFERITE?

În timp ce Biserica lăsată de Hristos este UNA SINGURĂ şi INCONFUNDABILĂ, toate celelalte culte se simt foarte relaxate şi pretind în nebunia lor că fiecare în parte ar reprezenta "singura" soluţie, când ele de fapt ele sunt toate diferite între ele! După criterii arbitrar alese de ele, fiecare din ele se identifică forţat cu "adevăraţii închinători"

Oare nu este tocmai această relaxare – semnul unei MARI ÎNŞELĂRI şi interpretări a cuvintelor după bunul plac? Demonica mândrie, odată instalată interpretează forţat totul doar pentru justificarea AUTOSUFICIENŢEI! Mândria este cel mai greu dar şi cel mai subtil păcat, în care foarte grav poate cădea oricine. Îngerii întunericului nu au căzut din cer prin furt sau prin păcate ale trupului, ci prin AROGANŢĂ şi MÂNDRIE.


Semnele de identificare a adevăraţilor închinători nu sunt altele decât RESPECTAREA ÎNVĂŢĂTURILOR lăsate de Hristos Bisericii Sale. Dacă acestea nu sunt respectate, atunci acei "închinători" nu sunt decât cu numele! Dacă în mod practic, ei sunt "adversari" ai învăţăturilor Bisericii (neîmplinindu-le, acţionând în sens total opus), ei nu sunt nici reprezentativi pentru acele sacre învăţături!

""El va ridica steag pentru neamuri şi va aduna pe cei risipiţi ai lui Israel şi va strânge la un loc pe cei împrăştiaţi ai lui Iuda din cele patru colţuri ale pământului." (Isaia 11:12)
"Ca să apuce pământul de colţuri şi să scuture pe nelegiuiţi de pe pământ?" (Iov 38:13)
"Când El privea până la marginile pământului şi îmbrăţişa cu ochii tot ce se află sub ceruri," (Iov 28:24)

Pentru ca Iehova este cunoscut ca fiind Dumnezeul israelitilor in istorie si Dumnezeul Bibliei. Apoi in urma studierii Bibliei, am putut observa mai bine personalitatea sa si cum tot ceea ce spunea s-a implinit in cele mai mici detalii, fiind confirmat de arheologie si istorie.

"Dumnezeul israelitilor in istorie" nu a fost numit printr-un singur nume!

Biblia redă cu fidelitate TOATE cele aproximativ 5000 de nume şi exprimări metaforice atribuite lui Dumnezeu, în Vechiul şi în Noul Testament!

După calculele specialiştilor, în Vechiul Testament existau aproape 5000 de nume sau adresări referitoare la Dumnezeu. Pentru a da unitate de sens diferitelor adresări către divinitate, Apostolii, sub inspiraţie divină, căci altfel nu văd cum, au folosit în tot Noul Testament numele de "Dumnezeu". Aceasta a fost alegerea apostolilor și nu putem să nu avem încredere în cei care ne-au lăsat textile sacre…

Unul dintre aceste nume, Iahve, (greşit pronunţat apare de mai multe ori, dar DOAR ÎN VECHIUL TESTAMENT, alături de alte aproape 5000 de FELURI de adresare faţă de Dumnezeu:
- ELOHIM (apare de peste 2.570 de ori), EL ELION, EL ROI, EL SHADAI (cel puţin de 49 de ori), ADON, ADONAI (apare de 400 de ori), EL-ELOHE, EL (apare de 217 ori), ELOAH (apare de 57 de ori), EHIEH, ELION (cel puţin 30 de ori), ETC…!

În general un nume dat lui Dumnezeu este un mare compromis, întrucât nu este suficient, şi este imposibil ca 2-3 litere ale unui nume să cuprindă infinitul, absolutul "majestăţii" divine!

"Iehova" (pronunţia greşită pentru Iahve, YHVH) nu este decât o COMPOZIŢIE UMANĂ de dată relativ recentă - prin coroborarea în ebraică a consoanelor YHVH cu vocalele unui alt nume diferit: "Adonai")